Să vezi cum vorbesc ăştia la televizor, face mama la telefon. Şi nici măcar nu era vreo ziaristă, era psiholog sau ceva la Protecţia copilului. Cică „fata s-a simţit securizată şi a verbalizat tot”. Cum adică „securizată”? Ce-i cu preţiozităţile astea? Zi, dom’le, pe româneşte, „fata s-a simţit în siguranţă şi a spus tot”. [De la ea mi se trage.]
Şi stai că mai am una. Ce-i aia targhet? Ţintă, îi zic. Depinde de context. Aha. Stai să vezi. Mă sună azi unu’, cică „vă sun din Elveţia”. Eu cu ăştia care vând chestii, ştii tu, mă distrez. Mă rog, or fi ei amărâţi sau cum or fi, dar eu mă distrez. Păi dacă mă sună?! Aşa, cică mă sună din Elveţia. Aşa, şi? îl întreb. Folosiţi creme de înfrumuseţare? Nu, îi zic. Deloc?! face el. Ei, câte o cremă antirid. Aaaa, păi să vă prezentăm oferta noastră, zice el. Auzi, dragă, da’ voi n-aveţi un targhet? îl întreb. Targhet? Nu… Păi, uite, aveţi telefonul meu nu ştiu de unde, da’ nu ţi-a zis şi câţi ani am? Ăăă… Nu… Uite, am 80 de ani! [Are doar 70, se alintă.] Am 80, nu sunt în targhetul vostru pentru creme de înfrumuseţare. Vaaai, dar ştiţi, după voce părea că aveţi 40…
Aşa, face victorioasă. Am folosit corect targhet, nu?
Marketing cu mama
diacritica 
Mama rulz!!!
Mulți înainte!! 😀
Bravo, Mama!
E o scumpă!
Vârsta mamei tale e un „targhet” pentru noi.
Pana si mamele ajuta in ziua de azi la asa zisu „targhet”.. daca ma intelegeti ce vreau sa zic.. daca ar fi sa mediatizam…hmmm Bravo MAMA!!!
da’ , au oferta cu „bui bac”, la electronice, ce-i aia?… hendmeidu’ , cum se scrie? …e „sharuieste” , nu „distribuie” , iar „panelurile” tocmai au hotarat noile reguli (in dex exista panel , dar e cu totul altceva) … uneori imi doresc ca IL Caragiale sa-l fi omorat pe Rica Venturiano, sau macar sa-i fi rupt vreun picior … motivul fiind ca unul din cititorii articolelor lui s-ar fi simtit jignit de vreunul din frantuzismele lui.. poate am fi fost mai atenti la ce luam de-a gata de prin alte parti ; a bon entendeur, salut (:o, – faina treaba asta care o construiesti aici cu blogul, viata lunga si rabdare!
– „fata s-a simţit securizată”
„sistem securizat”, atunci când există cel puțin o proteză tehnică care să preia o funcție de a produce securitate: o centură, o valvă, un angrenaj, o linie de cod, o regulă de instituție produce un habitat care-și garantează continuarea în proprii parametri pentru sine și pentru elementul uman atunci când apare un stimul anomalistic, extern sau intern.
„Mă simt în siguranță lângă tine”, îi spuse ea cu ochii cuprinzând universul. — replică posibilă într-un roman de duzină.
„X s-a simțit securizat”, i.e. ceea ce a ajuns la simțire nu a fost o impresie de prezență a unui celuilalt care să garanteze verbal sau actic un „totul va fi bine”, ci o simțire a unei garanții dată de o uitare în tehnic, o lăsare pe tehnic. Mă simt securizat când merg cu 130 de km pe oră, de asta și pot ajunge la această viteză, care m-ar putea ucide instantaneu la impact, fără să am o creștere a adrenalinei: îmi pun încrederea (aproape întotdeauna inconștient) în cei care au calculat rezistența materialelor, în cei care au strâns șuruburile, în cei care au produs funcțiile de control pentru situații non-standard (derapaje, decelerări bruște etc.). (Ar trebui să) mă simt securizat când merg pe stradă pe jos la două noaptea: (să) îmi (pot) pun(e) încrederea în instituțiile statale de a avea monopol pe violență și de a nu o folosi împotriva mea fiindcă aparțin de comunitate și mi-am achitat/făcut datoria față de aceasta.
Sigur, madam de la televizor a tras o furculision, dar a vorbit limba fără ea: „x s-a simțit securizat” e o formulă chiar interesant-grăitoare, dacă nu frumoasă, pentru ce și cum trăim astăzi.
– „a verbalizat tot”.
Același joc. Într-adevăr, cum adică? Ce e această răbufnire și revanșă a raționalului discursiv, această epuizare a totului în verb? Nu mai este nicio tăcere, nicio nespunere? Totul verbalizat.
Evident, mie îmi plac aceste cuvinte, „securizat”, „verbalizat”, „targhetat”: creează o „verbal uncanny valley” https://en.wikipedia.org/wiki/Uncanny_valley și poți fi astfel mai atent, parcă, la cuvinte și la tine rostindu-le/scriindu-le. Că indivizi oarecare (la televizor/telefon/ pe net) vorbesc cum le cășună, în siajul unei „așa se zice azi căci romglish”; dezamăgiri nu pot decât să apară.