Posts Tagged ‘„a zice” imperativ’

Aţi căutat, vă răspundem. 29.

29/04/2009

Image Hosted by ImageShack.us

Ce-i ăsta vine de la pronumele relativ (sau interogativ, după caz) ce urmat fie de verbul a fi (forma îi, de la e, de la este), fie de pronumele personal în dativ îi (ce-i dai? / ce îi dai lui/ei?), fie, cum zicea aciddu aici, un pronume într-un soi de dativ posesiv (hm, nu mai ştiu, parcă dativ posesiv e…): ce-i face soacra?

Image Hosted by ImageShack.us

Se scrie zi-i-o lui/ei. De la zi (imperativul lui a zice), -i- (de la îi, pronume personal în dativ, complement indirect), -o (pronume personal în acuzativ, complement direct).
Despre a zice / zi / zi-i, aici.

Image Hosted by ImageShack.us

Fi:
Apare la infinitiv, ofcors: a fi.
Apoi, pe lângă verbele astea modale care-s urmate de infinitiv: pot/poţi fi – indiferent de persoana verbului.
Mai apare la diateza activă a verbelor, la timpurile alea cu „perfect” în coadă (timpuri compuse, trecute): eu/tu să fi fost (conjunctiv perfect), eu aş fi fost, tu ai fi fost (condiţional perfect).
Când e vorba de conjugarea lui a fi, şi viitorul şi condiţionalul se scriu cu un singur i: voi/vei fi, aş/ai/ar fi. Imperativul de persoana a 2-a sg se scrie cu 2 i (Fii !), în timp ce imperativul negativ se scrie cu un singur i (Nu fi !).
Apoi, la diateza pasivă fi apare exact acolo unde apare în conjugarea lui a fi la diateza activă. 🙂 (Mda, cam complicat, da’ mi-i lene să explic mai pe-ndelete.)

Fii:
În conjugarea lui a fi apare numa’ la conjunctiv prezent persoana a 2-a (tu să fii) şi la imperativ persoana a 2-a sg (Fii !).
Fii poa’ să fie şi pluralul nearticulat de la fiu: un fiu – doi fii. Câţi fii ai?

Fiii:
Cu trei i, numa’ ca plural articulat de la fiu: X are un fiu. Y are doi fii. Fiii lui Z.

Despre fi vs fii, aici.

Image Hosted by ImageShack.us

Înainte, numa’ dacă şi are valoare adversativă (adică un soi de iar). După, dacă se intercalează o propoziţie. Vezi aici.

Reclame

Aţi căutat, vă răspundem. 21.

01/04/2009

Cu scuzele de rigoare pentru întârziere, iaca şi răspunsurile:


Pe scurt: NICIODATĂ !
ZII nu există. Se spune şi se scrie ZI ! , cu un singur i. Detalii despre imperativul lui a zice, aici.


Cum ziceam mai sus, zii se scrie, de fapt, ZI. Zi adevărul! / Nu zice minciuni!


Ba zic! Zic că imperativul negativ al lui „a zice” e Nu zice!. Nu zii nu există.


Într-o se scrie într-o. Întotdeauna.
Intro se scrie intro – deşi cuvântul încă nu există oficial în limba română.
(Vezi ce-nseamnă să nu foloseşti diacriticele?…)


Ce-i se scrie ce-i dacă poate fi înlocuit cu ce este. De asemenea, după cum ne-a amintit aciddu mai jos, ce-i se scrie ce-i şi când înseamnă ce îi, ca în L-am întrebat ce-i mai face soacra.
Cei se scrie cei când se referă la ei: ei, cei care; ei, cei ce; ei, cei deştepţi.