Un profesor bun e acela care urmează la oră programa după care vor fi evaluați elevii lui la examene sau concursuri de care depinde viitorul lor școlar sau profesional. Se cheamă responsabilitate.
Un profesor bun e acela care face programa digerabilă și agreabilă, chiar și atunci când nu e de acord cu ea. Pentru un profesor, Creangă e calea grea. Nu ai simpatia și disponibilitatea elevilor asigurate din start. Trebuie să muncești pentru ele. Trebuie să concepi acasă activități, dacă cele din manual nu-ți plac. Se cheamă măiestrie.
Un profesor bun e acela care reușește, eventual, să facă și altceva pe lângă programă. Se cheamă pasiune.
Un profesor bun e acela care-și clădește o reputație profesională care îi va permite ca peste 10-15 ani să intre în grupul celor care concep programe, manuale, subiecte de examene, unde să poată influența conținutul programelor, manualelor, subiectelor de examen, conform cu ideea lui despre didactica materiei pe care o predă. Se cheamă inteligență.
diacritica 
Frumos articolul!
Asta dacă nu uită, între timp, ce voia să schimbe și dacă nu cumva s-au adunat ceva „păduchelnițe” la suflet care să-l acrească! 😀
Da, într-adevar. Un astfel de profesor trece repede peste stadiul de suplinitor etc. și ia gradele necesare pentru a schimba din interior lucrurile.