Promovabilitate

În Franţa profesorii sunt funcţionari publici. Ca să intri în sistem dai ceea ce se cheamă „concurs extern”. Dacă eşti deja funcţionar public şi vrei alt post în cadrul sistemului, dai un „concurs intern”, ceva mai uşor decât cel extern.
Concursul de titularizare e şi examen de grad – că tot le-a fost vremea şi pe la noi. Există două grade didactice: professeur certifié (care a obţinut un certificat d’aptitude au professorat de l’enseignement du second degré – CAPES – în urma unui concurs) şi professeur agrégé (care a obţinut o agrégation, tot în urma unui concurs). CAPES e ceva mai uşor, l’agrégation e foarte greu de obţinut. Nu-s condiţii de vechime, nici de studii, doar de nivel de diplomă (poţi să fi făcut lettres classiques şi să te prezinţi la concursul de agrégation pentru matematică, dacă aia e noua ta vocaţie, atâta vreme cât ai o diplomă bac+5, pare-mi-se). Poţi să te prezinţi la oricare dintre concursurile astea imediat ce ai terminat facultatea.

Cum îs organizate concursurile de titularizare (şi implicit de grad) în Franţa?

CAPES – să zicem de lettres modernes. Cum ar fi la noi titularizare (şi definitivat în acelaşi timp) pentru profesor de limba şi literatura română

Probe de admisibilitate:
– composition française (durata: 6 ore): composition française portant sur un sujet en relation avec les programmes de français de collège et de lycée, invitant le candidat à mobiliser sa culture littéraire et artistique. Nu compunere, ci eseu.
– étude grammaticale de textes de langue française (durata: 5 ore): analiza gramaticală a două texte – unul în franceza modernă sau contemporană, celălalt în franceza veche sau medievală.
Dacă ai luat cele 2 probe şi ai fost declarat admisibil, urmează:

Probe de admitere:
– lecţie pe un subiect din programa de gimnaziu şi liceu; timp de pregătire – 3 ore; durata probei: 1 oră, din care 20 minute discuţie cu comisia.
– probă pe baza unui dosar (timp de pregătire – 3 ore; durata probei – 1 oră). Unde „dosar” înseamnă un dosar compus din diverse documente în legătură cu disciplina, pe baza căruia candidatul trebuie să ţină o prelegere.

Aşa.
Aţi ciulit bine urechile?
Probă de admisibilitate deci, în urma căreia eşti declarat admisibil, urmată de probă de admitere, în urma căreia eşti declarat admis (adică ai luat concursul, ai căpătat postul).

La fel şi cu promovabilitate vs promovare.
Rata de promovabilitate înseamnă procentul de candidaţi promovabili. Cum la noi nu există (la bac, de exemplu) etapă preliminară (aia de admisibilitate), toţi candidaţii care se înscriu la examen sunt promovabili. (De unde rezultă rată de promovabilitate de 100% – s-aude, domnu’ ministru? Puteţi să declaraţi rată de promovabilitate de 100% în fiecare an al mandatului dvs şi nu veţi spune minciuni. Păi care ministru a mai avut aşa rezultate?!)
Rata de promovare înseamnă procentul de candidaţi care chiar au promovat examenul. Care au luat bacu’,să zicem. 40% ar fi decent.

_______________

În caz că doriţi să ştiţi ce concurs dă un candidat care vrea să obţină l’agrégation de lettres modernes (titularizare + gradul I, să zicem, pentru post de română):

Épreuves écrites d’admissibilité :
– Une composition française sur un sujet se rapportant à un programme d’œuvres d’auteurs de langue française. 7 heures, coefficient 12.
– Une étude grammaticale d’un texte extrait de l’une des œuvres inscrites au programme. 2 h 30, coefficient 4.
– Une étude grammaticale d’un texte français antérieur à 1500 extrait d’une œuvre inscrite au programme, 2 h 30, coefficient 4.
– Une composition française sur un sujet se rapportant à l’une des deux questions de littérature générale et comparée au programme. 7 h, coefficient 10.
– Épreuve de version latine ou grecque. 4 h, coefficient 5.
– Une version, au choix du candidat, dans l’une des langues vivantes étrangères suivantes : allemand, anglais, arabe, chinois, espagnol, hébreu, italien, polonais, portugais, roumain, russe, tchèque. 4 h, coefficient 5.

Épreuves orales d’admission :
– Une leçon portant sur les œuvres d’auteurs de langue française inscrites au programme. 6 h de préparation, 40 min de passage (+ 10 min d’entretien), coefficient 13.
– Une explication d’un texte de langue française tiré des œuvres au programme (textes postérieurs à 1500) accompagnée d’un exposé oral de grammaire portant sur le texte. 2 h 30 de préparation, 40 min de passage dont 10 min d’exposé grammatical (+ 10 min d’entretien), coefficient 12.
– Une explication d’un texte de langue française extrait des œuvres au programme de l’enseignement du second degré, suivie d’une interrogation sur la compétence « Agir en fonctionnaire de l’État et de manière éthique et responsable ». 1 h 30 de préparation. Première partie sur 15 points : 30 min de passage + 10 min d’entretien ; deuxième partie sur 5 points : 10 min de passage + 10 min d’entretien ; le tout coefficient 8.
– Un commentaire d’un texte de littérature ancienne ou moderne extrait des œuvres au programme de littérature générale et comparée. 2 h de préparation, 30 min de passage (+ 10 min d’entretien), coefficient 8.

Nimic de-a face cu titularizarea şi gradele româneşti. Şi nu, nu-s plătiţi bine. Un profesor certificat începe pe la 1400 de euro, pare-mi-se. Dacă predă în Paris, plăteşte chirie vreo 2/3 din salariu.

Etichete: ,

13 Răspunsuri to “Promovabilitate”

  1. Marco Polo Says:

    Rămân „bouche-bée” după cele citite mai sus.Nu mă văd nicidecum trecând peste aceste „ştachete”.Oricum, nu mai am nici vârsta.Din câte ştiu, francezii sunt originali în multe alte cele.Uneori „inovaţiile” lor sunt greu de suportat chiar şi de către ei, nefiind „înghiţite” uşor nici de alţii, adică de ţări mai cu…ştaif…Dar e posibil ca acest sistem al lor să se regăsească oarecum şi în alte „ministere ale instrucţiunii publice” să zicem din Uniunea Europeană.Eu mă întreb dacă se aplică şi în ţările francofone, mai ales în fostele colonii franceze.Nu de alta, dar ca să alfabetizezi şi să aduci semeni pe calea civilizaţiei nu presupune să treci prin „furcile caudine” de mai sus.Şi nici prin pârdalnica de „littérature française du Moyen Âge” care îţi întorcea limba pe dos. 🙂

  2. diacritica Says:

    Or fi furci caudine, da’ nici nu poţi să-ţi imaginezi ce manuale de franceză ies din mâinile (şi capul) unui professeur agrégé – care, adică, a trecut cu bine prin furcile alea.
    La o unitate despre le conte merveilleux îi poartă prin istoria artei, de la Arcimboldo la coperta unui CD Deep Purple.

  3. Ana Says:

    Eu cunosc un tip, conf in Romania, la o facultate de stat .Preda si la Sorbona un modul de matematica, in cadrul unui master.Pur si simplu, fara concurs, fara examen, doar ca a cunoscut la o conferinta un prof de acolo si i-a facut impresie buna.
    Si castiga o mie si ceva de euro pt 3 zile de predat, cate 6 ore pe zi.Si mai preda si-n engleza .Si zic francezii saru-mana ca are cine sa le predea…Si nu plateste nici chirie ca-i dau aia o garsoniera.
    Deci e cam cu depinde.

  4. diacritica Says:

    Dacă citeşti cu atenţie ce-am scris, e vorba de profesori în învăţământul secundar. Collège – lycée.
    Să compari, cum faci tu, un conferenţiar care predă la master la Sorbona cu un profesor certifié, debutant, care predă la gimnaziu şi liceu înseamnă să compari mere şi pere.

    În privinţa concursurilor CAPES şi Agrégation (concours du second degré) nu e cu nici un depinde. Sunt texte oficiale care stabilesc şi probele de concurs, şi salariul.

  5. jademan Says:

    N-AI SĂ VEZI AŞA CEVA LA NOI!!! 😀 Cel puţin, nu încă. Nu acum, prea mulţi neatenţi ignoranţi. Mai târziu. Sper!! 😀

  6. blegoo2 Says:

    Muoamăăă… ce complicat.
    Da’ pare că dă rezultate, toți broscarii e culți.

  7. VictorCh Says:

    M-a mirat, dar am inteles (si nu mi se pare chiar incorecta) proba de limba straina moderna („vie”) pt un candidat de profesor de limba franceza, da’ m-a lasat cu gura cascata proba de latina / greaca.
    (A propos: DE CE nu si sanscrita, intre limbile moarte, ca la limbile moderne vad ca ebraica si araba figureaza?)

    Iar chirie de 2/3 din leafa presupun ca plateste NU daca PREDA in Paris, ci daca LOCUIESTE in Paris (ca nu-mi imaginez chirii in functie de locul de munca).

  8. diacritica Says:

    Victore, nu poţi să iei un examen de franceză veche/medievală fără să ştii măcar latină. Nu poţi să le explici copiilor un text medieval dacă nu ştii ceva limbi clasice. De ce nu sanscrită? Pentru că franceza n-are „la bază” sanscrita.
    (Oricum, copiii francezi fac greacă şi latină încă din gimnaziu.)

  9. Cârcotaşu Says:

    …s-aude, domnu’ ministru?…

    Ei lasă, merge, de când „cuvântul coleg e de genu’ neutru”!! 😯 😆

  10. VictorCh Says:

    1. Nu stiam ca acolo atat de multi elevi studiaza limba greaca (iau drept certitudine faptul ca e vorba despre elina, nu despre greaca moderna). CHIAR studiaza TOTI elevii TUTUROR gimnaziilor frantuzesti atat latina cat si elina in paralel?
    2. Cunostinte elementare de limba latina sunt necesare tuturor celor care se ocupa cu studierea limbilor romanice (eu ma gandesc in paralel atat la limba franceza cat si la limba romana) fie si numai pt „simtirea” etimologiei multor cuvinte, dar (intocmai cum scrii) posedarea ELEMENTARA a limbii latine o dovedesti pe parcursul / prin insasi sustinerea examenului limbii proprii. Sustinerea (la nivelul de exigenta din contextul descris) a unei probe separate de „limba moarta” presupune (in viziunea mea) un ALT nivel, MULT mai putin „elementar”, de cunoastere a respectivei limbi, or ACEST nivel nu se mai poate explica (consider eu) DOAR prin studierea influentelor / interferentelor intre limba moarta si versiunea veche a limbii vii.
    3. Franceza n-are la baza sanscrita? Da’ CE, are la baza elina?
    Examinarea cunostinteler DE LATINA se explica prin „ascendenta” limbii franceze in limba latina – da’ alternativa limbii eline? (Caci e vorba despre alternativa, nu de dovedirea cunoasterii in paralel a ambelor limbi moarte: „Épreuve de version latine ou grecque.”) Si daca alegi sa-ti dovedesti cunostintele NU de latina, ci de elina, CUM ajuta ASTA la intelegerea / explicarea francezei vechi?
    (Existenta ALTERNATIVEI limbii ELINE ma conduce PE MINE la impresia ca proba de limba moarta are drept scop mai degraba verificarea intinderii culturii generale lingvistice a candidatului decat scopul practic al aplicabilitatii cunostintelor DE LATINA in studiul francezei. In acest context cred ca sanscrita sau aramaica n-ar fi ne-la-locul-lor… Mai exista SI varianta (dupa parerea mea cam „trasa de par”) – care face sanscrita ne-eligibila – conform careia (daca ATAT de multi elevi francezi studiaza ATAT de asiduu limbile moarte, deci sunt necesari ATAT de multi profesori de specialitate) examenul ar verifica SI capacitatea profesorului DE FRANCEZA de a preda SI limba moarta.)

  11. diacritica Says:

    Victore, zău aşa, nu te simţi obligat să comentezi peste tot, inclusiv acolo unde n-ai decât o idee vagă despre subiect.

  12. VictorCh Says:

    Am inteles, ma voi limita.
    O ultima precizare: eu am comentat nu subiectul in ansamblul sau (despre invatamantul mediu din Franta n-aveam inaintea acestui articol nici macar o idee vaga) ci doar partea pe care am aflat-o din articol si comentarii – si extensia logica pe care am putut s-o fac asa cum si atat cat m-a dus pe mine propriul cap, pe baza culturii generale.

  13. Sergiu Nicola Says:

    Îmi place foarte mult blogul ăsta. Felicitări!

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: