…alte simptome, de exemplu colicii. (Digi24, cu ceva vreme în urmă)
Copii, atâta vreme cât nu spunem un colic, nu spunem nici doi colici, colicii. Spunem o colică, două colici, colicile. Bebeluşii au colici; colicile bebeluşilor. Nu colicii bebeluşilor.
diacritica 
Mulțumesc.
Un an nou cu bine vă urez!
corect, insa ma intreb cine ar putea sa faca asemenea greseli. „colicii” nici macar nu suna bine!
g30rg3: „Nu suna bine” pt ca esti deprins cu forma cealalta (cea corecta), nu pt ca ar avea vreun cusur sonoritatea insasi. (TOT GRESIT iti pare ca „suna” si „colacii”? O singura litera diferenta…)
totdeauna am avut probleme cu acest cuvant”))! multumesc!
Să creşti mare!
Din „minunile” traducerilor autorizate:
„Plecand in cautarea Sfantului Graal, cavalerii mesei rotunde au jurat sa respecte regulile cavaleriei…”
Oare traducatorii astia – la autorizare – CHIAR isi pierd discernamantul de a face distinctia intre „cavalerie” si „cavalerism”?* Doar intelesurile celor doua cuvinte sunt COMPLET diferite…
In mod oarecum similar, unul dintre fostii mei sefi – atunci cand venea vorba despre numere (neprecizate) foarte mari – nu spunea (cum faceam noi ceilalti) ” ‘j’de mii” ci „bilioane si biliarde”, iar (pe de alta parte) unul dintre ofiterii unitatii militare in care mi-am satisfacut stagiul militar a raspuns (la solicitarea unui soldat de a ne fi oferit meniu mai diversificat – macar pt perioada cat unitatea era la „munci agricole” in Insula Mare a Brailei – oferind si peşte): „Ce peşte, soldat, ce peşte?!? CE crezi dumneata ca-i aici, piscina?” (Ambele replici sunt autentice.)
E bine de știut că asta-i forma corectă, dar și mai important este că am trecut etapa cu pricina. Mulțumim.
off-topic: Un grafic foarte interesant: http://elms.wordpress.com/2008/03/04/lexical-distance-among-languages-of-europe/
Suntem asa de francofoni ca suntem mai aproape de albaneza decat de franceza 🙂
http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/s-au-inghesuit-la-agheazma-video–121873.html
…se poate o scurta lectie despre aghiazme, agheazme, aghiasme si agheasme, sa poate invata toti copiii? multumim anticipat.
Totusi, trebuie sa existe o functie a limbii care-i face pe oameni sa aleaga subconstient o forma sau alta pentru cuvinte. De ce spun automat ‘colicii’ si nu ‘colicele’, de ce spun ‘succesuri’ si nu ‘succese’, etc.
Inteleg si nu disput standardizarea, doar ma roade interesul amatoricesc de lingvistica..
E o funcţie a creierului, de fapt; aia care te face să scrii „ducânduse”, de exemplu.
Uneori e chestie de limbă, ‘viruşi’ a câştigat în faţa lui ‘virusuri’ deşi al doilea este forma corectă de plural. A câştigat pentru că e mai scurt şi mai uşor de pronunţat, să zicem.
Similar, poate şi colicii ăia or fi mai uşor de pronunţat decât colicile, mai uşor de identificat unde pui accentul, şamd. Cum ziceam, mi se pare interesant de observat, n-o fi lenea intelectuală mereu singurul vinovat 🙂
Ba fix aia e, aceeaşi care te face şi să inventezi „robineţi” când ai deja „robinete” – categoria „leneşul la minte mai mult aleargă lexical”.
Toate modificările limbii vin în fond din lene – sub orice şi oricâte psihopupuvorbe ai îmbrăca adevărul ăsta. „Mai scurt şi mai uşor de pronunţat” înseamnă pur şi simplu lene.
Bagsama MULTI lenesi or fi fost prin matematica de au inventat atatea formule sintetizatoare ca sa nu mai stai de fiecare data sa deduci rationamentul, precum si in tehnica incat au aparut atatea inventii si inovatii care sa faciliteze si sa accelereze petrecerea diferitelor procese (si asta include inventarea rotii ca sa nu mai cari totul in spinare sau tragand târâş).
(Dealtfel, mi-am adus acum aminte ca citisem prin copilaria mea mare – in preadolescenta – o butada pe care n-am uitat-o: ci’ca membrii nu-mai-stiu-carui trib de negri, atunci cand au vazut prima oara un colonist pe bicicleta, ar fi exclamat: „Oamenii albi sunt atat de lenesi, incat si atunci cand alearga vor sa sada!”)
Victore, nu despre matematică era vorba.