Posts Tagged ‘acord gramatical’

Pătrăşconiu. Singurul care au.

30/10/2009

Singurul dintre cei care au prefraudat pe bune.
Din păcate, dl Pătrăşconiu nu este singurul dintre cei care au stâlcit acordul dintre subiect şi predicat.
Şi nu e nici singurul dintre cei care au mâncat litere.

09-10-30 patrasconiu singurul au

Domnu’ Pătrăşconiu, v-am zis: am început să vă citesc cu deosebită atenţie.

(Copii, voi să nu faceţi ca dl Pătrăşconiu. Voi să scrieţi „singurul dintre cei audiaţi care a stat în picioare”, căci subiectul e „singurul”, deci verbul va fi la persoana a III-a sg.: „a stat”.)

http://patrasconiu.ro/?p=1360

Majoritatea, o grămadă de, o mulţime de. Şi-un singur predicat

28/10/2009

După Ion Coteanu, Gramatică, stilistică, compoziţie, Ed. Ştiinţifică, 1990, p.20:

Când sunt subiecte, acest fel de substantive pot să aibă predicatul la singular sau la plural.

Au predicatul la plural ori de câte ori vorbitorul se gândeşte la faptul că într-o grămadă, într-o mulţime, într-o majoritate sunt mai multe fiinţe sau lucruri:
S-au strâns o grămadă de frimituri.
O mulţime de oameni se adunaseră la intrarea în stadion.
Majoritatea alegătorilor au votat până la ora 12
. [Hehe, se vede că-i din 1990! 😀 ]

Acordul după înţeles se întâlneşte uneori în vorbire şi la persoana I sau a II-a plural în adresări:
Majoritatea v-aţi purtat foarte frumos!
sau când vorbitorul se socoteşte pe sine printre cei care formează colectivitatea:
Toată grupa ne-am bucurat de succesul colegului nostru.

Condiţia ca acordul după înţeles să fie cât mai clar este să se spună după substantivul care numeşte o colectivitate atributul lămuritor la plural: o grămadă de frimituri, o mulţime de oameni etc. [Hm, nu pot să nu observ cât de puţine virgule foloseşte dl Coteanu, faţă de ziariştii puitori de virgule din zilele noastre.]

Între cuvintele care dau naştere la acord după înţeles intră şi număr şi parte: un mare/mic număr de/dintre, o mare/mică/bună parte dintre + substantiv la plural:
Un mare număr de copii citesc literatură de aventuri.
O bună parte dintre noi voiam să facem sport.
Un număr de cuvinte se învechesc cu vremea.

_______________________________

De ce „majoritatea” cere acord la plural

Ce zice Gramatica Academiei despre asta, aici.

_______________________________

Dintre minunile tehnicii: sarcina prin fertilizare

21/10/2009

Ba chiar cu şanse duble. Spre deosebire, probabil, de sarcina prin transfuzie sau prin transplant.

09-10-21 sarcina prin fertilizare

Trecem peste faptul că DEX-ul indexează fertilizare şi a fertiliza numai cu referire la terenuri şi luăm unul dintre sensurile englezeşti: b (1) : an act or process of fecundation, insemination, or pollination (http://www.merriam-webster.com/dictionary/fertilization) şi ne rămâne pleonasmul sarcinii prin fertilizarea-fecundare-inseminare.  (Că dup-aia, mai jos, adăugaţi „in vitro”, asta nu vă scuteşte, domnişoara Năftănăilă, de pleonasmul din titlu.)

După cum, domnişoara Năftănăilă, nimic nu vă scuteşte de oroarea dezacordului din tehnică de screening a embrionilor. Va să zică că tehnica e a embrionilor?! Avansaţi embrioni se mai obţin prin fertilizare, nu-aşa, domnişoara ziaristă? Sau e vorba de Al cui screening? – Al embrionilor. ? Eh? Binevoiţi a ne lămuri, domnişoara ziaristă?

(Despre al, a, ai, ale cărui, cărei, căror, aici.)

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/872309/Sanse-duble-de-a-obtine-o-sarcina-prin-fertilizare/

Dlui Cristoiu şi următoarei observaţie a sa

29/07/2009

09-07-29 urmatoarei observatie a sa

Domnu’ Cristoiu, vi se cam limbă plimba-n gură, nu-aşa?
Cum ar fi, „acuitatea umătoarei sa observaţie„. Sau „acuitatea observaţie sa următoarei„. Cam aşa, nu?

Cine determină pe cine, domnu’ Cristoiu, în sintagma aia, şi cine cu cine se acordă, că ne-am zăpăcit de cap.
S-o luăm pe rând:
Avem o acuitate, care-i a observaţiei, la genitiv. Car’ va să zică, adjectivele de pe lângă observaţie o să fie şi ele la genitiv: următoarei, sale.
Ne mai rămâne articolul posesiv, pe care, dacă nu ştim cum să-l punem, îl căutăm în gramatica Ştefaniei Popescu, precum nişte ziarişti grijulii cu limba română, cum cu onor ne prezentăm cetitorilor, şi aflăm următoarele:

Când substantivul feminin la dativ sau la genitiv singular este nearticulat, adjectivul posesiv primeşte articolul posesiv a, acordat în gen şi număr cu substantivul determiant.
Si mai adaugă dna Ştefania Popescu: spre deosebire de construcţiile cu substantive feminine nearticulate, la plural, în care adjectivul posesiv primeşte articolul ale (cu formă de feminin plural).

(unei, altei, acestei) case a mele (a tale, a sale, a noastre, a voastre)
(unor, altor, acestor) case ale mele (ale tale, ale sale etc).

Adică, domnu’ Cristoiu: acuitatea următoarei observaţii a sale.
Sau, mai simplu şi fără să ne uităm în gramatica Ştefaniei Popescu (hehe, am găsit exerciţii rezolvate de frate-meu, cu crionu’, de-acu’ 25 de ani): acuitatea următoarei sale observaţii.

Nu ştiu dacă m-am făcut înţeleasă, domnu’ Cristoiu…

http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/cum-vrea-traian-basescu-sa-i-ia-lui-mircea-geoana-electoratul-516085.html

Citatele sunt din:

Popescu, Ştefania Gramatica practică a limbii române, cu o culegere de exerciţii. Ediţia a III-a, revizuită şi îmbogăţită, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, p.169.

Explicabila Ion Cristoiu

25/07/2009

09-07-25 explicabil patima

Domnu’ Ion Cristoiu, poate Dvs. acceptaţi o părere de cititor de gazete fără diplomă de cititor de gazete:
Domnu’ Cristoiu, în limba română, adjectivul (chiar şi atunci când intră în construcţii eliptice) se acordă cu substantivul pe care-l determină.
Car’ va să zică, domnu’ Cristoiu, spunem şi scriem „explicabilă, astfel, patima…”. Căci ea, patima, e explicabilă. Chiar dacă dl Dan Tapalagă e bărbat.

http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/prefer-politicianul-care-ma-injura-celui-care-imi-zambeste-perfid-515580.html

Virgula, simptom de gripă

03/07/2009

09-07-03 englezii cu gripa

Dom’ Gardianu’, prima oară mai merge, râdem, glumim, ne simţim bine. Da’ a doua oară deja e semn de gripă a neuronului ortografic.
Deci, domnu’ Gardianu’, cum să vă fac să pricepeţi că NU se pune virgulă între subiectul englezii cu H1N1 şi predicatul ar putea fi retinuti ?!
http://www.gardianul.ro/Englezii-cu-H1N1,-ar-putea-fi-retinuti-in-Romania-pana-la-vindecare-s138137.html

Media culturii

02/07/2009

09-07-02 media-cultura

Domnu’ Gardianu’, ce caută, domne, virgula între media subiectului şi cultura predicatului?! Că eu de una singură nu m-am prins. Da’ poate aveţi Dvs. timp să-mi explicaţi când treceţi p-aci.

http://www.gardianul.ro/«Sfântul-Giulgiu»,-ar-putea-fi-opera-lui-Leonardo-da-Vinci-s138029.html

Aţi căutat, vă răspundem. 54.

28/06/2009

09-06-28 ati cautat 54 ceafa de porc

Îmi pare rău, e târziu, la ora asta nu mai luăm comenzi, s-a închis bucătăria. Da’ dacă vreţi o bere cu nişte alune, de la bar, se face.

09-06-28 ati cautat 54 unde nu se pune virgula

Ca regulă generală, acolo unde nu e cazul. Şi, în special, între subiect şi predicat.

09-06-28 ati cautat 54 imperativ negativ

În general, la persoana a II-a singular, imperativul afirmativ se formează de la persoana a III-a singular a prezentului indicativ, iar imperativul negativ se formează de la infinitiv:
Mănâncă! (tu mănânci / el mănâncă) – Nu mânca! (a mânca)
Spune! (el spune) – Nu spune! (a spune)
Citeşte! (el citeşte) – Nu citi! (a citi)
Scrie! (el scrie) – Nu scrie! (a scrie).

Evident, cu excepţiile de rigoare:
Fă! (dar: el face) – Nu face! (a face)
Fii! (de la (tu) să fii; dar: el este) – Nu fi ! (de la a fi, infinitiv, cu un singur i)
Zi! (dar: el zice) – Nu zice! (a zice)
Du! (dar: el duce) – Nu duce! (a duce)

09-06-28 ati cautat 54 dativ egalitate

În general, forma de genitiv-dativ a substantivului feminin, singular, porneşte de la forma de nominativ-acuzativ plural, plus terminaţia -i:

fată – fete – fetei . De la fete (N-Ac, pl) + i
mamă – mame – mamei. De la mame (N-Ac, pl) + i
egalitate – egalităţi – egalităţii. De la egalităţi (N-Ac, pl) + i.

Starea împuşcată este critică.

25/06/2009

09-06-25 starea fetei impuscata

Dl Lucian Cazan (Cotidianul) ne anunţă că starea împuşcată la Craiova – a fetei fiind ea, starea – este critică, căci glonţul a rămas în cutia craniană. A stării, evident, căci, conform dlui Cazan, starea (fetei) a fost împuşcată. Pentru că, nu-aşa, dacă era vorba de o fată împuşcată, atunci sintagma ar fi fost starea fetei împuşcate. Unde împuşcate determină fetei, prin urmare se acordă în caz cu fetei; genitiv, adică.

Domnu’ Cazan, sesizaţi diferenţa dintre starea mamei mele şi starea mamei mea? Ei bine, e la fel şi cu starea fetei împuşcate vs starea fetei împuşcată. Chestie de acord în gen, număr şi caz.

http://cotidianul.ro/starea_fetei_impuscata_la_craiova_este_critica_glontul_a_ramas_in_cutia_craniana-89452.html

Florian Bichir abuzează limba română, iar abuzurile ţâşneşte.

12/04/2009

Image Hosted by ImageShack.us
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/847093/FLORIAN-BICHIR-Onoarea-si-impostura-medicala/

Domnu’ Bichir, când ţâşneşte ele, abuzurile, înţeleg că în media ţâşneşte, da’ mă-ntreb şi vă-ntreb: de unde ţâşneşte ele?
Şi, de fapt, domnu’ Bichir, de unde ţâşnesc abuzurile astea ale Dvs. asupra bietei limbi române? Nu v-a învăţat doamna învăţătoare că subiectul se acordă cu predicatul şi că, aşa cum nu putem spune „ei este„, nu putem spune nici „abuzurile ţâşneşte”? Nici măcar atunci când, pe lângă abuzuri, mai ţâşneşte şi o lipsă.