În orarul de la master: Angelo Mitchievici, Discurs despre literatură. Ha. Ui’ un’ s-ascundea Descartes-ul literaturii…
La coadă la secretariat, generaţia numită zilele astea „a revoltei” – ovine care, după ce-au stat la coadă un ceas şi mai bine, acceptă tălâmbe să li se bage-n faţă orice şmecheraş care apucă să pună mâna pe clanţă. „Ce să fac, să mă cert cu el?” Nu, desigur. E suficient că te cerţi cu Chevron pe FB.
Mândra înfiptă, categoria „am pus mâna pe clanţă, am dreptul să intru, voi sunteţi proşti că aţi stat 2 ore la coadă” – „ce treabă ai tu?” „sun-o, fată, pe X” „mai taci! ştii tu cine-i X? e directoarea” (directoarea facultăţii? mi-a venit s-o-ntreb) „fată, nu răspunde” „fată, cred că şi-a deviat apelurile”. După vreo 15 minute directoarea tot nu răspunsese. Ghinion.
2 ore de coadă pentru 30-45 de secunde de discuţie cu secretara. Puteam să mă dau profă sau noua lectoriţă franţuzească şi să le iau faţa la toţi mucoşii ăia, sau să intru în secretariat împreună cu dl profesor X – dar am zis să nu dau exemplu prost. Pe urmă mi-a părut rău, normal, dar era prea târziu să mă mai dau drept altcineva.
diacritica 
Mi-a placut „să iau faţa la toţi” 🙂
„2 ore de coadă pentru 30-45 de secunde de discuţie cu secretara.”
Sper ca dupa cele „2 ore de coadă” nu erai dornica de INCA vreo juma’ de ora de „şueta profesionala” cu vreo eventuala secretara nepriceputa / lipsita de bunavointa…
pozedecat: O forma gramatical-ortografica la fel de colocviala ca si expresia pe care o inregistreaza si transmite. (N-ar fi caraghioasa transmiterea unei asemenea expresii intr-o forma rectificata pt a corespunde corectitudinii gramaticale? Mi-ar aminti de „isprava” unui coleg de grupa (negru din Africa) decent si binecrescut care (in singura imprejurare in care stiu eu sa fi injurat el) a facut-o (politicos pana la capat) sub forma „Duceti-va in p(Biiip!)a mamei dumneavoastra!” – da’ el avea macar justificarea ca vorbea intr-o limba care inca ii era straina…)
Găsesc o cujetare profundă pe care nu mă pot abţine să n-o aduc acilea:
😯