Regula zilei: înşală, aşază; greşeală, trişează, angajează, aranjează

Înşală, cu a, de la radicalul înşal- şi terminaţia -ă. Verbul a înşela suferă o alternanţă fonetică în radical în timpul conjugării: înşel- > înşal- (ca la cânt- > cânţ-, de exemplu). Aşază, cu a, de la radicalul aşaz- şi terminaţia -ă. A aşeza suferă şi el alternanţă fonetică în radical: aşez- > aşaz-. Dar: … Citește în continuare Regula zilei: înşală, aşază; greşeală, trişează, angajează, aranjează

A vs EA: înşală, aşază, greşeală, deranjează, furişează, trişează

Discutând noi p-aici despre înşală & aşază, a apărut de vreo câteva ori prin comentarii observaţia că "nouă profu' ne-a zis că după ş şi j vine a, nu ea", chestie care m-a descumpănit, că dacă după j şi ş nu vine ea, atunci de ce scriem deranjează & aranjează, îngrijească, păşească, ieşea?! Acu' m-am … Citește în continuare A vs EA: înşală, aşază, greşeală, deranjează, furişează, trişează

Deranjează. Aranjează.

cum e corect deranjaza sau deranjeaza conjugarea vb a deranja A deranja şi a aranja se conjugă ca a lucra. Adică la radicalul lucr- / deranj- / aranj- se adaugă (la indicativ prezent) terminaţiile -ez, -ezi, -ează, -ăm, -aţi, -ează. deranjez, aranjez, lucrez deranjezi, aranjezi, lucrezi deranjează, aranjează, lucrează deranjăm, aranjăm, lucrăm deranjaţi, aranjaţi, lucraţi … Citește în continuare Deranjează. Aranjează.