Cărţi poştale

2013-08-04_carte-postala-doi-de-i

Anunțuri

Etichete: ,

6 răspunsuri to “Cărţi poştale”

  1. Martin Says:

    Da, da’ zice că „poate apărea”, ceea ce nu înseamnă că trebuie să apară.

  2. diacritica Says:

    Sigur. De-aia şi e între paranteze. Da’ aicea scriu pentru ăia care ştiu una şi bună, că aşa le-a zis lor tovarăşa într-a şasea: că „doi de i” e greşit. Nu-i. E foarte corect.

    Iar „se scrie cu doi i” e un enunţ la fel de chinuit ca „am luat doi zece la mate”.

  3. Martin Says:

    Hoh… să fii tu sănătoasă, câte prostii nu le-a spus tovarăşa, şi pe urmă tovarăşu, şi pe urmă manualu’, şi pe urmă dom’ profesor (universitar) şamd.

  4. Martin Says:

    Da’ stai că io am altă problemă aici, independentă de…
    Referinţa se marchează (cu excepţia licenţelor stilistice, care le reuşesc numai ălora care chiar ştiu să scrie), aşa că mi se pare că e „doi (de) ‘i'”. Ca să fim corepţi! 🙂 Aşa cum era şi la aia cu „mă-ta are cratimă”, care e greşka mare, că mama lu’ ăla s-ar putea să n-aibă nicio cratimă. 🙂

  5. diacritica Says:

    Aoleo, socru mai eşti!
    Le-am copy-paste de-aici şi nu s-a copy-paste şi formatul, din cauză de Paint.
    Oricum, astea-s pentru Facebook – cre’ că pentru nivelul ăla îs ok.

  6. Grominu Says:

    „Așa m-a învățat tovarășa” (vezi cât de mult sunt respectați dascălii?) nu este singura explicație supremă. Un alt argument adus este, spre exemplu, formularea “doi i” din DOOM, pag. XCV, CAP. 6.6.4. Pluralul: „1. Substantivele masculine care la singular au un i la finală se scriu la plural nearticulat cu doi i….” Dum-dum-dum, durum-du-dum-DOOM (I, na): „Și iar e trist, și iar îi depresneac/Și iară îi sfârșit de lună și noi stăm pe găleac.”
    Dar nu trebuie să ne apuce depresneacul, pentru că sunt din ce în ce mai puțini cei care își amintesc ce zicea tovarășa sau mai întreabă cartea (aia costă bani, vrei să rămână oamenii pe găleac?), majoritatea preferă să întrebe forumu`, unde există mulți oameni săritori (care au sărit peste lecțiile alea),gata să dea explicații și unde există și mituri: „Există mitul cum că doar oamenii culţi spun DOI I şi că inculţii recurg la DOI DE I”. Miturile astea e fabuloase! Și nu e povești!
    Iar noi credem în mituri și ținem la tradițiile noaste, transmise din om în om, pe bloguri, forumuri…

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: