Dragii mei, ei bine, da, diacritica a ajuns să primească pe mail cereri de consultanţă lingvistică de la gazetari – nu spui cine.
Iaca şi răspunsurile, spre folosul întregului popor. (Doamna Andronescu, io v-am mai zis de chestia aia cu utilitatea publică, da’ nimic, nu s-aude pân’ la Dvs., cre’ că sunteţi prea ocupată cu tăiatul orelor de limbi străine din programă. Dacă le-aţi înlocui cu ore de română, aş mai zice, da’ aşa?… Adică nici română nu vorbim ca lumea, da’ nici alte limbi să nu-nvăţăm, ca să nu le stâlcim şi p-alea. Normal.)
1. din /vs/ dintre:
60% din respondenţii unui sondaj sau 60% dintre respondenţii unui sondaj ? Jumătate din clienţii magazinului sau jumătate dintre clienţii magazinului ?
Dacă e să mă iau după ce ne-a zis nouă la liceu domnul Calenic, odihnească-se în pace, din se foloseşte pentru o parte dintr-un întreg, în timp ce dintre se foloseşte ca să separi unul/două/ţî elemente dintr-o mulţime de elemente. Acu’, ce-i drept, i-am pus aceeaşi întrebare domnului Pruteanu (odihnească-se şi el în pace!) şi mi-a răspuns că asta ar fi mai degrabă un soi de hipercorectitudine, că-s valabile ambele variante, în contexte de genul ăla.
Cu toate astea, eu, una, prefer să spun:
– 60% din tort, dar 60% dintre feliile de tort. (Bine, de fapt asta n-am zis-o niciodată.)
– 60% dintre respondenţi – că nu zic 60% din români (e macabru de-a binelea), ci 60% dintre români. Or, structura e aceeaşi.
– jumătate dintre clienţii magazinului – pe acelaşi principiu: jumătate dintre români, şi nu jumătate din români, că iarăşi e macabru, deja văd jumătatea cu picioarele românilor şi alăturea jumătatea cu capetele românilor.
2. (ei) o să facă /vs/ (ei) or să facă
Deşi se zice din ce în ce mai mult or să facă (o zic şi eu), forma corectă e cu o să, la toate persoanele. E forma a doua de viitor indicativ: o + conjunctivul prezent al verbului. Adică o să peste tot: o să fac, o să faci, o să facă, o să facem, o să faceţi, o să facă.
Forma a treia de viitor indicativ fiind cea cu prezentul indicativ al lui „a avea” + conjunctivul prezent al verbului:
am să fac / ai să faci / are să facă / avem să facem / aveţi să faceţi / au să facă. (Formele de pers. I şi II pl nu-s folosite, da’ oficial, în conjugare, există şi-s corecte.)
Forma asta cu or vine, de fapt, de la prezumtiv:
oi face / oi face / o face / om face / oţi face / or face.
Care, după cum am învăţat, e cu totul altceva decât viitor.
3. on-line/online; rock-ul/rockul; non-verbal/nonverbal
on-line/online
Nu mi-am bătut capul pân-acuma, da’ văd că Merriam-Webster îşi zice online, într-un cuvânt, aşa că nu văd de ce să fim mai catolici decât Papa. Dacă englezii aşa-l scriu, cre’ că şi noi putem să-l scriem la fel.
rock-ul/rockul
Pare-se că DOOM-ul preferă versiunea fără cratimă: rockul, rockerul.
non-verbal/nonverbal
Habar n-am. Mă întreb dacă e normată pe undeva chestia asta, s-ar putea să fie acceptate ambele variante. Urmând logica de mai devreme, mi s-ar părea normal să se scrie nonverbal, ca să scădem numărul de liniuţe din capul românului, să nu mai aibă în ce să se încurce.
4. la (data de) 5 august / pe (data de) 5 august
Iarăşi habar n-am, şi nici gramatică de referinţă n-am.
Dacă e să mă gândesc niţel, cred că diferenţa majoră ţine de context:
La îmi pare că se foloseşte mai degrabă când descrii o stiuaţie, o stare, la data de / la 5 august. O chestie de aspect continuu (ceva care vine din trecut şi continuă până la, inclusiv, şi poate şi după).
Pe îmi pare că se foloseşte când e vorba de un eveniment care are loc pe data de / pe 5 august, deci aspect momentan, sau, oricum, nu continuitate.
Aşa îmi sună mie, că e chestie de aspect, da’, cum ziceam, e doar părerea mea, n-am surse oficiale la îndemână.
Aşa, asta-i doar prima parte. Urmează acuşica partea a doua: care / vs / ce.
Aaa, şi-ncă ceva: dac-aveţi chef să polemizaţi pe chestii de genu’ „ce te bagi în seamă cu aspectu’, că ăla e categorie verbală” sau să evanghelizaţi întru î sau întru â, don’t! Scopul blogului ăstuia e doar să lămurească, în măsura-n care mă pricep, nişte umile chestiuni mărunte de gramatică românească. Lingvistica avansată şi românistica din categoria „Iorgu Iordan” nu fac subiectul acestui blog, deci nici polemicile legate de.
