Nici nu-ncepusem bine blogul ăsta, că m-au şi luat la refec vreo câţiva, socotindu-mi ba număru’ de paranteze pe centimetru pătrat de blog, ba cacofoniile. Pe principiul „Ba şi capra ta e moartă!”. Adică nu doar capra lu’ directoru’ de marketing de la Ikea. A murit ş-a mea, pare-se, când am scris „să facă cu”.
Da, domnilor, aveţi dreptate. Capra mea e moartă. Nu ştiu când a murit şi, de fapt, nici nu ştiu dac-a fost vie vreodată. Numa’ că capra mea e doar a mea, în timp ce capra gramaticală a directorului de marketing de la Ikea sau cea a ziaristului X sunt publice (chit că moarte sau vii). Iar domnii cu pricina îşi iau salariul lunar taman de pe urma caprei ăsteia gramaticale, aşa moartă cum e ea.
Bon.
Acu’, să vă explic:
Nu-s profă de română. Ultima oră de gramatică a limbii române am avut-o într-a opta. Prin urmare, nu deţin adevărul în materie de limbă românească. N-am zis asta pe nicăieri în blogul ăsta, aşa că replicile de genul „bă, vezi că şi tu greşeşti” sunt redundante. Eu greşesc, evident. Dar, până una-alta, scriu creează şi noştri. Cât priveşte parantezele şi cacofoniile, le las spre numărare celor care se-ncântă s-o facă.
Iar ăsta e blog de om zgâriat pe nervul lingvistic de româna stâlcită public de ziarişti, „analişti”, politicieni, marketeri, copywriteri, piarişti şi alţii asemenea. Care, toţi, au în comun faptul că trăiesc pe seama limbii române.
_________________________
Vezi şi:
diacritica: despre
Reproşuri. Recapitulare
Rostuiri
Clienţi şi consumatori de poame
diacritica: misiune, viziune, valori
interviurile diacriticii
diacritica 
Foarte corect.
Poate dacă lecţiile de gramatică s-ar fi predat aşa cum scrii tu, diacritică, i-urile şi cratimele ar fi primit mai multă atenţie. De-abia ce te-am descoperit, aşa că mă întorc la citit 🙂
oricum, de cate ori mai apare ceva, de genul niciun, nicio, de am crezut ca sunt prosti cei de la tv, ma gandesc: iar si-a mai dat unul doctoratul.. Uite ce progres face natiunea..