Învăţăm româna cu Schipo şi Dinozel

De Mădălina Florea şi Alexandra Dumitru (Booklet, 2011), capitolul despre cum să povestim şi să facem planul dezvoltat de idei (p.56).

„Ziua de muncă se încheie cu bine.
Secerătorii sunt mulţumiţi de recolta obţinută.
Se gândesc ca anul viitor să planteze mai multe cereale pentru că au constatat că pământul este fertil.”

Frăţicule, dacă n-ai văzut în viaţa ta cum devine cereala cereală de recoltat, nu te bagi să faci poveşti despre cereale şi seceriş. Cereala se seamănă, nu se plantează. Adică pui în pământ sămânţă, nu plăntuţă.
Ca să nu mai zic că-i caraghios să faci în anul 2011 povestioară despre secerători şi uneltele lor de seceriş. În anul 2011 cerealele se recoltează cu maşinile numite, din câte ştiu eu, combine (după cum sugerează şi poza din cărţulie), nu cu uneltele.

Greu, frate, greu cu româna asta…

 

Etichete:

24 Răspunsuri to “Învăţăm româna cu Schipo şi Dinozel”

  1. Mă-ta Says:

    Pentru articolul ăsta de căcat, unsuscribe ”frățică”.

  2. blegoo2 Says:

    Nimica nu știi…
    http://www.blegoo.com/2013/11/09/tractoare-si-tractoristi/#more-2677
    E clasic deja…

  3. diacritica Says:

    (De ce şi-or fi închipuind ăştia că mă impresionează unsubscribu’?!)

  4. blegoo2 Says:

    Cum… DE CE…?
    Fin’că ei e mai tari în parcare… d-aia!

  5. Elena Says:

    Am primit de la Minister, prin Inspectorate si prin metodisti, modele de teste PIRLS,pe care sa le aplicam la clase. Textele din teste sunt pline de greseli. Nu ma leg de punctuatie acum, dar va dau cateva exemple. „Usa de la camera ei de obicei era usor crapata, iar becul de veghe din hol facea atata lumina cat sa ajunga pana la baie, trecand pe langa masuta de telefon”. Asta nu este un anacolut? „Crocoldilul isi misca capul inainte si inapoi, scotand un usor sasait”. De cand sasaie crocodilul? De cacofonie nu mai zic nimic. „Se opri la un stol de pasari flamingo, aflate intr-o mlastina in jungla”. De cand traiesc pasarile flamingo in jungla? „Tranti vaza cea mare cu floarea soarelui pe podea, iar florile de floarea soarelui se imprastiara peste tot”. Nu era „floarea-soarelui”? Si asa mai departe!

  6. VictorCh Says:

    „…-i caraghios să faci în anul 2011 povestioară despre secerători şi uneltele lor de seceriş.”
    Asa-i… da’ parca nu CHIAR asa: din cate stiu eu, si la ora actuala recoltarea cerealelor paioase se numeste TOT „seceris”, chiar daca nu mai ete indeplinita cu unealta numita „secera” ci cu masini agricole. Cat despre operatorii acestora… oare (in acest context) chiar este improprie denumirea de „seceratori”? CUM altfel sa le spui? Oare ar fi mai buna denumirea „dinainte”, de „tractoristi” (chiar daca nu pe tractor lucreaza, ci pe combina, care este o masinarie nu remorcata de tractor ci autopropulsata)? Sau? „Combineri”?
    Iar a propos de „unelte” si de mecanizare… eu parca avusesem la facultate un curs intitulat „Masini-unelte”. (Este adevarat ca nu anume la masinariile agricole de recoltat se referea, dar ideea acestei notiuni – de masini care inlocuiesc uneltele, adica de unelte mecanizate – cred ca este transferabila.)
    (Cu „plantatul” (saditul) CEREALELOR – E CLAR ca „au dat-o in bara”…)

  7. diacritica Says:

    Victor, despre cuvântul „unelte” era vorba.

  8. Martin Says:

    Elena, pentru ce clasă sunt textele alea?

  9. Elena Says:

    Martin, pentru clasa a IV-a. Dar, din cate am vazut eu, si textele pentru alte clase sunt la fel de prost traduse.

  10. M Says:

    „Traduse”? Mamă… 🙂
    Mă rog, nu e nicio surpriză. Cineva a luat bani grei, altcineva o să ia bani și mai grei din tipografie… iar învățătorii și copiii – să se descurce, dă-i încolo!! 🙂

  11. diacritica Says:

    Ei, hai, nu-mi spune că nu te prinseseşi că-s traduceri. 🙂

  12. blegoo2 Says:

    Traduceri dîn limba rusă dîn anii ’58?
    ………..
    Acuma… vreau să latru serios:

    „Unelte” ca opuse termenului de „utilaje”:
    (crez că VictorCh are un punct acolo)

    O coasă, de exemplu, nu e referită ca fiind „utilaj” – ci „unealtă”
    Toporul e unealtă, nu utilaj.
    Tractorul, căruța ori treierătoare au fost dintotdeuna utilaje, nu unelte.
    E u topic interesant – unde se termină uneltele și unde încep utilajele.
    Un laptop e o unealtă, fără discuție; trei servere legate între ele constituie un utilaj, cred eu.

  13. Martin Says:

    Păi de unde să mă prind?!
    Au ce, vreai să spui că dacă vreau ei să le compună ieşea ceva mai acătării?! 🙂

  14. Rudolph Aspirant Says:

    Spre deosebire de comentatorul cu anuntul de Unsubscribe, eu, cu ocazia acestui articol, voi linka blogul tau in blogrollul meu deosebit de exclusivist !

    (Asta nu inseamna automat si ca voi citi mai des articolele scrise de tine, iar de citat nici nu se pune problema,ca eu in blogrollamlinkati oameni de la care am de gand sa invat ceva in viitor,care scriu despre chestii despre care eu nu am habar, deci despre care nici prin gand nu mi-ar trece sa imi formulez vreo opinie personala,mai ales in scris…oricum am constatat ca tind sa citesc din ce in ce mai rar articolele scrise de cei linkati in blogroll, si din ce in ce mai des articole scrise de unii pe care nu ii consider indeajuns de merituosi pt a fi linkati in blogroll…desi desigur consider asta ceva deficitar din partea mea,si nerecomandabil, dar in acelasi timp inevitabil, etc)

  15. diacritica Says:

    Martin, mirosea a traducere de la o poştă, de-aia! 🙂

  16. Martin Says:

    Înseamnă că şi ziariştii plagiază, şi politicienii. Se uită la ce zic alţii şi traduc, că tot aşa sună!!

  17. diacritica Says:

    Îu, te-ai urzicat.
    Normal că traduc şi ăia – n-am prea citit / auzit chestii care să pară scoase din capul lor propriu de ziarişti / politicieni.

    Cât despre crocodili, un trăitor în România n-ar scrie niciodată că sâsâie, pentru motivul că românul nu ştie de fapt cum face crocodilul. Nici Elena nu ştie, de altfel, că n-a avut crocodil în fundu’ curţii. Ea doar presupune că nu sâsâie, pentru că în România „a sâsâi” te duce cu gândul la şerpi, or crocodilul nu-i şarpe, nu? Cam ăsta-i raţionamentul. E evident că acolo era un soi de verb onomatopeic dintr-o altă limbă, iar funcţionarul de la MEN l-a tradus cu „a sâsâi”.
    Păsările flamingo trăiesc în zone calde şi umede, jungla e caldă şi umedă – iarăşi, un român n-ar fi scris despre păsările flamingo şi n-ar fi scris că erau într-o mlaştină din junglă, dovadă e chiar observaţia Elenei.
    Iar „anacolutul” ăla sigur avea pe undeva vreun „it” pe care traducătorul nu l-a mai tradus, de-a rezultat că becul ajunge la baie trecând pe lângă măsuţa de telefon. (Mie una îmi place ideea asta.)

    Nu ştiu, mie mi-a sunat a traducere încă de la prima citire.

  18. Martin Says:

    Ăsta se numeşte delict de supraapreciere! Presupui că funcţionarul cu pricina e atât de deştept încât nu poate emite singur prostii, ci le produce traducând prost. 🙂

  19. diacritica Says:

    Iar ce faci tu se numeşte delict de ceva logică – ştii tu mai bine. N-am zis că nu poate emite singur prostii, ci că din capul lui nu le emite pe alea. 🙂

  20. Martin Says:

    Adică ai făcut un delict de supraapreciere. 🙂

  21. diacritica Says:

    Aşa. Şi delictul tău de logică cum se cheamă? 🙂

  22. Martin Says:

    Observaţie. 🙂

  23. diacritica Says:

    Aşa. Deci dacă se cheamă, va să zică că este. Delict de logică. 😀

  24. VictorCh Says:

    Din cate stiu eu, (uneori) crocodilul CHIAR sâsâie (ca dealtfel si pisica sau gansacul, care nici ei nu-s serpi).
    Si tot din cate stiu eu, pasarii flamingo nu-i pasa CE mediu inconjoara apa unde ea isi duce viata (poate fi si padure) – atata timp cat suszisa apa este putin adanca, alcalina si calda, astfel incat in ea sa traiasca… vietuitoarele (am impresia ca sunt un fel de racusori minusculi) cu care se hranesc flamingii filtrandu-i cu ciocul.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: