Obsesia pleonasmului

După protestul neapărat faţă de, nicicum împotrivă, vă oferim astăzi greşeala de ortografie. Care-i greşită, desigur. Categoria „aşa am învăţat eu într-a cincea şi încă n-am reuşit să depăşesc momentul”.

Italienii zic bine mersi „errore di ortografia”, iar lu’ Garzanti nu i se face pielea de găină de la „pleonasm”, ba chiar le dă dreptate:

2014-02-24_errori-di-ortografia_garzantiwww.garzantilinguistica.it

Francezii zic şi ei „faute d’orthographe”, dimpreună cu Trésoru’:

2014-02-24_faute-d'orthographe_TILFhttp://atilf.atilf.fr/

Românul, în schimb, fuge de pleonasm ca dracu’ de tămâie, chiar şi acolo unde nu-i. Pleonasm, nu ălălalt.

(Da, frăţicule, ştiu, nu-i pleonasm. Nici truism, tautologie, contradicţie, oximoron, hemoroid sau ce v-ar mai putea trece prin cap. E doar o sintagmă corectă. Pentru că etimologia nu-i semantică, iar dicţionarele nu dau sensul cuvintelor traducând etimoane. Dacă ne-apucăm să traducem etimoane, o să ne rezulte că „ortopedie” înseamnă „educaţie dreaptă”, că-n fondu’ fondului vine de la „orthos” şi „paideia”. Sau hai, „creştere dreaptă”. Da-n nici un caz nu rezultă „ramură a medicinei care…”. Etimologia şi semantica sunt chestii diferite, iar semantica nu-i traducere de etimon, e clar?)

Publicitate

4 gânduri despre „Obsesia pleonasmului

  1. Poate ca oi fi eu mai obtuz, da’ nu inteleg UNDE (CARE) ar fi in ACEST caz pleonasmul.
    Am constatat si eu ca este un pleonasm sa scrii „ortografia corecta a cuvantului / frazei / expresiei” (ORTOgrafia CORECTA?) – da’ „greseala de ortografie”? Nu este vorba despre o greseala referitoare la (in legatura cu) scrierea corecta a unui cuvant / unei expresii / unei fraze? CARE-i pleonasmul? (Mai degraba ar putea fi vorba despre un truism, o greseala fiind prin definitie abaterea de la modalitatea corecta de a… ceva: de a gandi, de a face, de a zice, de a scrie etc.)

  2. Daca semantica ar fi traducere de etimon, simpozioanele ar fi muuuult mai interesante 😉

    (din greaca veche- sympozium = adunare de bautori).

  3. Am și eu o întrebare: (1) „a coborî jos” și (2) „a se întoarce înapoi” sunt expresii pleonastice ?

    (1) „coboară (doar) până la etajul doi”, iar „jos” să înseamne „jos de tot”. Poți vorbi cu cineva, tu ești jos, iar el e la etajul 4 și îi zici: „Coboară până la etajul doi ca să îți dau cartea asta.” Iar el zice: „Lasă, cobor jos, că mă duc să cumpăr ziarul”. (Știu, poate să zică: „Vin jos”, dar omul coboară și menționează până unde, că ar putea zice și: „Cobor în beci”, care ar fi mai jos decât jos.)

    (2) poți zice și „întoarce-te la stânga / într-o parte” sau „întoarce-te de unde ai plecat”, „întoarce-te cu spatele la mine” ș.a.m.d. Iar doar „întoarce-te” ar fi inexact, că nu ar ști omul cât/cum/unde să se întoarcă.

Comentariile nu închise.