Dan Puric, un gourmé

Dan Puric se duce la cârciumă şi scrie în (presupun) cartea de oaspeţi a oracolul cârciumii.
Cârciuma se bucură şi publică poza pe Facebook.

2013-03-19_gourmé-gourmet-gourmand

Băi Morgan la dud, nu vă mai daţi mari, că v-a făcut ţepeni. O fi spaţiul amenajat cu bun-gust, da’ bucătăria e ţeapănă, afectată şi fără spontaneitate.
gourmé: caractérisé par un maintien raide et compassé : Un air gourmé.
être compassé: être affecté, d’une raideur exagérée et sans spontanéité : Son attitude est compassée, guindée. Parler d’un ton compassé.

Iar sfinţia voastră, maestre, aflaţi că proletarii cu şcoală scriu, cu iz aristocratic de o rafinată eleganţă, gourmet. (Şi explicaţi-mi şi mie: cum e aia calitatea românească de a fi?)

Etichete: ,

27 Răspunsuri to “Dan Puric, un gourmé”

  1. Marco Polo Says:

    Deh, calitatea englezească (pardon…daneză) este ceva mai completă : „a fi sau a nu fi”! 🙂

  2. Macsoda Says:

    De ce nu scoți titlul blog-ului din header? Ar arăta mai bine fără.

  3. en Says:

    Stii tu rationamentul ala: „Se-ntelege ce-a vrut sa zica? S-ntelege. Atunci e destul, sa lasam pedanteriile ortografice”.
    Chiar asa, de data asta am inteles ce-a vrut sa zica. In rest nu-l inteleg neam!

  4. Coropisnita Says:

    Se pare ca cel care se baga in seama este acest „cantautor de origine controlata” tipic pentru nivelul de dezvoltare al celor care au terminat un numar de clase si au pretentia ca le stiu pe toate fiindca …. „sunt destepti”. Ai vrea sa te bucuri tu asa cum se bucura si D-l Puric, asa cum se bucura si Morgan la dud. Caracteristic pentru semitia romaneasca de „a ajuta aproapele cand realizeaza ceva”, dandu-i in cap cu orice gasesti la indemana ca el sa ajunga inapoi in mocirla in care te scalzi tu, este o rezultanta a incapacitatii de a putea vedea mai departe. Sunt degustat, sunt mahnit, sunt revoltat de trista realitate a calitatii care ne inconjoara, sunt speriat de ce se va intampla cu copilul meu, sunt ingrijorat ca astfel de specimene sunt pe zi ce trece din ce in ce mai multi

  5. horia Says:

    http://dictionnaire.reverso.net/francais-definition/gourm%C3%A9
    si
    http://fr.wiktionary.org/wiki/gourm%C3%A9

  6. diacritica Says:

    Morgan La Dud: „Avem umor, asa e!! Insa si simtul ridicolului pe care altii nu il mai au…
    Cum este cu musca si cu laptele?? Cred ca toti am fost invatati sa aruncam musca, inainte de toate:)!! Simtul umorului exista, insa percepem si ridicolul, care nu are ce cauta printre oamenii cu bun simt!!! Asa ca…inca exista granite…! Nu ne face placere, insa trebuie sa stiti despre bloggerul Mihai Rusu cu ampla sa lucrare Diacritica, in care zamisleste cuvinte fara noima, crede dumnealui, de defaimare a domnului caruia nu are dreptul sa-i pronunte numele…. Morgan la Dud si bucataria sa sunt si ele imprastiate in neantul de rautati si meschinarii antiromanesti…antispontaneitate si anti tot ce inseamna avantul dat de suflet, in general… Domnul Dan Puric are cea mai mare dreptate in ce spune…iar Mihai Rusu s-a simtit atins…Si tot asa, descoperim printre noi, urzeala, rautatea, inhibarea, frustrarea, smecheria, agresivitatea, nelinistea mediocritatii, necredinta, micimea si …. fudulia:) ….si incercam sa le-ndepartam, sa le risipim, sa le izolam…”

    😀

    Diacritica, zisă şi Mihai Rusu, acum în categoria „meschinarii antiromanesti…antispontaneitate si anti tot ce inseamna avantul dat de suflet, in general…” pen’ că s-a luat de simbolul calităţii româneşti de a fi.

  7. Heinz Says:

    „Bā..” Este un apelativ care respira cultura si finete”. Subtilitatea este grea…. Daca nu intelegeti un text, domnule/doamna, este usor sa devii ridicol. Parerea mea este ca va puteti „reproletiza” daca aveti bunavointa…bā!!!!!
    Foarte interesant si constructiv….Credeti ca asa se mentine luciditatea si antrenamentul creierului?? Aberand in miez de noapte, navigand pe internet si postand ineptiile grotesti unde vi se nazare si…fara nerusinare?????
    Eu as sugera sa va inchideti o luna sau o viata intr-o camera cu tablouri si carti BUNE si sa reflectati la o lume mai buna… Atat.

  8. diacritica Says:

    Aşa-i.
    Iar dumneavoastră, doamnă Morgan la Dud – împreună cu domnul Morgan la Dud (zis si Coropisnita) şi cu dl Puric – ar trebui să vă închideţi o lună sau mai bine o viaţă într-o cameră cu un Larousse, ca să-nţelegeţi diferenţa dintre gourmé, gourmet şi gourmand. Că lumea mai bună porneşte de la stăpânirea sensului cuvintelor. Pentru că o lume în care scrii „rău” şi crezi c-ai zis „bine” (cum face domnu’ Puric mai sus) n-are cum să fie „mai bună” – tocmai în virtutea faptului că s-ar putea să-nsemne, de fapt, „mai rea”.

  9. 😉 Says:

    Sensul unui cuvant luat ca atare, este mai searbad decat sensul unei expresii, al unui context… Admiram imaginatia si exaltarea, nu rigiditatea si inversunare…

  10. diacritica Says:

    Doamna La Dud, ştiţi ce-a scris de fapt domnu’ Puric acolo? A scris aşa: „dacă adaugi o bucătărie rea, şi nu gurmandă”.
    Şi ştiţi ce ziceţi dumneavoastră? Ziceţi că sensul lui „rea” luat ca atare e mai searbăd decât sensul expresiei „bucătărie rea”, căci în expresia asta / cpntexul ăsta „rea” înseamnă de fapt „bună”.

    Domnu’ Puric a greşit – acceptaţi lucrul ăsta şi acceptaţi şi faptul că din moment ce scrieţi pe o pagină publică oricine poa’ să vadă şi să comenteze cum crede de cuviinţă. Aşa cum eu accept că din ce scriu aici Morgan la Dud poa’ să tragă concluziile de le exprimarăţi mai sus. (Că e cale lungă de la pamfletul meu la atacurile voastre la persoană, asta-i altă poveste.)

    Nu-i bai că dl Puric nu ştie franceză (de fapt nu pentru dl Puric am scris aici, şi cu atât mai puţin pentru voi; ci ca tot omul care mai are dubii să afle că se scrie „gourmet”). Dar dacă nu ştii, nu te-apuci să lauzi în franceză, că s-ar putea să-ţi iasă pe dos – cum i-a ieşit dlui Puric.

  11. 😄 Says:

    … Va contraziceti… N-o sa va mai dam ocazia… Am inteles ca nu este vorba nici de domnul Dan Puric, nici de Morgan la Dud, pe pagina caruia ati postat un link oarecare…???!! Care era obiectivul gestului?! Este, evident, o intrebare retorica, pentru ca deja stim raspunsul. Nu e nevoie sa continuati, decat in situatia in care considerati slabiciunea exprimarilor dumneavoastra la nivelul intelegerii noastre… Daca nu este vorba nici de Domnul Dan Puric, nici de Morgan la Dud, atacul nostru la persoana dumneavoastra este imaginar. O zi frumoasa si sper ca aveti maturitatea, cel putin aparenta, sa incheiem „dialogul” aici…

  12. mihaela Says:

    înțelegerea expresiei „calitatea românească de a fi” îmi amintește de povestea aia cu hainele cele noi ale împăratului. (împăratul era în pielea goală, dar nimeni nu avea curajul să spună asta, că hainele lui erau cică speciale. doar cei inteligenți le puteau vedea). Așa că, înțelegem nu înțelegem musai să ne facem că înțelegem 😀 😀

  13. diacritica Says:

    Am inteles ca nu este vorba nici de domnul Dan Puric, nici de Morgan la Dud, pe pagina caruia ati postat un link oarecare…???!! Care era obiectivul gestului?! Este, evident, o intrebare retorica, pentru ca deja stim raspunsul

    Greu cu priceputu’. Unde cuvântul „greu”, de unul singur, e searbăd şi înseamnă „greu”, iar în expresia „greu cu priceputul” înseamnă „uşor” (cf. logicii de la dud).

    Doamna La Dud, încercaţi să pricepeţi: Mihai Rusu, ăla care-a postat pe pagina voastră, nu-s eu. Mihai Rusu e, presupun, unul dintre 65.000 de „unici”/săptămână ai blogului ăstuia. Eu nu-mi pierd vremea postând pe paginile altora, eu scriu pe blogul meu – are suficientă vizibilitate. De exemplu, articolaşul ăsta are deja 2100 de vizualizări în mai puţin de 24 de ore (de unde rezultă că faceţi bine să încheiaţi dialogul aici, că vă faceţi singuri rău). Contul meu de FB îl aveţi explicitat în pagina principală a blogului, dreapta sus (iaca, mergeţi şi vă defulaţi şi p-acolo). N-aveţi pe pagina voastră nici un comentariu / link de la mine, de ce-o fi aşa de greu de priceput?! („Este, evident, o intrebare retorica, pentru ca deja stim raspunsul.”) Mi se rupe de voi, mi se rupe de Dan Puric. Ăsta-i blog de ortografie, nu blog despre Morgan la Dud şi nici blog despre Dan Puric.

    Of, Sisoe…

  14. v Says:

    Ah, unde-i vorba despre preţiosul ridicol, hop şi galeria matolită de aerul tare al înălţimilor pseudofilozofic-arianoide. Mey, mai luaţi cu apă.

  15. Fleur Says:

    Malentendu, sau… „unde dai și unde crapă”?
    Mai rămâne să aflăm și părerea Sfinției-Sale-Împricinatul, ca să fie tacâmul complet… sub Dud. 🙂

  16. Marinescu Daniel Says:

    Ce om fin,ce caracter,mda ce sa inteleaga bietii proletari ce-i aia gourme.Pai proletarii cei lipsiti de rafinata eleganta ,in loc sa protesteze, la Campia Turzii ca au luat teapa pe viata ,mai bine sa vina la Bucuresti si sa se faca lustragii pe langa un restaurant de asta gourme.Astfel poate vor avea sansa sa-l zareasca pret de o clipa pe marele fin om ,sa-i simta calitatea romaneasca.

  17. Aleca Says:

    Nu înțeleg de ce îi cereți unui mim de excepție o română desăvârșită. Dumneavoastră sînteți o dansatoare fără cusur?

  18. diacritica Says:

    Nu, da’ eu am decenţa să nu dansez pe masă în cârciumă. Domnu’ Puric însă se crede suficient de bun la ortografie ca să se producă la liber în oracolul cârciumii.

  19. Aleca Says:

    *desăvîrșită

  20. Oana Says:

    Vezi, Diacritico, d-aia vin eu la tine pe blog, că-mi place agitația asta de tip ”unde dai și unde crapă”. Pînă acum am aflat că:
    1) header-ul tău ar arăta mai bine fără titlul blogului;
    2) te scalzi în mocirlă pentru că nu vezi mai departe;
    3) mai ai totuși șanse să te ”reproletizezi” – nu știu ce-nseamnă, da îmi place cum sună – chiar dacă aberezi în miez de noapte, sau poate tocmai d-aia;
    4) nici măcar nu știi să dansezi.
    Cu alte cuvinte, vai steaua ta… baremi cu ortografia să te mai scoți și tu”

  21. v Says:

    Ah, dacă mimul de excepţie rămînea mim şi nu făcea pe trompeta neamului… Cu alte cuvinte, dacă tăcea, filozof rămînea.

  22. Aleca Says:

    N-aș vrea să mă înțelegeți greșit. Vă citesc de mult, tocmai pentru a învăța românește, dar nu am înțeles niciodată vehemența dumneavoastră. Preoții cu bibliile, pictorii cu acuarelele etc. Imaginați-vă o reacție similară în cabinetul unui dentist căruia nu i-aș putea indica al treilea molar. Putea fi la fel de bine un lapsus calami. Eu îl iert pe Dan Puric, artistul. Sînteți o adevărată Grammar Nazi. 🙂

  23. Grominu Says:

    Orice om mai aruncă (scrie) o vorba rea (greșită) în spațiul public (în ziarul, revista, pagina web la care lucrează, în reclama pe care o născocește pentru patronul său, pe gardul unde își expune sentimentele sau în cartea de ospeție). Acei oameni, dar mai ales mulți alții, au nevoie de cineva care să zvârle înapoi o vorbă bună (corectă). Din păcate, deși „Ni s-a setat în creier să ne fie rușine…”, așa cum zice domnul Puric, noi ne revoltăm când cineva ne arată cu degetul vorbele rele pe care le aruncăm, așa că de o vorbă bună (chiar dacă e un rabbuffo) tot avem nevoie. Măcar din când în când. Să nu ne fie cu supărare și să nu mai răbufnim! Mai bine am încerca să nu mai aruncăm cu vorbe rele [sic].

  24. Mihai Rusu Says:

    Oh, ce comentarii… Ce s-a întâmplat de fapt? Am postat linkul de la articolul de mai sus pe pagina de facebook Morgan La Dud cu un singur comentariu (care spunea doar atât: „dacă aveți umor nu o să ștergeți acest link”). Pentru asta am fost blocat și mi s-a reproșat că sunt ridicol. Au continuat apoi cu articolul, că este: meschin, anti-român, anti-spontan, anti-avânt, șmecher agresiv, mediocru, etc.

    Știam că Dan Puric strânge numai reduși în jurul lui dar credeam că aștia cu cârciuma n-au nicio treaba cu el și doar i-au servit o țuică cu aperitiv. Dacă nu credeam asta nu mai comentam că nu mă pun cu prostovanii.

  25. Hutanu Robert Constantin Says:

    Diacritica, te-a cam luat apa. Monşer, te-ai luat de Puric? Toţi fanii lui or sa te mănânce! Adică or să te mănânce Puricii, daca nu ai inţeles! In rest, viaţa e frumoasă si tu chiar ai făcut ceva concret pentru poporul asta şi pentru asta îţi mulţumim!

  26. diacritica Says:

    Să creşti mare!

  27. Grominu Says:

    Dacă fanii tăceau, puricii filozofi rămâneau. Așa, puricele a fost (din nou) potcovit cu nouăzeci şi nouă de ocale de fier la un picior, a căpătat un air gourmée (sau gourmet, nu mai știu), complétaient la figure la plus comiquement gourmée, a fost aruncat în slava cerului pentru a ne aduce un ”Basm băsmuit,/Gura i-a trosnit,/Și cu lucruri bune i s-a umplut”, amintindu-ne că au fost odată, ca niciodată, vremuri când ”scria musca pe perete/mai mincionos cine nu crede.”
    ”Que si, si j’existe/J’existe/C’est d’être fan/Si j’existe/ Mais qui peut dire/Je t’aime donc je suis/ Ma vie, c’est d’être fan/Sans répit, jour et nuit/ Pour la vie.” (Pascal Michel Obispo)
    Bridez le fan en lui mettant une gourmette (sau ce-or avea în menú) ca să nu fie de poveste.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: