Zilele trecute, într-una dintre rarele dăţi când mă mai dau pe FB să văd ce mai scriu oamenii, mi-au picat ochii pe un început de articol despre blogării pişcotari sau aşa ceva. Nu l-am citit, că n-am răbdare, da’ mi-am adus aminte de cea mai agasantă întrebare din ultimii ani, care revine periodic (însă tot mai rar, ce-i drept): da’ tu de ce n-ai publicitate pe blog? Da’ nu vrei? La traficul tău ai putea câştiga o sută, o mie, un milion de euro pe lună. (Aşa, şi? Cu o sută de euro n-am ce face, cu un milion n-aş şti ce să fac.)
Acuma, pe bune: publicitatea pe blog mi se pare penibilă. Bannerele transformă orice blog într-o cacofonie estetică, iar articolele plătite îmi par culmea jălniciei (da, ştiu, nu există cuvântul ăsta). Iar dacă toate astea se regăsesc pe blogul vreunei vedete, om sau oamă de televiziune/radio/ziar, e încă şi mai penibil.
Cât despre puştimea/tinerimea care visează să trăiască din blogging, atâta am a vă spune, după 6 ani şi 300.000 de unici pe lună: puneţi mâna şi învăţaţi o meserie. De preferinţă una pe care să o puteţi face şi offline.
(Ah, da. Sub articolul ăsta – sau sub altele – s-ar putea să vedeţi oarece publicitate. Eu n-o văd. E a wordpressului. Dacă nu uit – că uit de fiecare dată – , la primul salariu le plătesc ăia 10-15-20-30 de dolari ca să nu-mi mai afişeze căcaturi.)
diacritica 
Da
Eu nu vad blog-ul ca pe o sursa de venit, ci mai degraba ca pe o forma de ajutor….o forma de a-i ajuta pe altii cu ceea ce eu ma pricep la ceea ce eu ma pricep cel mai bine…stiu, inca nu am blog-ul meu, dar daca si cand imi voi construi unul, acesta va fi scopul lui…sa ii ajut pe altii…si sa le pun la dispozitie in mod gratuit ceea ce eu stiu cel mai bine….aceasta cred ca este adevarata menire a unui blog (eu unul asa il percep, ca sa fiu mai explicit )….de aceea nu intru prea des pe blog-uri, iar atunci cand o fac, caut lucruri care mi imi sunt de folos, imediat sau pe termen lung….in ceea ce priveste sinceritatea unui blog, ea este un lucru util, pentru ca doar fiind sincer ii poti ajuta pe altii si astfel le poti impartasi din ideile sau din experientele tale asupra unui medicament, de exemplu….spun medicament pentru ca eu sunt de profesie medic de familie si acesta este domeniul la care ma pricep cel mai bine….blog-ul meu , daca il voi face ( si cred ca intr-un viitor acest lucru e posibil, intr-o oarecare masura ), va fi fi menit sa ajute oamenii …pentru ca voi posta pareri pertinete asupra unor probleme de natura medicala…ramane de vazut daca timpul imi va permite, pentru ca timpul reprezinta in ziua de azi o mare problema….voi vedea…pana atunci, le multumesc inca o data tuturor oamenilor posteaza lucruri interesante pe acest blog – diacritica.wordpress.com. si le doresc numai bine !
imi cer scuze pentru multiplele greseli de ortografie pe care le-am facut in redactarea comment-ului meu anterior…greseli care au aparut din cauza grabei cu care acest raspuns a fost conceput….
Suntem pe tarlaua lor, fac ce vor. Cum ați spus, sunt groaznice vizual paginile de presă online care îți lasă doar 10 % spațiu pentru citit; mai sunt unele reclame care se mișcă șerpuitor odată ce miști cursorul.
Eu nu vad neaparat o blasfemie sa apara publcitate pe blog. Daca nu vrei banii, ii poti dona unei cauze care te preocupa, de ex. sa dai o bursa de studii unui copil sarac care vorbeste si scrie corect. In plus, mi se pare bravada sa spui ca n-ai sti ce sa faci cu 1 mil. Si daca te ingrijoreaza unitatea grafica sau cromatica publicitatii aleatoare gen google, poti face proiecte de asociere cu o marca in care sa ai un control mai mare asupra a ceea ce apare. Se pot face multe cu banii din publicitate, in special pt a avansa cauza pe care tu o reprezinti aici.
pt mine blogul este un loc de joaca, o supapa, o gura de aer in monotonia unei prafuite…
o ocazie de a bate campii cum am facut de cand ma stiu – in scrierile mele, chiar si in teze uneori =))) iar acum cu un „public” oarecum mai larg. Ar fi culmea culmilor sa mai fac si bani cu asta, dar daca se poate fara publicitate 😛
poti pune in schimb un iban/link catre paypal 🙂
Eu nu pot să avansez o cauză, nici de-aş avea banii lui Bill Gates.