Panseu

Bestsellerurile de parenting sunt pentru pedagogie cam ce e Sandra Brown pentru literatură.

Anunțuri

Etichete:

13 răspunsuri to “Panseu”

  1. Liviu as himself Says:

    Un panseu de tot rahatul, stimata doamna.

    In tara in care 63% dintre copii afirma ca sunt batuti de parinti (vezi studiu facut de „Salvati copiii” in 2014), in tara in care majoritatea parintilor considera ca bataia e necesara, in care majoritatea parintilor isi trateaza copiii nu ca pe niste oameni, ci ca pe niste animale, adica tot ce fac e sa-i dreseze prin diferite metode ca sa raspunda bine la comenzi, in tara in care parintii isi indoapa copiii cu zahar si TV de la cele mai mici varste, fix asta trebuie sa le spunema parintilor: ca aceste carti de parenting sunt maculatura.

    De parca toti ne nastem doxa la parenting, de parca stim deja tot ce trebuie sa stim despre cum se cresc copiii, fie de la parintii nostri, fie de la pedagogi ca matale (folosirea lui „matale” este intentionata).

    Despre care pedagogie vorbiti, doamna? Despre aia care a inventat mirificul sistem cu bulinele, adica o forma deghizata de dresaj, in care copilul este etichetat/valorizat pozitiv daca sta in linie si e „cuminte” (whatever the fuck that means), si este valorizat negativ daca nu o face?

    Dumneavoastra vad ca suferiti de sindromul fotbalistului: doar pentru ca excelati intr-un domeniu, aveti impresia ca sunteti la fel de competenta si in altele. Dupa cum ziceam, mai citit doamna, mai informati-va, cititi macar o singura carte de asta de parentin inainte sa emiteti un panseu, de orice fel ar fi el.

    Fara pic de stima,
    un tata.

  2. Tzugu Says:

    Sau chiar mai rau, pentru ca Sandra Brown nu ii face pe toti cititorii sa se creada autoritati in materie de literatura.
    Pe cand alea de parenting ii fac pe cititori sa se creada autoritati in materie de educatie.

  3. profun Says:

    Deși am depășit (oare?) etapa critică … fără așa ceva, cred că orice generalizare „merge” doar ca … panseu.

    Dacă și „noi” românii am fi măcar un pic mai deschiși în a recunoaște că nu le putem ști bine chiar pe toate „de-acasă”, probabil că am auzi mai rar de mămici care se inflameaza excesiv de câte o … bulină colorată necorespunzator de … „doamna” de la … grădi’ (pentru a nu pomeni și de alte grozăvii, infinit mai rele).

  4. Vasile Gogea Says:

    A fost o încântare să vă şi ascult la radio (România cultural), nu doar să vă citesc pe blog (de unde, recunosc, precum Mazilescu o făcea cu privire la poezie, „am furat” şi eu „pe rupte”!)
    Vă „aştept” cu nerăbdare şi săptămâna viitoare!
    „Diacritica” a devenit (sau ar trebui să devină) pentru „lucrătorii cu limba română”, la fel de necesară ca dializa pentru pacienţţi cu afecţiuni renale!
    Adică o „clinică” de curăţare a limbii!
    Vă felicit şi vă doresc aceeaşi „răbdare limitată” dar continuă, mulţi ani de acum înainte!
    Respect şi gratitudine!

  5. Vasile Gogea Says:

    Corrigenda: desigur, „pacienţii”, nu „pacienţţi”!

  6. Iovanescu_Andreii Says:

    Va respect parerea, dar nu aveti dreptate

  7. Iovanescu_Andreii Says:

    Pacat de blogul dvs., daca ramaneati doar la ,, a vana” greselile de limba romana sau de gramatica, ati fi avut mult de castigat….Asa, atunci cand faceti afirmatii de acest gen aveti mult de pierdut…
    Pentru ca nu sunteti o autoritate in materie de parenting, asa cum nu sunt nici eu sau nici un parinte pe lumea asta…Nimeni nu le stie pe toate, dar e periculos sa faci asemenea afirmatii ca si cum tu ai detine cheia Adevarului Absolut sau pe cea a Intelepciunii….
    In momentul cand un om isi recunoaste limitele, abia atunci are posibilitatea de a se imbunatati spiritual si implicit in stapanirea limbiii romane, in speta a gramaticii ei……
    Asa daca o sa perseverati in a face greseli, veti pierde si mai multi vizitatori online….
    Eu va urez mult succes in continuare, pentru ca, in pofida celor spuse de mine anterior, imi place blogul dvs. …..

  8. horia Says:

    ce e aia parenting?

  9. diacritica Says:

    Horia, e o metodă de a face bani, din aceeaşi categorie cu coachingul (dacă nu ştii ce-i ăla, n-am ce-ţi face) sau cele ţî trepte ale eficienţei. Funcţionează cam aşa: scrii o carte (sau două sau nouă) despre apa caldă, iar oamenii au impresia că ai descoperit apa caldă (şi ei împreună cu tine). Pe scurt: timp de miliarde de ani omenirea şi-a crescut copiii după ureche. Acuma vine autorul de cărţi parenting şi o învaţă pe omenire cum să-şi crească corect copiii. Practic îi zice omenirii „fă omenireo, eşti proastă!”, dar nimeni nu ofensează, pentru că, nu-aşa, eu abia acum am copil, treaba omenirii ce-a făcut cu copiii ei înainte. Şi, na, e mare chestie să te simţi deştept şi altfel.

  10. Liviu as himself Says:

    in primul rand ca omenirea nu creste copii de miliarde de ani, pentru simplul fapt ca homo sapiens sapiens (specia din care noi 2 facem, cu onor, parte) a aparut doar de vreo 200 de mii de ani :))

    altfel, e clar ca in ceea ce priveste cresterea copiilor nu se poate imbunatati absolut nimic, pentru simplul fapt ca omenirea creste copii de mii de ani. Asta da argument!

    ma intreb totusi de ce in ziua de azi e inacceptabil sa punem copiii sa munceasca, avand in vedere ca nu mai demult decat acum 70-80 de ani existau copii care munceau cate 12 ore de zi in toata lumea.
    sau nu e inacceptabil?

    este incredibil de cata obtuzitate si obscurantism puteti da dovada.
    asta deja bate spre prostie, sincer.

  11. Cârcotaşu Says:

    @ Liviu,

    in primul rand ca omenirea nu creste copii de miliarde de ani, pentru simplul fapt ca homo sapiens sapiens a aparut doar de vreo 200 de mii de ani.

    Extraordinară precizare! Câtă precizie!

    ma intreb totusi de ce in ziua de azi e inacceptabil sa punem copiii sa munceasca, avand in vedere ca nu mai demult decat acum 70-80 de ani existau copii care munceau cate 12 ore Pe zi in toata lumea.

    Fantastic! Crezi cumva că asta se datorează lipsei bulinelor colorate? Probabil că ai o contribuţie majoră la chestia asta. Ai auzit cumva că şi Lenin s-ar fi lăudat cu interzicerea punerii copiilor la muncă?
    Şi doar zici existau copii care munceau, deci asta nu era o regulă, da’ tot nu te prinzi că existau şi sclavi…, că societatea şi nu erudiţii de taţi mămoşi au evoluat
    Să observ şi eu câtă „erudiţie” zace-n rândurile pe care le-aţi scris?
    Phuuuu!

  12. diacritica Says:

    Dom’le, ce să zic, io-s suflet de exploatator nemilos, mie nu mi se pare inacceptabil să punem copiii să muncească. Să muncească, frate, să spele vase, să dea cu mătura, să şteargă praful, să spele geamuri, să ducă gunoiul, să sape în grădină, să plivească, să dea roşiile prin maşina de tocat, pentru bulion, să dea de mâncare la animale, să cureţe mizeria pisicii, să strângă căcatul câinelui de pe stradă, să bată covoarele, să cureţe grajdul şi, dacă are o inteligenţă medie, să ia şi note peste şapte. Să muncească. Aia e una dintre îndatoririle fişei postului de copil: să muncească în gospodărie.
    Mie nu mi se pare câtuşi de puţin inacceptabil să muncească, aşa că i-am pus să măture mizeria pe care au făcut-o în clasă. (Într-o şcoală străinească, unde părinţii plătesc mii bune de euro pe an, ce oroare!) La paişpe ani habar n-aveau să ţină mătura şi făraşul, că e inacceptabil ca copiii să muncească.
    Şi când zic că şcoala nici să vrea (şi cu toate bulinele de pe faţa pământului) nu le poate face copiilor atâta rău cât le pot face părinţii înşişi crezând că le fac bine, rezult a fi câh şi naşpa.

  13. Lucifer Says:

    @Liviu: Nu incerca sa faci analiza pe text ca nu prea tine. Acum si tu esti cam carcotas si faci pe marele inteligent…

    Treburile astea de parenting au putin adevar in ele dar foarte putin. Si mai mult conteaza ce citesti pentru ca multe din ele sunt romane de Sandra Brown. Daca Oprah scrie o carte de parenting o sa se vanda ca painea calda si toti o sa educe copiii cum zice ea pentru ca ea uite cine a ajuns…

    Iti dau si caz concret. Cel la care stau cu chirie lucreaza la un centru pentru copii (de stat). Acolo a fost instruit cum trebuie sa se poarte cu copiii dupa niste reguli de parenting venite de sus (stim noi ce idioti conduc tara asta) si le-a aplicat si pe fetita lui. Cica sa nu ii zici copilului nimic pana la 3 ani. El e un bibelou! Fetita lui are acum 5 ani, e razgaita, urla, jigneste, da in parinti si nu au ce sa ii mai faca.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: