Of, că m-ați exasperat! Am mai explicat aici, da' nu-i nimic, mai facem o schemă. voi trimiteți /vs/ tu trimite-ți singur voi scrieți /vs/ tu scrie-ți singur voi spuneți /vs/ tu spune-ți singur voi puneți /vs/ tu pune-ți singur voi dați /vs/ tu dă-ți singur voi confirmați /vs/ tu confirmă-ți singur voi aduceți /vs/ tu … Citește în continuare Voi trimiteţi. Tu trimite-ţi singur
Etichetă: „confirmă-ţi” sau „confirmăţi”?
Aţi căutat, vă răspundem. 57.
Da. Când şi unde? Am o pălărie, chiar foarte mişto, numa' că n-are diacritice. Merge şi aşa? Şi eu am aceeaşi nelinişte: cum aş putea eu, cetăţeanca diacritica, să lipsesc de libertate pe cineva în mod legal? Am întrebat în stânga şi-n dreapta şi mi-au zis fie că să mă fac poliţist şi-atunci pot să … Citește în continuare Aţi căutat, vă răspundem. 57.
ţi, cu liniuţă şi fără
Dragilor, lucrurile sunt foarte simple. Mult mai simple decât par. Când verbului cu pricina i se poate adăuga un voi sau dumneavoastră, ţi n-are cratimă, intră în forma verbului: voi trimiteţi voi daţi voi scrieţi voi aduceţi voi spuneţi Când verbului respectiv i se poate adăuga un ţie sau posesivul al tău (şi un tu, … Citește în continuare ţi, cu liniuţă şi fără
Aţi căutat, vă răspundem. 46.
Confirmă-ţi se scrie fix aşa: confirmă-ţi. Adică: Tu confirmă-ţi ţie. În combinaţie cu pronumele complement indirect (cui?): tu confirmă-mi mie tu confirmă-ţi ţie tu confirmă-i lui/ei tu confirmă-ne nouă tu confirmă-le lor Asta în caz că la confirmă-ţi ne referim. Dacă neliniştea Dvs. era legată de confirmaţi, e altă treabă - şi de-asta zic eu … Citește în continuare Aţi căutat, vă răspundem. 46.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.