Regula zilei: fi, fii, nu fi

07/02/201107/02/2011 ~ diacritica ~ 10 comentarii

Sunt o groază de informaţii în blogul ăsta, unele vechi de doi ani, majoritatea ascunse prin maţele blogului, deşi am încercat să le ordonez în index şi în cuprins. Aşa că m-am gândit că n-ar strica o recapitulare. 🙂 De azi înainte: Regula zilei (în categoria cu-acelaşi nume), în special pentru cei care au descoperit … Citește în continuare Regula zilei: fi, fii, nu fi

Moduri şi timpuri: condiţional prezent, condiţional perfect

28/05/201028/05/2010 ~ diacritica ~ 5 comentarii

Din categoria "Româna explicată românilor străini de limba lor". După Dana Cojocaru, Romanian Grammar, SEELRC 2003, pp. 161-162. CONDIŢIONAL-OPTATIV PREZENT Adică, pre româneşte: Auxiliar aş, ai, ar, am, aţi, ar + infinitivul verbului (fără particula a) De unde rezultă că pentru verbul a fi condiţionalul prezent e cu FI în coadă, de la infinitivul (a) … Citește în continuare Moduri şi timpuri: condiţional prezent, condiţional perfect

Fi-ul meu a împlinit o mie.

16/07/200907/02/2012 ~ diacritica ~ 8 comentarii

De vizualizări. Am mâncat deja o îngheţată în cinstea lui. Numa' că nu ştiu ce cadou să-i iau. Tort nu, că-l mănânc eu şi nu e cazu'. Car' va să zică, după 6 luni jumate de blog despre limba românească, câteva sute de români şi-au lămurit (sper) câteva dintre neliniştile ortografice fundamentale ale poporului român, … Citește în continuare Fi-ul meu a împlinit o mie.

Aţi căutat, vă răspundem. 60.

06/07/200908/03/2010 ~ diacritica ~ 1 comentariu

Întrebarea fundamentală e: când s-ar scrie dezlegat?! Aş se scrie întotdeauna aş, într-un cuvânt, şi formează condiţionalul: aş face. Aşi se scrie aşi numa' când e plural de la as (ăla de la cărţi, de exemplu). A-şi se scrie a-şi când îl puteţi adăuga un sieşi / lui însuşi / ei înseşi / lor înşişi … Citește în continuare Aţi căutat, vă răspundem. 60.

Aţi căutat, vă răspundem. 39.

17/05/200917/05/2009 ~ diacritica ~ 1 comentariu

Cu doi. Adică să nu fii. Discuţia "fi vs fii" apare în cazul imperativului (Fii ! / Nu fi !) şi în cazul timpurilor/modurilor care se formează cu infinitivul: vei fi, aş fi (cum ziceam, se formează de la infinitiv, care e fi, cu un singur i). Mai multe detalii, aici. Cât despre să fii … Citește în continuare Aţi căutat, vă răspundem. 39.

Fi? Fii? Când se scrie „fi” cu 2 i

02/01/200913/08/2016 ~ diacritica ~ 134 comentarii

Îmi zice wordpressu' că azi cineva a nimerit pe blogul ăsta căutând să afle "când se scrie fi cu doi i". Răspunsul e simplu: fi nu se scrie niciodată cu doi de i, că dacă-s doi i, devine fii, care nu mai e fi. Acu', serios vorbind (şi-n caz că te mai întorci pe aici): Infinitivul - … Citește în continuare Fi? Fii? Când se scrie „fi” cu 2 i