Posts Tagged ‘„20 ani” sau „20 de ani”?’

Regula zilei: 20 ani, 20 de ani

09/02/2011

Că blogăru’ influent îşi dă cu părerea despre cele ale limbei limbii române, asta nu-i grav, ba chiar poa’ să fie foarte bine. Că blogăru’ influent propagă nişte greşale greşeli cât casa, deşi pretinde că scrie întru apărarea limbei limbii, asta e grav.

Copii, după cum am învăţat noi printr-a cincea – şi după cum ne zice dna Ştefania Popescu -, numeralele de la douăzeci în sus, atunci când sunt urmate de substantiv, sunt legate acesta prin prepoziţia de. (Cf. Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, 1983, p. 95)

Altfel zis: de la unu la nouăsprezece (plus numerale compuse, alea de la o sută-n sus, care se termină în unu pân’ la nouăsprezece, de genu’ trei sute nouăsprezece) nu sunt legate prin prepoziţia de de substantivul care urmează (nouăsprezece lei, nouăsprezece ani, trei sute nouăsprezece ani). Restul, alea de le ziceam mai sus, au nevoie de de ca să se lege de substantivul care urmează.

Prin urmare, zicem douăzeci de ani, scriem 20 de ani. Nu 20 ani, căci 20 nu include prepoziţia de, că dac-ar include-o, am scrie 20 august şi am citi douăzeci de august. Asta cu 20 lei a inventat-o doamna contabilă, că-i era mai uşor în scripte. Dar şi doamna contabilă tot douăzeci de lei zice, dacă e să zică. Iar fata doamnei contabile are douăzeci (20) de ani, nu douăzeci ani. Şi nici 20 ani. Pe cuvântul meu!

(Pariu că blogăru’ cu pricina nu are douăzeci chiloţi, ci douăzeci de chiloţi?)

_______________________________________

Bonus pentru haterii de Gramatica Academiei:

a. Structura [numeral cardinal + substantiv] este proprie numeralelor cuprinse între unu şi nouăsprezece şi compuselor cu aceste numerale situate pe ultimul loc (cinci eleve, o sută treisprezece cărţi, două milioane trei sute opt lei).

b. Structura [numeral cardinal + prepoziţia de + substantiv] se utilizează când determinantul este un numeral compus de la douăzeci în sus, cu excepţia celor de la punctul a: douăzeci de cărţi, o sută treizeci şi doi de copii, cinci mii două sute de lei).

Omiterea prepoziţiei de în construcţii cu numerale compuse de tipul celor menţionate la punctul (b) este tolerată în scris atunci când substantivul este abreviat (25 km, 340 kg, 160 l), dar nerecomandabilă în vorbire.

(Gramatica Academiei, 2005, vol.1, pp 296 – 297)

_____________________________

PS: Argumentul blogărului influent, cum că < scrisul e diferit de spus. la fel cum e la “el”. se spune “iel”, se scrie “el” >, nu e valabil, căci în discuţiunea „20 ani” /vs/ „20 de ani” nu e vorba despre cum îl spunem pe „de”-ul scris „de”, ci dacă-l scriem au ba, deşi e spus.

Reclame