Archive for the ‘Nelinişti semantice’ Category

Sondaj de opinie semantică – continuare

19/04/2011

(Pardon, lexicală trebea să se cheme.)

Reclame

Sondaj de opinie semantică

19/04/2011

Cuvinte

07/04/2011

Aici.

Limbile române

21/03/2011

De câteva săptămâni diacritica are o colegă basarabeancă. Tânără, frumoasă, deşteaptă, vorbitoare de 3 limbi străine. De viitor strălucit, if you ask me. La prima ei experienţă de lucru şi viaţă în România.
Lingvistic vorbind, norocu’ ei c-a nimerit peste diacritica. Nu c-ar avea probleme cu ortografia, că n-are. Da’ studiul comparat & pe viu al românei din Basarabia şi al românei din România e foarte funny, pentru amândouă. Norocul ei, zic, pentru că pe diacritica chestiunea o interesează şi dacă-i cazu’ explică cum zicem noi p-aci, nu face mişto, cum poate ar face vreo jună româncă get-beget din aceeaşi categorie de vârstă cu fata. (Jună, zic, nu june, că fiind fata frumoasă, junele n-ar avea nici o problemă, nici de-ar vorbi ea ciuciungheza, însă juna româncă s-ar simţi pusă-n pericol şi, poate, s-ar răzbuna făcând mişto. Zic. Nu ştiu.)

Din seria curiozităţi&amuzamente:
Îmi daţi şi mie pantofii aceia să-i măsor? Să-i probez, adică. Cică vânzătoarea s-a pus pe râs de nu se mai oprea. Zic da, da’ aşa prietena ta în mod sigur o să ţină minte că noi p-aici zicem altfel. 🙂
Careva întrebări. Explicat că p-aici se zice câteva. Careva e numai pentru oameni.
Oficiu. Care e birou. Că nu poţi zice o să sun la oficiu, că nu pricepe omu’. Da’ zici scriu pe adresa de office.
– Î din a şi â din i. Sunt şi sînt. Că-n Basarabia n-a ajuns reforma ortografică. Din fericire, aş zice.
L-am telefonat, care e l-am sunat. Că sunăm pe cineva, dar telefonăm cuiva.
Şi mai erau, da’ am uitat. Da’ mai apdatăm pe măsură ce-mi aduc aminte.

(Mda, abţineţi-vă de la miştouri pe temă. Pentru un român din Basarabia româna voastră s-ar putea să fie la fel de bizară pe cât vă e vouă româna lui.)

Dragă

03/03/2011

În loc de regula zilei, că mi-e lene, întrebarea zilei:
Cum explici unui străin mecanismul prin care „dragă” a ajuns să semnalizeze o ceartă sau o enervare sau ceva pe-acolo? În orice caz, nu ceva drăgăstos. Dragă, hai odată!

(I. care încearcă să-i explice lu’ John de ce o enervează „dragă”, pe care John îl foloseşte cam ca-n engleză. Tot încerc să-i spun că „dragă” nu-i ca „dear”, că îl folosim altfel, şi nu înţelege. Zi-i tu, că pe tine te ascultă! Hm.)

Camioane

18/02/2011

Întrebare pe bune:
Cum număr eu camioanele / vehiculele de transportat marfă în listoiul de mai jos? 😀

AUTOBUZ 18.673
AUTOMOBIL MIXT 68.843
AUTOPROPULSATA LUCRARI 708
AUTOREMORCHER 395
AUTORULOTA 370
AUTOSPECIALA 13.993
AUTOSPECIALIZATA 66.006
AUTOTRACTOR 31.140
AUTOTURISM 4.307.290
AUTOUTILITARA 486.373
AUTOVEHICUL ATIPIC 11
AUTOVEHICUL SPECIAL 16.708
MICROBUZ 20.467
MOPED 701
MOTOCAR 128
MOTOCICLETA 25.891
MOTOCICLU 53.201
MOTOCVADRICICLU 421
MOTORETA 3.748
MOTOTRICICLU 30
REMORCA 172.540
REMORCA AGRICOLA SAU FORESTIERA 37
REMORCA LENTA 959
REMORCA SPECIALA 11.638
SCUTER 1.051
SEMIREMORCA 66.820
SEMIREMORCA SPECIALA 299
TRACTOR 7.198
TRACTOR RUTIER 43.202
VEHICUL INCOMPLET 148
(http://www.drpciv.ro/info-portal/displayStatistics.do)

Semantice

13/01/2011

Meregiu

26/12/2010

Adică paznic de câmp – zice mama. Pândar, zice DEX-ul. Sau pădurar.
De la merea – zice tot mama. Tot merea zice şi DEX-ul. Categoria „regionalisme din Dobrogea”, subcategoria „turcice„. Sau invers, mă rog. Ca să sărbătorim articolul 2000 în spiritul locului care produse blogul ăsta.

Capitalişti

10/12/2010

Citii mai adineauri în „Săptămâna Financiară” chestia de mai jos şi am intrat la îndoieli.

Răsfoind Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, din nevoia de rigurozitate, nu pot să nu vă împărtăşesc ce-am găsit. Ce este un capitalist? Cineva care e posesor de ca­pital, de mijloace de producţie şi care e adept al regimului capitalist. Vine din fran­ţuzescul capitaliste. Dar mai găsesc şi o altă definiţie, cel puţin bizară: posesor de capital care îşi însuşeşte plusvaloarea fără să intervină direct în procesul de produc­ţie. Ei, aş!, veţi spune. Cum vine cu lipsa de intervenţie directă în procesul de producţie? Şi cum e cu stângăcia acestei de­finiţii, ce din coadă va să sune?

Doamna Vrânceanu-Firea, sărumâna, o-ntrebare, vă rog:

Dacă eu am capital şi-l joc la bursă şi câştig, vasăzică că nu-s capitalistă, pen’ că n-am intervenit direct în procesul de producţie?

Da’ dacă eu am capital în acţiuni la Sicomed, că mi-a dat statu’ acu’ ţî ani, şi iau dividende, vasăzică că nu-s capitalistă, pen’ că n-am produs medicamente cu mânuţa mea?

(Acu’, serios. De ce se ‘nervează doamna Firea? Capitalist e numa’ ăla care-şi pune personal capitalul la treabă? Ăla care pune pe alţii să-i pună banu’ la treabă, în timp ce el joacă golf, ăla nu-i capitalist?)

__________________________________

PS: Doamna Firea, vedeţ’ c-aţ’ greşit. Nu răsfoind DEXul aţ’ căpătat definiţia asta, ci din dexonline.ro (prin care navigaţi, la o adică), mai exact din DN-ul din dexonline.ro, adică Dicţionarul de neologisme din 1986.

http://dexonline.ro/definitie/capitalist

 

Moratoriul armistiţiului

14/11/2010

Nu-mi stă mintea la diacritici ultimamente, da’ tot am râs văzând cum junimea română cu expertiză, aia de se relochează în locaţii şi adresează issues, râde de moratoriul prezidentului.

Mi-am făcut timp în seara asta să studiez cestiunea. Ia să vedem, ce va să zică, frate, moratoriul ăsta?
Şi zice aşa:

DEX 98:

1. S. n. Amânare pe o anumită perioadă a plății datoriilor unui debitor, acordată de o instanță judecătorească înainte sau după ajungerea lui în stare de faliment; amânare a plății datoriilor publice și particulare scadente, stabilită prin lege, pe un anumit timp. […] – Din it. moratorio.

Italiană, care va să zică. Bun. Ia să vedem ce zice Garzanti la moratorio:

moratorio [mo-ra-tò-rio] agg.
Dal lat. tardo moratori°u(m) ‘che fa ritardare’, deriv. di mora¯ri ‘indugiare, ritardare’
1 di sospensione, di attesa: provvedimento moratorio
2 relativo a mora: interessi moratori.

Deci etimonul moratorio din DEX e adjectiv şi va să zică în primu’ şi-n primu’ rând „de suspendare, de aşteptare”. Bun. Să vedem şi substantivul:

moratoria [mo-ra-tò-ria] s.f.
Dal lat. moratoria(m) (cunctatio¯nem) ‘indugio moratorio’
1 (dir.) sospensione della scadenza di un’obbligazione concessa per legge al sopravvenire di circostanze eccezionali
2 (estens.) sospensione: la moratoria degli esperimenti nucleari.

Car’ va să zică, sensul iniţial e cel pe care-l dă şi DEX 98; sensul secundar, care-n DEX n-apare, e „suspendare”.

Ia să vedem, francezu’ ce zice?…

1. Disposition légale, nécessitée par des raisons impérieuses d’intérêt public, suspendant d’une manière générale l’exigibilité des créances, le cours d’actions en justice; p. méton., cette suspension (d’apr. CAP. 1936). […]
2. Acte d’un créancier qui reporte la date d’échéance d’une créance.
3. P. anal. Fait de suspendre une action, un processus (généralement dans un contexte politique). Moratoire nucléaire, contre la guerre.

Armistiţiul experimentelor nucleare şi armistiţiul împotriva războiului, cum ar fi.

Am râs.