Interesul elevilor vs interesul Cristinei Tunegaru

Scrie doamna Cristina Tunegaru ”am fost dată afară”. Ziaristul român se emoționează, i se umezesc ochii – cum adică s-o dai afară pe profesoara care a avut curajul s-o înfrunte pe Gabriela Firea?! Doamna Tunegaru nu făcuse decât să scrie pe FB că nu pune absențe la indicațiile dnei Firea. Pentru ziaristul român, asta echivalează cu revoluția – el n-a fost niciodată în stare să zică ”nu” vreunui șef. Poporul se emoționează și el, i se umezesc și lui ochii – profa care, în sfârșit, îi scapă pe copilași de coșmarul clasicilor a fost dată afară, e scandalos. Ziaristul român rostogolește știrea împreună cu poporul român: e inadmisibil să dați afară asemenea profesoară doar pentru că a înfruntat-o pe Firea! Nu avem informații despre competența profesională a dnei Tunegaru (în afară de ce spune dânsa despre sine), dar ziaristul român știe – Cristina, doar cu oameni ca tine se poate schimba sistemul! Profesorime, scrieți fiecare câte un mesaj antiFirea și problemele sistemului se vor rezolva! Indiferent de competența voastră. Așa crede ziaristul român.

Se dovedește apoi că dna Tunegaru a mințit. N-a fost dată afară, nu era titulară. Era suplinitoare, suplinitorilor li se întâmplă adesea să nu li se prelungească contractul pe durată determinată, vi se va fi întâmplat și vouă pe la job. Nu-i nimic. Formatorul român de opinie n-are o problemă cu asta. Nici nu mă interesează dacă a mințit, scrie pe FB o formatoare ziaristă, chestia e că a pus pe tapet o problemă. Sigur că formatorul român de opinie și ziaristul român n-au o problemă cu minciuna, am avut și noi ocazia să aflăm pe pielea noastră acest lucru. Nici poporul român n-are – se vede la alegeri.

Vine și dna Tunegaru și zice: ”unele dintre clasele mele vor studia cu al treilea profesor de română în trei ani. Ce efecte produce instabilitatea perpetuă asupra evoluției lor? Nu cer niciun tratament special, am vrut să trag un semnal de alarmă asupra unei situații pe care o consider anormală.” Așa, deci. Sub minciună se ascundea un scop nobil: interesul elevilor dnei Tunegaru. Formatorul de opinie și poporul mușcă din nou. Dna Tunegaru devine eroină. Ecaterina Teodoriu și Jeanne d’Arc, numa’ că în viață. I se ridică statuie virtuală. Urmează s-o găsim în Parlament tura următoare.

Bun. Instabilitatea perpetuă nu e ok pentru elevi, zice dna Tunegaru, e o situație anormală, zice dânsa în mai 2017, după ce a fost prinsă cu minciuna-n sac.
Ce spunea dna Tunegaru în 2015?
Să vedem:
contributors.ro, 23 iunie 2015:
”În urmă cu câțiva ani, am fost profesoară la o școală din județul Vaslui, din mediul rural.”
contributors.ro, 3 decembrie 2015:
”În școala în care am lucrat, am fost prima profesoară calificată la disciplina pe care o predam, după mulți ani.”
contributors.ro, 23 iunie 2915:
”La sfârșitul anului școlar, am fugit, părăsind școala și județul pentru un loc mai bun din țară, lăsând copiii și profesorii din Vaslui victime ale sistemului social și educațional.”
contributors.ro, 3 decembrie 2015:
”Profesorul din sat pleacă în oraș pentru că acolo există părinți care sunt dispuși să plătească meditații pentru ca odrasla să obțină cele mai mari note la examenele naționale.”

În mai 2017, într-o școală din București, instabilitatea perpetuă nu e ok pentru elevi, din punctul de vedere al profesoarei Tunegaru, suplinitoare care vrea să-și păstreze postul. Cu câțiva ani înainte, când era vorba de copiii dintr-o școală de la țară, în județul Vaslui, dna Tunegaru nu avea atâtea rețineri: a vrut să plece la oraș, a plecat, deși era singura profesoară calificată după mulți ani; instabilitatea nu era o problemă pentru suplinitoarea Tunegaru care dorea să plece.

Fie interesul copiilor din Vaslui e inferior, din punctul de vedere al profesoarei Tunegaru, interesului copiilor din București,

Fie dna Tunegaru își urmează – acum, ca și atunci – strict interesul personal.

Ceea ce-i ok. Toți ne urmăm interesul personal.

Dar e o ipocrizie fără margini să spui că vrei să rămâi pe post pentru că asta e în interesul elevilor tăi (nu întâmplător, din București), după ce cu câțiva ani în urmă ai abandonat niște elevi, tot ai tăi, din Vaslui, care aveau în mod sigur mult mai multă nevoie de tine decât cei din București.