Apoziţia, o paranteză

2013-01-16_apozitia

(Violeta Fotache, Evenimentul Zilei)

O paranteză, doamna Fotache, da? O paranteză:

Noul preşedinte al CSM (procurorul Oana Hăineală) s-a întâlnit…

Noul preşedinte al CSM, procurorul Oana Hăineală, s-a întâlnit… 

Şi fiind paranteză, dac-o deschidem o şi închidem, da? În cazul parantezei, cu, desigur, paranteze. În cazul apoziţiei, cu virgule. O virgulă la-nceput şi una la sfârşit. Aia de la sfârşit nu-i virgulă între subiect şi predicat, doamna Fotache. În cazul apoziţiei virgulele alea două se, cum să zic, se anulează. Adică dacă ai o apoziţie, între subiect şi predicat n-ai virgulă, deşi ai două virgule. Că subiectul e „preşedinte”, „procurorul Oana Hăineală” fiind apoziţia (un fel de atribut) – care stă întotdeauna între virgule.

Etichete: , ,

35 Răspunsuri to “Apoziţia, o paranteză”

  1. Andi Says:

    Vezi c-ai mancat un „e” din „parantezei” si ai folosit pluralul la „paranteze”, desi se simtea acut nevoia unui singular.

    Paranteza este formata din doua semne (semicercuri), astfel ca putem vorbi despre paranteza deschisa sau paranteza inchisa, insa nu putem inchide o paranteza cu o alta paranteza, intrucat doar un semicerc nu este o paranteza 🙂

    In rest, pentru articol si pentru toata activitatea pe care ti-o urmaresc de multa vreme, chapeau! 😉

  2. diacritica Says:

    Aha. De-aia se zice „între paranteze”.

  3. Andi Says:

    Daca ma intrebi pe mine, „intre paranteze” este foarte gresit. Corect ar fi „in paranteza”. Motivul l-am enuntat mai sus. Nu-mi spune ca tocmai tu alegi sa te folosesti intr-un moment ca asta de o justificare de tipul „pai asa spune toata lumea, deci e corect” 🙂

    Doar ca sa fie totul clar, te apreciez foarte mult pentru ce faci si nu mi-am propus sa te trollez. Asta nu inseamna, fireste, ca, daca observ un lucru care ar putea fi imbunatatit, n-o sa intervin 🙂

  4. diacritica Says:

    Daca ma intrebi pe mine

    Doar că nu te-am întrebat.

    Asta nu inseamna, fireste, ca, daca observ un lucru care ar putea fi imbunatatit, n-o sa intervin

    Neîntrebat, evident.

  5. diacritica Says:

    (Frăţicule, invariabil – da’ invariabil – când o scriu o chestie şi-mi râd în barbă acu’ să vezi cum va să sară cetitoriul mai deştept decât el însuşi să-mi spuie c-am greşit, cetitoriul chiar sare. Ca la dragele, că Creangă etc. Frăţicule, la câţi isteţi dintr-ăştia vă daţi pe blogul meu, aproape nimic din ce scriu aici nu-i la întâmplare, cu atât mai puţin despre chestiunile discutabile. „Dedesubt” e fie o părere care poate că-i în contradicţie cu mainstreamu’ de păreri pe tema aia (sau doar cu mainstreamu’ de păreri hipercorecte), fie o ierarhizare de priorităţi, fie un mişto – ca la morpioni. Uite, la morpioni am desenat miştoul, aşa că l-a priceput şi cititorul isteţ.)

  6. Andi Says:

    Ma bucur sa vad ca cineva care corecteaza constant poate sa accepte, constructiv, o alta parere.
    Pe tine te-a intrebat doamna Fotache daca a gresit ceva?

  7. diacritica Says:

    Am scris pe blogu’ doamnei Fotache?!

  8. Andi Says:

    Nici eu nu am scris pe blogul tau, ci am comentat pe blogul tau. Puteai sa stergi comentariile si/sau sa-mi ceri sa ma opresc, insa ai preferat sa corectezi prima greseala pe care ti-am semnalat-o (cu placere) si apoi sa dai cu mine de pereti pentru am indraznit sa te corectez.
    Daca nu-ti doresti interactiuni cu cititorii tai, de ce ai mai facut public blogul asta? Iti doresti doar interactiuni cu oameni care sa nu te contrazica?

  9. diacritica Says:

    Nici eu nu am scris pe blogul tau, ci am comentat pe blogul tau.

    Prin viu grai, desigur. Nu în scris.

    Puteai sa stergi comentariile si/sau sa-mi ceri sa ma opres

    Nţ. Îi las pe toţi să se dea în stambă după placul inimii. Câtă vreme nu înjură.

    ai preferat sa corectezi prima greseala pe care ti-am semnalat-o

    Să mori tu?

    de ce ai mai facut public blogul asta?

    Ca să mă aflu-n treabă.

    Iti doresti doar interactiuni cu oameni care sa nu te contrazica?

    Da.

  10. Dan Ghenea Says:

    Simt nevoia sa desenez:
    Singular – paranteza ()
    Plural – paranteze () () ()
    Problema: cum inchid o paranteza () cu mai multe paranteze () () ()
    Asa? ()()
    Asa? (((())))
    Sau asa? ()()()
    Altfel?

  11. diacritica Says:

    Din punctul meu de vedere, „paranteză” înseamnă:
    1. conţinutul dintre două semne grafice numite paranteze;
    2. fiecare dintre cele două semne grafice.
    ( ) fără conţinut nu fac o paranteză. Aşa cum ” ” nu fac un citat.
    De altfel, dacă mi-aduc bine aminte, în matematică nu prea pui chestii în paranteză (pătrată), ci între paranteze (pătrate).

    Franceza (din care am luat noi paranteza) defineşte limpede sensul 2 de mai sus:
    B. 1. Chacun des deux signes typographiques en forme d’arc de cercle ( ), entre lesquels on place l’élément que l’on veut isoler; encadrement ainsi formé.
    http://atilf.atilf.fr/

    Italiana la fel:
    2 ciascuno dei due segni che racchiudono una parentesi; anche, ciascuno dei segni che vengono usati in espressioni matematiche per rappresentare un ordine di esecuzione in operazioni successive: parentesi tonde, quadre, graffe
    http://garzantilinguistica.sapere.it/

    Până şi engleza:
    one or both of the curved marks ( ) used in writing and printing to enclose a parenthetical expression or to group a symbolic unit in a logical or mathematical expression
    http://www.merriam-webster.com/dictionary/parenthesis

  12. Dan Ghenea Says:

    Va contrazice dictionarul. Cautati definitia parantezei. In propozitia despre care vorbim, va referiti in mod clar la semnul grafic numit paranteza, nu la sensul (prin extensie) de „continut” cuprins in interiorul acestui semn.

  13. Dan Ghenea Says:

    Ma refer, evident, la un dictionar al limbii romane.

  14. Valentin Lupşa Says:

    Eu sunt un biet păcătos, şi n-am reuşit să desluşesc partea tehnică a limbii române. D-aia şi fug repede să aflu măcar esenţialul dintr-o dilemă. Spre deosebire de diacritica, ce-şi culege informaţia din limbile străine, pe care coroborează cu punctul de vedere personal, eu mă limitez la a căuta la sursele pe care le consider clasice: dicţionar(e), etc…
    Văd eu pe dexonline.ro că paranteza asta pare a fi ceva „la singular”, pluralul întrezărindu-se a fi de găsit în contexte simpliste, gen „o propoziţie/frază poate cuprinde un număr nelimitat de paranteze”.
    Recunosc, sunt superficial, şi n-am citit decât primele cuvinte din definiţie, unde n-am văzut decât asta: „Semn de punctuație care constă din două arcuri de cerc”
    Un semn = două arcuri.
    Astfel, „(” nu înseamnă nimic, „)” nu înseamnă nimic, „(n)” înseamnă o paranteză, cu condiţia ca „n” să fie înlocuit cu „o explicație, un adaos, un amănunt legat de restul unui text dat” (era din DEX).

    Prin urmare, o paranteză.

    PS: Sper să nu mai ajung pe-aici, că nu-mi place să citesc de două ori ce-am scris, în speranţa ades deşartă (mergea şi în paranteză?!) că scriu corect. Măcar bine să scriu, ce parantezele mele!

  15. Paul Says:

    Fraza de pe acest blog e scrisă în limba română, deci se aplică regulile acestei limbi. Iar DEX-ul e foarte lămuritor în privința parantezei:

    PARANTÉZĂ, paranteze, s. f. 1. Semn de punctuație care constă din două arcuri de cerc sau din două dreptunghiuri cărora le lipsește o latură lungă și între care se izolează o explicație, un adaos, un amănunt legat de restul unui text dat. ♦ P. ext. Text, adaos izolat între aceste semne grafice. Din fr. parenthèse.

    PS. Errare humanum est, perseverare autem diabolicum.

  16. diacritica Says:

    Va contrazice dictionarul. Cautati definitia parantezei. In propozitia despre care vorbim, va referiti in mod clar la semnul grafic numit paranteza, nu la sensul (prin extensie) de “continut” cuprins in interiorul acestui semn.

    Pfuai, bine că m-ai trimis la DEX, că de una singură n-am ştiut să mă duc.
    Şi b: evident că la semnul grafic mă refer, despre asta e vorba în comentariul meu de mai sus.

    Ştiu ce zice DEX-ul şi consider că definiţia de-acolo e incompletă, pentru motivele pe care le-am expus mai sus.

  17. Dan Ghenea Says:

    E-n regula. Daca e un subiect pe marginea caruia incercati sa inovati, fiti, totusi, mai putin acida cu cei care respecta o regula!

  18. Paul Says:

    Faza e că greșala nu e așa de gravă, poate fi trecută cu vederea. Sunt atât de mulți vorbitori care o fac, încât nu m-ar mira ca până la urmă Institutul de lingvistică să accepte exprimarea asta.

    Ideea e că pe un blog care se vrea ortodox dpdv gramatical să fie respectată definiția existentă, nu să se anticipeze (poate nefondat) o eventuală modificare viitoare a definiției.

    O zi bună în continuare.

  19. diacritica Says:

    (Dacă tovarăşa de română a zis într-a cincea că -c- urmat de c- face cacofonie, şi la 60 de ani tot aşa credem. Puneţi, dom’le, formulele matematice în paranteză pătrată, dacă aşa vi-i voia. Că doară DEXu’ zice că şi la matematică e tot „semn de punctuație care constă din două arcuri de cerc sau din două dreptunghiuri cărora le lipsește o latură lungă”. Deci nici vorbă de scris între paranteze pătrate.)

  20. Valentin Lupşa Says:

    Eu credeam că mergi des la DEX, şi-am apreciat faptul că mergi şi-n alte părţi (recte franceze, italiene, etc…) ca fiind o nobilă virtute. N-am ştiut că-i invers, mă cer iertat.

    Consider că remarca ta „consider că definiţia de-acolo e incompletă” este cel puţin obraznică, întrucât limba română este un sistem de comunicare pe care noi doar îl folosim, nu-l reinventăm. Părerile personale trebuiesc a fi păstrate în locuri unde nu bate soarele (recte, şpaiţ, beci, sub pat, ş.a.m.d.) spre veşnica pomenire proprie şi personală.
    De aceea te invit, impulsionat de simpla ta pricepere în SEO, să încerci a fi cel puţin pertinent(ă) în ce scri pe-aici, limitându-te la limba română, nu limba ta română. Gândeşte-te la cititorii tăi, pe care ai putea să-i ghidezi (neintenţionat, sunt sigur) spre căi nonconformiste ale limbii române, apreciate doar de tine.
    PS: Sper să nu-mi refuzi comentariul pentru o simplă virgulă-n plus, pentru că nu era plural acolo.

  21. diacritica Says:

    Faza e că greșala nu e așa de gravă, poate fi trecută cu vederea.

    LOL.
    Ia du-te tălică la DEX, că tot ţii cu dinţii de el, şi vezi dacă există „greşală”. Şi p-ormă caută „greşeală”.

    Daca e un subiect pe marginea caruia incercati sa inovati, fiti, totusi, mai putin acida cu cei care respecta o regula!

    Dane, drăgălaşule, m-am dus eu peste careva să-i dau peste mână că respectă regula?! Toţi, fără excepţie, aţi venit aici ca să-mi demonstraţi că greşesc (da, ştiu, produce deosebite satisfacţii), nu ca să respectaţi regula. Nu greşesc defel – definiţia din DEX este incompletă. Logica elementară spune că sunt corecte definiţiile din franceză, italiană şi engleză. Dar, desigur, noi ştim mai bine, că suntem daci şi toate limbile din dacă se trag. Deci francezii şi italienii şi englezii au luat-o pe câmpii cu definiţia, nu noi.

  22. diacritica Says:

    Consider că remarca ta “consider că definiţia de-acolo e incompletă” este cel puţin obraznică, întrucât limba română este un sistem de comunicare pe care noi doar îl folosim, nu-l reinventăm.

    Ai dracu’ ăia care actualizează dicţionare, nişte obrăznicături!

    (Ok, n-o reinventăm, că nu-i politicos. Da’ cine-a inventat-o?)

  23. Corson Says:

    Ca inginer de (de)formatie, remarc cu satisfactie ca gena inginereasca n-a pierit in Romania. Contrar la ce cred unii.
    Tot ingineru(‘) are dificultati in a concepe ca paranteza/paranteze poate avea si alt inteles, utilizare lingvistica, scop in viata, decit au invatat ei la matematica. Iar matematica, si carnea de porc, sint lucruri grele.
    Sistemele de comunicare se folosesc, nu se reinventeaza. A se (re)citi „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner”.

  24. jademan Says:

    Am fost lămurit pe deplin de definţia-n franceză… 😐

  25. Valentin Lupşa Says:

    „Ai dracu’ ăia care actualizează dicţionare, nişte obrăznicături!
    (Ok, n-o reinventăm, că nu-i politicos. Da’ cine-a inventat-o?)”

    N-am priceput ce-ai vrut să spui în esenţă, dar am prins paranteza. Pentru o persoană care se bate cu logica-n piept, mai ales cea elementară, mă mir c-ai considerat limba română o legumă.
    Adică, legumele cresc în pământ, ca şi limbile, nu?
    Sincer, este de cea mai elementară logică faptul că orice cuvânt (şi implicit limbă) este inventat. Adică, în momentul zero cuvântul nu există, iar în momentul următor, este pronunţat. Ulterior capătă un sens, transmite ceva, după care este introdus într-un dicţionar, deci definit (dacă). Persoana care a pronunţat pentru prima dată un cuvânt, se cheamă că l-a inventat. Nu l-a cules de pe pajişte, nu l-a scos din oală de la fiert, nici n-a ieşit din găoace.

  26. diacritica Says:

    N-am priceput ce-ai vrut să spui în esenţă

    Se vede.
    Du-te unde te-a trimis Corson, adică la „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung”, şi dacă ai noroc în viaţă prinzi şi paranteza. Dacă nu, nu.

  27. Andi Says:

    @diacritica, tu ai putea castiga lejer premiul pentru cel mai arogant-si-agresiv-cu-proprii-cititori blogger. Felicitari 😉
    Am citit toate comentariile de mai sus si am constatat ca singurul pacat al nostru a fost ca te-am contrazis.
    Nu te-a atacat nimeni, insa tu ne-ai atacat si jignit aproape pe toti.
    Nu a postat nimeni doar ca sa se afle in treaba, insa tu ne-ai tratat ca pe niste trolli pe toti si ne-ai trimis la plimbare.
    Ai putea sa-mi spui, te rog, in cateva cuvinte (evident ca s-ar putea scrie lejer cateva carti despre tine, insa m-as multumi cu doar cateva cuvinte), care este parerea ta despre tine?

  28. Dan Ghenea Says:

    Cam multi nervi pentru o intreprindere pedagogica. Nu am scris nicaieri ca ati gresit la gramatica („dictionarul va contrazice” nu inseamna neaparat ca dictionarul are dreptate – e clar ca nu e scris cu degetul lui Dumnezeu!), ci am vrut sa va sugerez ca mi se pare ca tonul e un pic prea sus (cel putin pentru gustul meu). Si, in paranteza fie spus, sunteti prima care observa ca sunt dragalas!

  29. VictorCh Says:

    MAMA, ce (de) inversunari pe-aici!?!

    „Şi fiind paranteză, dac-o deschidem o şi închidem, da? În cazul parantezei, cu, desigur, paranteze. În cazul apoziţiei, cu virgule.”
    Iar daca – asa ca in ACEST caz – folosim cratime, atunci „cu, desigur, o cratima”.

    Andi:
    – (16/01/2013 la 11:20 am):
    „…putem vorbi despre paranteza deschisa sau paranteza inchisa […] doar un semicerc nu este o paranteza”
    Daca „doar un semicerc” NU este o paranteza, atunci sunt tare curios sa aflu CARE ar fi reprezentarea grafiCA_COrecta pt „paranteza deschisa” sau pt „paranteza inchisa” pe care le mentionezi (alcatuind – desigur, in mod complet – „paranteza” in cauza – indiferent daca-i deschisa sau inchisa – din cele doua semicercuri componente).
    – (16/01/2013 la 12:17 pm):
    „…sa dai cu mine de pereti pentru am indraznit…”
    Sunt curios – cam in CE limba ar fi corecta formularea citata?

    diacritica (16/01/2013 la 12:27 pm):
    „Câtă vreme nu înjură.”
    Sa caut eu articolul in al carui final cereai dumneata ca cititorii sa-ti mai aminteasca (prin comentarii) si alte forme de injuraturi?

    Valentin Lupşa
    – (16/01/2013 la 3:21 pm):
    „….pe care coroborează cu…”
    Alt caz in care as avea nevoie de lamuriri in privinta limbii in care respectiva formulare este corecta…
    – (16/01/2013 la 3:42 pm):
    „…să încerci a fi cel puţin pertinent(ă) în ce scri pe-aici…”
    Am de oferit un „i” cu imprumut, in cazul in care rezerva proprie se vadeste insuficienta…
    „…cititorii tăi, pe care ai putea să-i ghidezi (neintenţionat, sunt sigur) spre căi nonconformiste ale limbii române…”
    UNDE nu „da” Domnul ca MACAR O JUMATATE din totalitatea cititorilor acestui blog sa se „molipseasca” de o scriere (intotdeauna, pretutindeni si in orice imprejurare) la fel de corecta ca a autoarei acestui blog (cu tot riscul ca acei cititori sa-si insuseasca – PE LANGA corectitudine – SI non-conformismele dansei)?!?…
    – (16/01/2013 la 8:57 pm):
    „Adică, legumele cresc în pământ, ca şi limbile, nu?”
    Nu, limbile „cresc” in acelasi loc ca si (spre ex) legile naturale (desi originea este alta) – adica ele nu se cresc ci se descopera / invata (dupa ce – de-a lungul timpului – au fost „nascocite” – si apoi au evoluat – spontan, „anarhic”, fara ca in mod intentionat sa fie respectata vreo regula prestabilita).
    Asta, desigur, cu referire la diferitele limbi „naturale”, neuitand sa mentionam existenta notabilei exceptii a limbilor „sintetice”, create in mod artificial IN JURUL unor reguli prestabilite – spre ex (din cate am citit – EU personal nu cunosc limba) IDO.

  30. Andi Says:

    @VictorCh, „paranteza” este, grafic, alaturarea a doua semicercuri, asa cum am spus si mai sus.
    Reprezentarea ei grafica este „()”. Reprezentarea grafica a parantezei deschise este „(„, iar a parantezei inchise, „)”.
    Niciuna dintre ultimele doua nu este o paranteza (doar pentru ca, popular, ambelor li se spune prescurtat „paranteza”, nu inseamna ca sunt) si nu poate fi folosita individual.

  31. Valentin Lupşa Says:

    @Victor, jumătate din textele pe care le-ai comentat sunt scoase din context, şi de aceea nu au un înţeles de sine stătător. Ceea ce denotă exces de zel, la fel ca partea în care apostrofezi (de două ori) lipsa unui cuvânt. Or, nu ştiu de când „mâncatul unui cuvânt” este o greşeală atât de mare. Am şi spus la început că nu-mi place să stau să reverific ce-am scris, întrucât de cele mai multe ori scriu relativ corect.
    Referitor la acel „scri”, nu spun că e o greşeală care se instalează în subconştient datorită faptului că citeşti acelaşi mizerabil de cuvânt de un milion de ori greşit (cum de exemplu acum succese pare cumva forţat, iar succesuri mult mai natural), sau cum i-am spus eu doamnei Truţ, poreclind-o Struţ de-atâtea ori încât odată mi-a scăpat chiar când vorbeam cu ea. Dar o să-ţi spun că „scrii” nu se scrie niciodată „scri” în limba română (după 1900 cel puţin, că-nainte era infinitiv, dacă nu mă-nşel), astfel că nu poate fi o confuzie devenită greşeală gramaticală, ci numai (cel mai probabil) o eroare de tastare. Bineînţeles, contează mai puţin aspectul ăsta, greşeala e greşeală, şi mi-o asum, că-i un cuvânt la modă.
    La ce i-ai spus lui Andi, este din nou un exces de zel, de data aceasta mult mai forţat. Dacă s-ar spune paranteze, de ce nu spunem la dictare: deschidem paranteze, închidem paranteze? În textele literare nu există noţiunea de paranteză deschisă, sau paranteză închisă. Este un termen strict matematic, folosit numai în matematică. Există doar deschiderea şi închiderea unei paranteze, deci cu siguranţă o paranteză este formată întotdeauna din două semicercuri, niciodată dintr-unul singur.

    @diacritica: Sunt sigur că roşeşti de plăcere la ce polemici ai iscat, c-aşa se întâmplă cu cei fără de păcat. Unii dintre ei sunt comentaţi şi la 2000 de ani de la moartea lor.
    Esenţa să ştii c-am priceput-o, dar n-am vrut s-apostrofez cu exces de zel, precum fac alţii. Însă de insişti, recunosc: ai greşit din nou, şi din nou la logica elementară. Limba română, la fel şi legea legea, sunt scrise de oameni autorizaţi şi comentate de ceilalţi. Faptul că eu personal consider că o lege este proastă, sau greşită, sau ar trebui să fie altcumva, nu înseamnă că este şi adevărat, întrucât eu nu sunt în măsură să o modific, cu atât mai mult să impun cuiva (prin diverse metode) o modificare personală. Astfel, esenţa ta este totalmente greşită, deoarece eu nu am spus că modificările sunt obraznice, ci numai acelea ale tale. Care mai sunt şi prost argumentate (aşa e şi la francezi – oricum te-am crezut pe cuvânt).

    PS: Victore, cratima e cratimă deoarece este uneori întâlnită în text şi la singular, nu întotdeauna la plural, cum este în cazul parantezei.

    Ne)auzim!

  32. Martin Says:

    Câta sânge pentru o biată bucăţică de covrig. 🙂
    Da, dicţionarul nu menţionează decât conceptul „clasic” de paranteză, cel dat de conţinutul digresiunii sau de o pereche de semne. Asta nu înseamnă că uzul desemnat mai sus nu este legitim. Ba mi se pare chiar foarte legitim, atâta vreme cât acelaşi dicţionar îl foloseşte la alte articole (vezi, de pildă, acolada – arhitecturală – comparată cu o „paranteză culcată”). Pe lângă asta, uzul popular (de care facem atâta caz când ne e pe plac) impune şi el sensul cu pricina, chiar dacă uneori e utilizat greşit sau discutabil (cum ar fi în expresia „între paranteze”, care poate desemna şi bucata de enunţ dintre două paranteze „complete”). 🙂

  33. Martin Says:

    Şi, dacă mă gândesc bine, semnul „)” există, izolat, în multe contexte, cum ar fi, de exemplu, acela de enumerare… Cum se numeşte atunci? „Juma de paranteză”? 🙂

  34. diacritica Says:

    Cred că numai nişte domni precum unii dintre cei de mai sus ar înţelege „bucata de enunţ dintre două paranteze complete” (adică „() aaa ()” – pentru că aşa rezultă din dicţionar) atunci când zici între paranteze.
    Omul obişnuit, atunci când îi zici „pune-l pe a între paranteze”, scrie (a), nu ()a().

    În orice caz, e suficient să te uiţi pe tastatura calculatorului (de preferat, fix atunci când scrii că paranteză nu poa’ să însemne decât două semne, „()”), ca să vezi că deasupra lui 9 ai un singur semn, ( , iar deasupra lui 0 ai tot un singur semn, ). Pe tastatură US, mă rog. Paranteză stânga, paranteză dreapta.
    Iar termenii ăştia doi apar chiar în legislaţia cu privire la codarea standardizată a caracterelor în documentele electronice, aia care-ţi zice că paranteza stânga se face cu 0028 în Unicode, paranteza dreapta cu 0029.

    Iar definiţia din DEX nu acoperă sensul ăsta. Spre deosebire de Trésor, Garzanti sau Webster.

  35. diacritica Says:

    Şi cu aceasta încheiem şou’ pe temă.

    Eu sunt fix aşa cum ziserăţi că sunt, iar paranteza stângă, ( , se face în Unicode cu 0028.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: