Expertul britanic

Nu-nţeleg de ce se face mişto de oamenii de ştiinţă britanici care descoperă chestii, dar expertul britanic în educaţie e  fetişizat. Zice expertul britanic: „În România, elevii învaţă după o curriculă de secol XIX. Vă trebuie o revoluţie în acest domeniu”. Daţi-mi voie să mă rostogolesc niţel de râs.

Gata, m-am rostogolit.

Revoluţie să fie, da’ sigur ne dorim una ca-n sistemul britanic de educaţie, ăla în care e specialist expertul britanic fetişizat? Sistemul ăla în care copilul de 15 ani nu foloseşte majuscula şi nu ştie să-l afle pe B din A/3=5B?
Să ne-nţelegem, sistemul britanic are părţile lui bune şi foarte bune, da’ eu una mi-aş da copilul la şcoala franţuzească, pentru că au nişte manuale de literatură grozave. Şi pentru că la examenul de sfârşit de gimnaziu au probă de istoria artei. Şi pentru că proba de franceză include o dictare, unde contează şi majuscula, şi punctul – pe lângă accente şi -ai, -ais, -ait, -aient, -er, -é, -és, -ée, -ées, -ez. Pentru că mi se pare că un copil care ştie să deosebească şi să folosească corect terminaţiile astea, pronunţate asemănător, n-o să aibă probleme cu A/3=5B.

Anunțuri

Etichete:

10 Răspunsuri to “Expertul britanic”

  1. ion Says:

    a/3=5b este o ecuatie cu doua necunoscute, nu poate fi rezolvata.

  2. diacritica Says:

    Nu trebuie să ştie decât că a=3x5b, deci b=a/15.

  3. Adrian Says:

    Din câte știu, și profesorii francezi se plâng că se duce dracului rapița.

  4. profun Says:

    Luându-mă [doar] după un titlu de „ziar” și mie imi vine adesea să mă … ”rostogolesc” [mai de râs, mai de orgoliu național rănit – după caz].

    La speța de față, așișderea. Mai mult, recunosc că nici n-am trecut inițial de titlu [ei, acolo alt dăștept care ne dă nouă, românilor, lecții].

    Dar, dacă am văzut dezbaterea aici [și anumite chestii mi s-au părut discutabile], mi-am zis că-i bine să caut să văd despre ce-i vorba. Ei bine, am constatat că … dracul nu-i chiar atât de negru.

    Omul vorbește destul de argumentat [ceea ce, firește ar intra greu într-un titlu care urmărește adesea mai mult să genereze … trafic/ număr de accesări] despre „schimbarea curriculei, pregătirea continuă a profesorilor şi promovarea lor pe criterii de valoare, şi introducerea în şcoli a posibilităţii studierii unor meserii vor avea un impact incredibil asupra sistemului de educaţie”.

    Nu-i voi relua vorbele. Pot fi găsite de cei interesați pe net (eventual aici: http://m.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/julian-hingley-expert-britanic-educatie-In-romania-elevii-invata-curricula-secol-xix-trebuie-revolutie-domeniu-1_552d09b6448e03c0fd9c8474/index.html )

    Cât despre sistemul britanic de educație, habar n-am [deh, si „numele” mă .. trădează] dacă îi lasă pe copilașii de gimnaziu fără cunoștințe elementare de algebră dar, cred că e-n regulă spre terminarea studiilor. Altfel, nu ar fi regatul în fruntea națiunilor fruntașe la inovație științifică, tehnică [și nu numai].

  5. diacritica Says:

    Spuneam pe FB, reiau şi aici:
    1. Omul spune nişte chestii din categoria „apa e udă” aplicate la şcoala românească, iar românii cad în cur pentru că, vai, omul e expert britanic. Eu am căpătat suficientă experienţă în sistemul britanic ca să-mi dau cu părerea despre, pot să şi scriu articol cu „apa e udă” în şcoala britanică, dar e puţin probabil să vezi în cotidianul britanic naţional titlu „experta româncă în educaţie zice că şcoala britanică trebuie aşaşipedincolo”. Şi să mai şi cadă britanicii pe spate că, vai, uite ce zice experta româncă.
    2. În articolul de mai sus nu discut ideile omului, spun doar că mi-a venit să râd văzând că un prof din sistemul britanic discută despre cum ar trebui reformat conţinutul din şcoala românească. Indiscutabil că programa românească trebuie reformată, dar eu, ştiind cum şi-au reformat britanicii conţinuturile (de exemplu: un învăţător nu ştie ce-i ăla articol, nu mai zic de hotărât/nehotărât – lipsa metalimbajului de bază fiind una dintre piedicile majore în învăţarea unei limbi precum franceza sau germana), am cam râs.

  6. profun Says:

    Dragă Dia,

    Vedem lucrurile diferit si cred că asta-i bine [sau măcar normal], nu?

    Expertul [nu știu dacă el iși zice așa sau e licența omului care-l intervievează] răspunde la niște întrebări după câte observ. Destul de la obiect, documentat [spune că a … servit in RO sub 4 președinți] și fără [prea multă] emfază, zic eu. Nu impune nimănui ceva anume. Pot să-l bănui că iși trage ceva spuză pe … școlile din RO pe care le [sau le-a] condus dar, cine n-ar face-o dacă-i „bazat”!?

    Realizez că joc un pic de … Gică Contra, bagându-mă și-n problemele cu limbile străine și metalimbajul … lipsă. Așa ca zic: depinde de … ce întelegi prin învățarea limbilor străine.

    a) studiu aprofundat, cu învățarea temeinica de vocabular, reguli gramaticale, elemente complementare de cultura (definiție aproximativă, desigur)
    b) invățare pragmatică (nu știu dacă se face undeva organizat la noi) bazată pe formulări uzuale de zi cu zi, pentru principalele situații reale, filme, cărți, fără accent pe gramatică si regulile pe care să le cauți în memorie și să le potrivești. Mai mult vorbită și ascultată într-un fel cât mai apropiat de modul în care o folosesc „nativii”.

    Personal cred că a) este pentru filologi, traducători și alte meserii unde e anormal să o … zbârcești prin miriște și b) ar trebui sa fie pentru „toata lumea”.

    Știu că acum lucrurile stau mult mai bine decât atunci când am terminat eu liceul. Atunci acumulam o grămadă de reguli gramaticale și coloane de cuvinte dar, după 8 ani de studiu, majoritatea întelegeam și formulam (în engleza să zicem) mai stângaci decât un copil de 3-4 ani care, bineînteles, habar n-are ce-i/ care-i articolu’ ca să nu mai pomenim de … metalimbaj [căci, i s-ar limbá … plimba-n gură] 😉

  7. diacritica Says:

    E foarte greu să înveţi cum se formează adverbul în spaniolă, când tu la şcoală n-ai învăţat despre adverb în limba ta maternă. Aşa zice colega mea britanică învăţătoare, povestind cât de greu i-a fost să prindă o brumă de limbă străină.
    „Învătarea pragmatică” funcţionează cam până la genunchiul broaştei, până la nivelul la care ajung româncele care îngrijesc bătrâni în Italia. Dup-aia, dacă vrei să vorbeşti şi să scrii corect o limbă străină, e studiu de gramatică pure et dure. Se poate face şi fără metalimbaj, fără să ştii ce-i ăla articol şi participiu trecut, dar e mult mai greu.

  8. profun Says:

    „E foarte greu… când tu la şcoală n-ai învăţat despre adverb în limba ta maternă. Aşa zice colega mea britanică învăţătoare …”.

    E riscant să generalizezi/ dai verdicte [doar] după unele „experiențe” … particulare ale … altcuiva.

    O căutare rapidă îmi spune că, cel puțin în sistemul de învațământ public din regat, „lipsurile” de care se plânge învățătoarea respectivă sunt [în fapt] foarte meticulos consemnate in programa (curriculum) din primii ani de școala: Key stage 1, 2 (adică 5-6, 7-11 ani).

    https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/335186/PRIMARY_national_curriculum_-_English_220714.pdf

    Dacă la ei învățătoare înseamnă ceea ce înseamnă la noi, rezultă că, respectiva doamnă trebuie [mai corect, ar trebui] să-i învețe pe cei mici taman ce … nu știe ea nici dânsa. Ceea ce intr-adevăr, e … foarte greu 😉

  9. golan Says:

    Un raspuns care confirma observatiile omului. Pe ce fapte te bazezi? Pe niciun fapt, tipic romanesc.
    http://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results.htm
    cauta dumneata aici starea Romaniei si compar-o cu oricare tara mare din lume. In Romania doar 2% din elevi mai pot rezolva probleme de nivelul 5 (pe o scara in care 5 este nivelul cel mai ridicat), in timp ce in orice alta tara care merita luata in considerare, procentul este de 20% sau mai mare (depasesc acest procent Japonia, China, cu peste 30% din elevi). Observatia include si Anglia sau SUA.
    Situatia este mai grava cand vine vorba de stiintele naturale.
    Nici la citire/scriere nu stam mai bine, dar este suficient sa te uiti peste situatia de la BAC din fiecare an sa-ti dai seama in ce stare au ajuns elevii cand vine vorba de cerinte simple cum ar fi redactarea unui fragment de text sau o simpla cerere.

    O tot aud pe asta cu Romania care produce talente, cu 2% nu se face primavara. Da, Anglia si alte tari bogate au o problema cu numarul scazut de persoane capabile, dar asta pentru ca este raportat la cerinta economiei pentru astfel de persoane, care s-a reorientat de multa vreme catre servicii, unde este nevoie de un numar mult mai mare de specialisti.

    Expresia cu cercetatorii britanici vine din presa romaneasca unde activeaza acei fosti elevi de nota 5 de la BAC, la citire. Cercetatorii britanici in ultima vreme, cum ar fi Stephen Hawking, au rezultate cat se poate de exceptionale – si nu doar in domeniul fizicii, medicina, genetica, matematica, astronomie, sunt doar domeniile din care am vin in minte reusite de marca doar in ultimii 2 ani de zile.

  10. diacritica Says:

    Profun, sunt profesoară de limbi străine, predau în şcoală britanică, predau şi română unor britanici. Ştiu despre ce vorbesc.
    Golan, într-adevăr, nici la citire nu stăm mai bine – uită-te la tine, ştii să citeşti, dar nu pricepi despre ce-i vorba de fapt în propoziţie. Nu pune la suflet, e meteahnă naţională, nu-i vina ta.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: