Ce poţi să faci cu ricotta

Poţi să-i zici (şi s-o traduci) urdă, inclusiv când găteşti. Ar fi chiar foarte indicat.

Anunțuri

Etichete:

16 Răspunsuri to “Ce poţi să faci cu ricotta”

  1. prajituricisialtedulciuri Says:

    Da, poti sa traduci urda, dar nu e chiar acelasi lucru. Ricotta are un alt mod de preparare. La fel si mascarpone il putem traduce ca branza …..

  2. VictorCh Says:

    Hââââââî? Nu-i un fel de teracotă? 😛

  3. Răzvan Says:

    Conform http://www.cevabun.ro/ricotta/, există unele mici diferențe între urdă și ricotta.

  4. diacritica Says:

    Răzvan: între camembert şi telemea diferenţele sunt ca de la cer la pământ, şi totuşi ambele sunt brânză.

    E vorba de termenul generic – dacă „formaggio” din italiană se traduce „brânză”, chit brânza italienească e foarte diferită de cea românească, atunci şi „ricotta” e „urdă”. Pentru că nu e vorba de diferenţe într-o categorie, ci despre trăsăturile comune care definesc categoria. În cazul ăsta, trăsătura comună e faptul că se fierbe zerul (şi nu conţine cazeină). Adică urdă. E firesc ca urda italienească să fie diferită de urda românească, că şi brânza şi oţetul şi vinul lor sunt diferite de ale noastre. Şi totuşi nu le spunem formaggio, acetto şi vino, doar pentru faptul că italienii le fac altfel.

    Prăjiturică: nu e vorba să traduci „mascarpone” cu „brânză”. Mascarpone e un tip de brânză, dar ricotta nu e un tip de urdă. Ricotta e pur şi simplu urdă.

    Pentru că brânza şi urda sunt chestii diferite, urda nu e un tip de brânză. E un produs derivat din lapte, dar nu e brânză. Când coagulezi laptele (mai exact: cazeina din lapte) obţii formaggio/brânză. Când fierbi zerul rămas după ce ai făcut brânză (indiferent ce tip de brânză, ideea e că ai scos cazeina din lapte), obţii ricotta/urdă. Că fiecare dintre astea se împarte apoi în mai multe tipuri, asta e altă poveste.

  5. prajituricisialtedulciuri Says:

    Cand ai legatura cu lumea ingredientelor, chiar e important ca intr-o traducere ricotta sa fie ricotta….si nu urda. Daca as face un cheesecake cu urda in loc de ricotta, cu siguranta nu-l vei manca.

  6. diacritica Says:

    Da, văd că-n general nu mănânci pre româneşte. Cred că şi cheescake era important să fie „tradusă” cheesecake, că dacă era prăjitură cu brânză nu ţi-o mânca nimeni, că de-aia face şi mamaia şi nu-i cool.

    Oricum, mi se pare foarte tare să faci cheesecake cu ricotta, care de fapt nu-i cheese.

  7. augustinradescu Says:

    Stiu eu, tovarasa! Stiu eu! Dintr-o ricotta, noi putem face o … rittoca! (Si multe alte lucruri minunate!!)

  8. VictorCh Says:

    Desi ii cunosteam principiul de preparare (chiar daca nu si toata tehnologia, in amanuntime) nu ma gandisem niciodata ca de fapt urda nu face parte din branzeturi, desi e logic. Multumesc!

  9. VictorCh Says:

    prajituricisialtedulciuri: In lumea ingredientelor, este importanta si precizarea ca intr-o anumita reteta se va folosi (spre ex) schweizer si nu (generic) cascaval – desi el CASCAVAL este (de o anumita factura / origine / marca). Nu aceeasi este situatia si cu ricotta?

  10. Mihai Pintilie Says:

    Ce e clar e ca data viitoare cand ajung in zona rurala a Italiei ii pun sa prepare ricotta asta a lor ca la ei acasa, nu de alta dar sa pot compara cu ce imi mai aduc aminte vag de la bunici.

  11. Jujube du Vaillant Says:

    Ricotta este urdă, dar ce este quark-ul? Iar cottage cheese-ul, fie el și brânzică de casă sau cum naiba îi zic ăștia, de unde a mai apărut, căci pe vremea lui Ceașcă nu exista? Cum traduci în limbi străineze Sana?

  12. academie francaise Says:

    quark se citeste cvarc si nu este un quark de la geneva, din inelul ala de sub pamant. Inseamna pur si simplu branza de vaci. Nemtii o numesc quark, austriecii o numesc topfen.

    dar oricum nu mai comentez aici la diacritica, ca e de o aroganta incredibila – care provine din lacomia de a conduce un sit cu prea multi vizitatori de una singura (sau de unul singur, ma rog). Pe de-o parte se bucura ca e asa de cautata (pacatul si lacomia succesului) si pe de alta e nervoasa ca lumea intreaba chestii de care nu mai are ea chef si desigur nici timp. E prea mult pentru o singura persoana si chestiile astea se revarsa asupra altora. In loc sa ia deciziile de rigoare, renunta la o minima politete. Indiferent ca admite acest comentariu sau nu, am placerea ca i-am transmis, fie si numai de la om la om, ce aveam de zis. 🙂
    Ca prea ii place sa joace rolul lui Dumnezeu aici, si prea mult pacat al trufiei s-a adunat in acest sit.

  13. diacritica Says:

    Păi nu joc rolul lui Dumnezeu, eu chiar îs Dumnezeu pe blogul meu. 😀

  14. Corson Says:

    Mie chiar mi se pare de bun simt observatia lu academia frantuzeasca.
    Adica conduci tu, de una singura, ca o lacoma, ditamai situl fara sa imparti cu cineva asa cheesecake de multi vizitatori!? Pfuu! Lacomo care esti tu lacoma!
    (Bai ce m-am racorit la ficati!)

  15. v Says:

    (mie, cititor pe-aici, mi se rupe cu trosnet de „păcatul trufiei”. plus că întotdeauna am mers pe principiul că blogul omului e treaba omului, nu-i zic io nici ce să scrie, nici cum. maaaaaai ales dacă beneficiez de pe urma lui…)

  16. VictorCh Says:

    Jujube du Vaillant: „…brânzică de casă sau cum naiba îi zic ăștia, de unde a mai apărut, căci pe vremea lui Ceașcă nu exista?”
    CUM sa afirmi asa o traznaie? CUM sa nu fi existat pe vremea aia varianta „de casa”? Atunci nu se (prea) gasea sortimentul „branza de vaci” „de gata”, asa ca noi, cei cu copii mici, ne instalam mult mai devreme la coada ca sa putem – dupa cumpararea primilor doi litri (mai mult nu se primea) – sa mai stam inca o data la coada ca sa mai primim o data doi litri de lapte, din care acasa preparam branza – DE CASA, bineinteles.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: