Propunere de subiecte pentru proba de română de la bacalaureat

Două subiecte de citire şi înţelegere a unui text scris (pe lângă subiectele de literatură şi ce-or mai fi având ei acolo). Sunt scoase dintr-un test de limba română de nivel C2 pentru străinii care vor să-şi certifice competenţa în limba română. Unde C2 e nivelul cel mai înalt pentru un străin.
Subiecte pentru străini, da? Un străin de 19 ani care vrea să dovedească că ştie româna foarte bine trebuie să fie capabil să răspundă corect la întrebările astea. Deci pentru un român de 18-19 ani n-ar trebui să fie o problemă.
(Subiectele sunt luate de pe saitul Institutului Limbii Române, care păcătuieşte prin aceea că în fix aceste teste de competenţă în limba română scrie „înşeală” şi pune i-urile aiurea în „socri”.)
E cam lung, da’ merită osteneala de-a vă testa competenţa de înţelegere a textului scris, aia la care tot picăm la PISA.
Prin urmare:

A. Din textul de mai jos lipsesc 6 paragrafe. Puneţi fiecare paragraf la locul potrivit. Atenţie, unul este în plus.

Rivalitatea dintre Microsoft şi Google va deveni din ce în ce mai puternică. Motivul? Această luptă
ar putea modela viitorul IT-ului şi modul în care oamenii folosesc tehnologia, scrie New York Times. 1.
Acestea erau cu două miliarde de dolari mai mari decât estimările anterioare şi mare parte din această sumă va fi direcţionată către Internet şi alte pieţe noi. „Microsoft nu trebuie să elimine Google, dar trebuie să reducă din distanţa mare care le desparte”, a declarat Richard Sherlund, analist la Goldman Sachs & Company. 2.
„Este clar că, dacă nu reuşim, afacerea noastră este supusă riscului”, scria anul trecut, într-un mesaj trimis angajaţilor, Raz Ozzie, director tehnic la Microsoft. Compania americană intră într-o „fortăreaţă”: o afacere foarte puternică pe segmentul programelor pentru uz personal. Oficialii Google susţin că următorul motor de căutare pe Internet de la Microsoft va îndruma utilizatorii doar către propriul serviciu, limitând opţiunea consumatorilor, urmărind să afecteze afacerile Google, în prezent lider în piaţa motoarelor de căutare. 3.
Dar şi Google are unele atuuri în mânecă, cel mai important fiind acela că afacerile pe Internetsunt diferite faţă de cele legate de programele pentru calculatoare. 4.
Acest tip de afacere cu programe finanţate prin reclame, distribuite ca servicii Internet gratuite, este o ameninţare pentru modelul Microsoft care obţine profit din vânzarea de licenţe. Corporaţiile au arătat un interes redus pentru modelul Google, până acum. 5.
Acum Google a început să atace piaţa tradiţională a companiei rivale, cumpărând Writely, un editor de texte prin Internet. Nu se ştie sigur, în acest moment, cât din teritoriul Microsoft poate fi câştigat de Google. 6.
Pe de altă parte, nici Google nu doreşte să se transforme într-un nou Netscape, un fost lider al motoarelor de căutare pe Internet, detronat de Microsoft.

Paragraful a
În cazul companiilor mai mici, strategia Google pare însă să funcţioneze, având în vedere că Microsoft încearcă să introducă tot mai multe aplicaţii şi utilitare în sistemul de operare Windows.
Paragraful b
Reprezentanţii Microsoft afirmă însă că Google se înşeală şi că noul browser Internet Explorer 7 va creşte opţiunile de căutare pentru utilizatori.
Paragraful c
Totuşi, este evident că Microsoft nu doreşte ca Google să devină un fel de sistem de operare pe Internet în acelaşi mod în care Windows domină calculatoarele din întreaga lume.
Paragraful d
O dovadă a importanţei pe care o acordă Microsoft acestei competiţii a fost văzută de analişti în estimările de săptămâna trecută ale gigantului software privind cheltuielile pentru
următorul an fiscal.
Paragraful e
Modelul afacerilor pe Internet este unul radical diferit: inventează şi pune la dispoziţia utilizatorilor servicii gratuite şi abia apoi se gândeşte la profit.
Paragraful f
Nu e pentru prima dată când Microsoft încearcă să-şi elimine concurenţii, dar, de data aceasta, competiţia nu pare a fi foarte uşoară pentru liderul mondial în tehnologia informaţiilor.
Paragraful g
Pentru a reuşi, Microsoft trebuie să atace puternic segmentul serviciilor şi programelor pentru Internet, unde Google este lider.

B. Citiţi textul şi decideţi dacă enunţurile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F):

Muzee mari şi mici
Mi-au plăcut întotdeauna muzeele, deşi sunt o persoană nerăbdătoare. Explicaţii se pot găsi:
mai întâi, probabil, pentru că nu-mi place să arunc nimic, să mă despart de lucruri în general. Tatăl meu mi-a explicat, cândva, că fiecare lucru, oricât de urât sau nereuşit ni se pare nouă, e rezultatul unei munci îndelungate a cuiva. Apoi, pentru că, de mică, mi-a plăcut să aranjez jucăriile în diverse scene tematice (barul iepurilor, de pildă) şi să le las aşa, în poziţiile lor, zile în şir, doar pentru plăcerea de a le admira, fără să permit nimănui să le mişte. Şi pentru că mă simt bine în atmosfera liniştită din sălile de muzeu, în care se aud puţine zgomote şi poţi medita în voie. Şi, nu în ultimul rând, îmi plac muzeele tocmai datorită scopului lor de bază simplist enunţat, acela de a păstra istoria.
Întrebarea care se pune este ce fel de istorie vrei să păstrezi: o istorie grandioasă, care înregistrează doar faptele de glorie, ale „marilor“ conducători şi formatori de naţiuni, sau şi mica istorie cotidiană din diverse epoci, secundară şi marginală, dar la fel de importantă pentru viaţa oamenilor din alte vremi. Muzeele româneşti, cu puţine excepţii (una dintre ele fiind, cu siguranţă, Muzeul Ţăranului Român) au mers, cel puţin până în ’90, pe „filonul principal“. Există, şi la noi, muzee, să le spunem, de viaţă cotidiană, dar ele sunt axate, în general, pe domenii: Muzeul tehnic, Muzeul militar, Muzeul aviaţiei, Muzeul farmaciei … Mai sunt, prin ţară, diverse iniţiative private de muzee mici, care să adune, într-o casă de om, obiectele importante pentru satul sau oraşul respectiv, păstrate în familiile locale, de generaţii. La Feteşti, şeful Casei de Cultură a adunat într-un mic sediu, care a fost al unei bănci şi arată ca un magazin, diverse obiecte vechi din localitate. La fel a făcut, într-o încăpere din şcoală, unul dintre locuitorii satului Sericu, din Teleorman; sau inginerul Grigore Cuţuliga, din Novaci, în propria casă.
Nu au apărut, decamdată, la noi, muzee pe teme mai neconvenţionale. Vorbind, mai demult, cu Ioana Popescu, de la MŢR, despre un muzeu al jucăriilor, pe care ea visa să-l înfiinţeze, mi se părea un lucru absolut de domeniul fantasticului. Discutând, aveam senzaţia că suntem două vizionare care pun lumea la cale. Mai târziu, am avut stupoarea ca, în străinătate, să găsesc destule muzee de acest fel: la Paris am fost la Muzeul păpuşilor, în care puteai vedea, cu exemple concrete, istoria jucăriilor de la bebeluşii din porţelan, până la teleghidatele din ziua de azi; la fel, în Viena, la Schönbrunn, există un Muzeu al copiilor, cu jucării vechi şi regale, ba chiar şi cu o cameră în care micii vizitatori se pot îmbrăca în haine de epocă. Dar pe lângă astfel de muzee, există multe altele, pe teme la fel de originale, pe care mintea noastră cu greu le-ar fi putut imagina: Muzeul caleştilor, tot la Schönbrunn; serele şi grădina zoologică, tot de acolo, care întrec în bogăţie, veridicitate şi atmosferă orice muzeu de istorie naturală; Muzeul închisorilor, în Londra, care, chiar dacă nu are destule exponate, e interesant ca temă; tot în Londra, Muzeul grădinăritului, care, deşi are aceleaşi lipsuri ca şi cel dintâi, e un exemplu al spiritului specific country-side-ului englezesc. Acestea nu sunt decât puţinele muzee din lume, văzute de mine, nesupuse prejudecăţilor şi lipsei de imaginaţie în alegerea tematicii şi a modului de prezentare. Sper să le călcăm, măcar cu paşi înceţi, pe urme.
(Iaromira Popovici, Muzee mari şi mici, „Dilema veche”, Anul IV, nr.156 – 02 februarie 2007)

7. În primul paragraf, autoarea articolului prezintă cinci motive pentru care îi plac muzeele.
8. În România, majoritatea muzeelor înregistrează viaţa cotidiană a secolelor trecute.
9. Există, prin ţară, câteva muzee care păstrează obiecte importante pentru o anumită comunitate.
10. În România există multe muzee originale, având la bază o idee interesantă.
11. Ioana Popescu a înfiinţat un muzeu al jucăriilor, după ce a vizitat câteva oraşe din Europa de vest.
12. La Viena, copiii pot experimenta felul în care trăiau copiii în alte epoci.
13. Grădina zoologică din Schönbrunn este mai aproape de realitate ca un muzeu de istorie naturală.
14. Cele două muzee din Londra sunt foarte originale, dar doar unul dintre ele are un număr relativ mare de exponate.
15. Autoarea articolului consideră că ar trebui să apară şi în România muzee mai neconvenţionale, ca în restul Europei.

Anunțuri

Etichete:

3 răspunsuri to “Propunere de subiecte pentru proba de română de la bacalaureat”

  1. Liliana Elena Jighira Says:

    Interesant!

  2. Marcel Eremia Says:

    Sper că sunt mai multe rezultate corecte la punctul A! 🙂 Mie mi-a dat altfel! 🙂

    Cred totuși că răspunsul de la testul A așa cum l-au dat cei de pe site-ul amintit (3. cică ar fi cu paragraful b) este greșit, nu?

  3. Dutza Areputza Says:

    Eu zic ca problema e de logica,nu prea de limba romana si nu vad oameni sa foloseasca in vorbirea curenta exemplele citate,poate la vreo expunere intr-o aula,ceva…Daca astea sunt teste pentru straini, inseamna ca Romania e xenofoba.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: