Începe școala în țara care nu-și formează profesorii în niciun fel, dar se așteaptă ca ei să știe meserie. Țara care-și angajează profesori trecuți prin facultate, dar neformați ca profesori (*), și apoi se-nfurie pe ei că nu știu meserie și-o-nvață la locul de muncă, pe spinarea copiilor ei, ai țării.
Începe școala în țara care cere din rărunchi ușurarea programelor, dar încredințează crearea manualelor – după noile programe – acelorași edituri și acelorași autori. Așteptând, desigur, manuale mai bune.
Începe școala în țara care-și plătește profesorii mai puțin decât își plătește menajera. 50 de lei pentru o muncă de o oră pentru o menajeră e ok. 50 de lei pe ora lucrată la clasă de un profesor, cu 25-35 de copii, e prea mult.
Începe școala. Pariu că țara, făcând de zeci de ani aceleași lucruri, așteaptă anul ăsta rezultate diferite? Dac-ar fi om, i-ai zice că-i prost, dar pe țară nu se face s-o faci proastă.
(*) Cum arată o formare de profesori? De exemplu așa.