Posts Tagged ‘condiţional perfect’

Moduri şi timpuri: condiţional prezent, condiţional perfect

28/05/2010

Din categoria „Româna explicată românilor străini de limba lor”.
După Dana Cojocaru, Romanian Grammar, SEELRC 2003, pp. 161-162.

CONDIŢIONAL-OPTATIV PREZENT

Adică, pre româneşte:

Auxiliar , ai, ar, am, aţi, ar + infinitivul verbului (fără particula a)

De unde rezultă că pentru verbul a fi condiţionalul prezent e cu FI în coadă, de la infinitivul (a) fi, care-i cu un singur i. Indiferent că-i formă afirmativă sau negativă. (Pentru cei doi i din conjugarea lui a fi, vezi aici.)

Deci: ai fi, de la (a) fi, ca ai mânca, de la (a) mânca. Nu scriem ai fii, cu doi i, fix la fel cum nu scriem ai mâncai. Adică dacă la ai mânca n-adăugăm nici un i, nici la ai fi n-adăugăm. Ok?

De asemenea: ar părea, ar plăcea, mi-ar părea, mi-ar plăcea, cu -ea, de la (a) plăcea şi (a) părea.

CONDIŢIONAL-OPTATIV PERFECT

Adică:

Auxiliar , ai, ar, am, aţi, ar + auxiliar FI (invariabil şi cu un singur i) + participiul trecut al verbului de conjugat.

Adică: aş fi fost, ai fi fost / aş fi mâncat, ai fi mâncat.

FI, cu un singur i, indiferent că-i formă afirmativă sau negativă.

__________________________________________

Reclame

Aţi căutat, vă răspundem. 48.

13/06/2009

09-06-13 ati cautat 48 conditionalul perfect

Condiţionalul perfect e ăla cu fi. I mean, fi, cu un singur i, indiferent de persoana verbului:
aş fi făcut/fost/vrut
ai fi făcut/fost/vrut
ar fi făcut/fost/vrut
am fi făcut/fost/vrut
aţi fi făcut/fost/vrut
ar fi făcut/fost/vrut

09-06-13 ati cautat 48 conjugare spate

09-06-13 ati cautat 48 conjugare spate 2

„Spate”, cum bine ziceţi, e substantiv. Prin urmare nu se conjugă. Că numa’ verbele se conjugă. Substantivele se declină. Ca şi pronumele, adjectivele şi articolele.
Iar declinare înseamnă să plimbi cuvântul cu pricina prin toate categoriile gramaticale aplicabile (caz, număr, gen – de exemplu).

09-06-13 ati cautat 48 dialect napoletan

Nu, limba română n-are dialect napoletan. De altfel, dacă bine mi-aduc eu aminte, limba română are, oficial, graiuri şi subgraiuri, nu dialecte.
Dialectul napoletan ţine de limba de italiană. Deşi e destul de discutabil în ce măsură e dialect – dacă nu cumva o fi o limbă aparte. 🙂

09-06-13 ati cautat 48 impresii cl 8

Nah, ce să zic, cre’ că naşpa. Numa’ când mi-aduc aminte de caietul ăla de comentarii, care mi-a mâncat sufletu’ – că nu puteam cu nici un chip să-nvăţ pe de rost. Amintirea cea mai semnificativă din anul ăla e observaţia profei de română (când m-asculta, cred): „da, e corect, da’ cum am zis noi acolo în caiet?”. În traducere liberă: zici tu bine ce zici, da’ trebea să înveţi pe de rost. Ceea ce n-am reuşit niciodată. Nu-mi mai amintesc ce notă am luat. De altfel, nici numele profei nu mi-l mai amintesc – că nu intră în categoria profilor de română de la care să-mi fi rămas ceva.
Şi da, la treaptă am luat 9 la română – probabil din cauză că nu scrisesem „ca în caiet”, nu ştiu. Că la gramatică pare-mi-se că făcusem bine.

09-06-13 ati cautat 48 italian prost

Nu comentez observaţiile rasiste. 😀

09-06-13 ati cautat 48 m-ati

Păi, e corect: m-aţi.
m-am dus
m-ai dus
m-a dus
m-aţi dus
m-au dus

09-06-13 ati cautat 48 simpte corect

Eh, cred că simţirile şi simţămintele nu pot fi analizate în termeni de corect/incorect. 😀
Altminteri, simpte nu există. Căci nu există nici verbul a simpţi.
Există a simţi:
eu simt
tu simţi
el simte
noi simţim
voi simţiţi
ei simt.
După cum vedeţi, nu există nici un -p- în conjugare, pe nicăieri.