Vintage

09/01/201109/01/2011 ~ diacritica ~ 6 comentarii

De la 1982, Cluj, editura Dacia. De la Enona. Thanks! _________________ Cel, ce-l. Cei, ce-i. Cea, ce-a Iar "domle" ar fi trebuit să fie dom'le. _________________

Cel, ce-l. Cei, ce-i. Cea, ce-a

01/01/201009/01/2011 ~ diacritica ~ 13 comentarii

Ne-a-ntrebat mai devreme cititoarea mel şi n-o putem lăsa fără un răspuns detaliat: buna! Am si eu o nelamurire in privinta “cei” si “ce-i”, imi poti explica? Multumesc anticipat CEL, CE-L Ce-l se scrie ce-l când poate fi înlocuit cu ce îl, adică pe care îl: Pachetul ce-l ţii în braţe. Pachetul ce îl ţii … Citește în continuare Cel, ce-l. Cei, ce-i. Cea, ce-a

Aţi căutat, vă răspundem. 29.

29/04/200907/02/2012 ~ diacritica ~ 2 comentarii

Ce-i ăsta vine de la pronumele relativ (sau interogativ, după caz) ce urmat fie de verbul a fi (forma îi, de la e, de la este), fie de pronumele personal în dativ îi (ce-i dai? / ce îi dai lui/ei?), fie, cum zicea aciddu aici, un pronume într-un soi de dativ posesiv (hm, nu mai … Citește în continuare Aţi căutat, vă răspundem. 29.

Aţi căutat, vă răspundem. 21.

01/04/200907/02/2012 ~ diacritica ~ 5 comentarii

Cu scuzele de rigoare pentru întârziere, iaca şi răspunsurile: Pe scurt: NICIODATĂ ! ZII nu există. Se spune şi se scrie ZI ! , cu un singur i. Detalii despre imperativul lui a zice, aici. Cum ziceam mai sus, zii se scrie, de fapt, ZI. Zi adevărul! / Nu zice minciuni! Ba zic! Zic că … Citește în continuare Aţi căutat, vă răspundem. 21.