Posts Tagged ‘dativ’

Cum ofer? Cu dativ sau cu „la”?

28/02/2010

A fost pe la locu’ de-ntrebat o discuţie despre dativ /vs/ la şi adineauri, căutând în Gramatica Academiei despre cu bizeţ /vs/ cu bizeţe am nimerit peste ceva ce merită pomenit.

Car’ va să zică, propoziţia Am oferit flori la două profesoare. e corectă au ba?

Gramatica Academiei, în volumul II, capitolul despre grupul prepoziţional (p.124) zice aşa:

[…]
Alte prepoziţii se construiesc obligatoriu cu un nominal în dativ: mulţumită, datorită, graţie (datorită sprijinului prietenilor).
[…]
Dacă nominalul care depinde de una dintre aceste preopoziţii este invariabil sau se asociază cu un determinant invariabil, relaţia de dativ se marchează prin prepoziţia la: Am oferit flori la două profesoare. sau a: Datorită a două profesoare am scris acest articol.
În limbajul familiar, neîngrijit, prepoziţia datorită se construieşte cu la: datorită la două profesoare.

(Unde nominal înseamnă substantiv sau ceva ce-i ţine locul – pronume, de exemplu.)

Reclame

Ale cui cumpărături doriţi să le plătiţi, vă rog?

23/12/2009

Pe ale mele doresc să le plătesc cu cardul Maestro. Pe ale domnului le plătesc cash. Sau mai bine cu Visa. Că cu Maestro doar pe ale mele am voie să le plătesc. Conform afişului.

(Alllloooo, noi în română avem dativul pentru situaţii dintr-astea. Îţi plăteşti cumpărăturile uşor şi sigur cu Maestro. Cam aşa.)

Aţi căutat, vă răspundem. 65.

16/07/2009

virgula inainte de insa

Întotdeauna.

sa aibe dreptate

Niciodată. Numa’ să aibă.

imperativul a crea

Păi, la persoana a II-a sg. imperativul vine de la persoana a III-a sg, indicativ prezent:
el creează – (tu) creează!
Cu doi e, evident, după cum am explicat de nenumărate ori: un e din radical (cre-), un e din terminaţie (-ează).
Imperativul negativ pleacă de la forma de infinitiv:
a crea – (tu) nu crea!
Cu un singur e, şi anume ăla din radical. Căci terminaţia infinitivului n-are nici un e. Doar un -a, ca în a cânta.

La persoana a II-a pl., imperativul (şi afirmativ, şi negativ) se formează de la indicativul prezent:
voi creaţi – (voi) creaţi! / (voi) nu creaţi!
Cu un singur e, cel din radical (cre-), căci terminaţia pentru voi (-aţi) nu conţine nici un e.

Vezi şi Cream /vs/ Creem.

ortografia verbului a veni

Nu’ş’ ce dubii aveţi, da-n orice caz, a veni e întotdeauna cu un singur i. Inclusiv la viitor (voi veni) şi la condiţional prezent (aş veni). Doi i cred că apar numai la perfectul simplu: eu venii.

genitivul substantivului oua

Fiind ăsta un substantiv neutru, la plural se comportă ca un substantiv feminin. Car’ va să zică, forma de genitiv-dativ plural se formează de la nominativ-acuzativ plural + -lor:
ou – ouă (N-Ac pl) – ouălor (G-D pl)
Ca în:
casă – case (N-Ac pl) – caselor (G-D pl)
fată – fete (N-Ac pl) – fetelor (G-D pl).

Aşa cum nu spunem fetelelor / caselelor, nu spunem nici ouălelor.
Spunem fetelor, caselor, ouălor. Fără nici un -le- la mijloc.

cine oare mircea

Îmi pare rău, Mircea nu e disponibnil. Da’ cred că oare-le ăla se pune între virgule.

Aţi căutat, vă răspundem. 64.

15/07/2009

perfectul simplu persoana a3a sg afii

afii n-are perfect simplu, căci afii nu există, după cum nu există nici a fii. Există doar a fi, al cărui perfect simplu la persoana a 3-a sg. e fu. El fu, ca în kung fu.

indreptar io-te-ma

Nu cred să scrie în vreun îndreptar care-i forma corectă, da’ vă zic eu: e iote-mă. De fapt, uite-mă, că de-acolo vine.

verbe care se pot scrie cu 2 i

Hm. Multe.

reguli de ortografie cand scriem legat-c

Ce să scriem legat? Lăsaţi-mi vorbă când reveniţi pe-aici.

indreptar ortografic online

Nu există, că Academia se ocupă cu nicio, da’ încerc să-l fac eu, aici.

vladoots

M-aţi zăpăcit de cap. L-aţi căutat de vreo 10 ori pân’acu’. Vladoots, lasă vorbă p-aci, că te cată lumea.

detalii in engleza

Despre ce?

egalitate in dativ

Să mor dacă-nţeleg ce-i cu neliniştile astea bruşte despre dativul egalităţii. Că-i simplu: egalitate – egalităţi – egalităţii. Am mai explicat de vreo câteva ori, da’ nu-nţeleg de unde vine neliniştea.

adjectivul in limba romana

Ce-i cu el?

cadn punem doi de i la verbe

Din când în când, şi-n or’ce caz mult mai rar decât se socoate îndeobşte.

la snspa se intra greu sau usor?

Habar n-am.
M-am înscris eu la master la ei, acu’ vreo 6 ani, şi examenul a fost ridicol. Erau un nene (Bogdan Teodorescu, îmi pare) şi-o tanti în comisia de examen, şi scopul lor era să-i expliciteze studintelui „bă, eşti prost, noi suntem deştepţi”. În fine, eu am intrat, şi-ncă cu notă mare, da’ după mine SNSPA-ul e o ţeapă – am renunţat după semestrul I, că mă plictisea înfiorător.

viata mea cate silabe

Uh, bine că nu m-aţi întrebat câţi ani are viaţa Dvs. Sau a mea.
Cu silabele e mai simplu: via-ţa mea. Trei. După cum rezultă şi din faimosul oooooooooooof viaţaaaaaaaaaaaa meaaaaaaaaa.

conjugarea vb a lucra in engleza

Ce naiba să conjugaţi la el?! Şi-n general, ce e până-ntr-atâta de conjugat în engleză?!
Oricum, ceva conjugări găsiţi aici.

se pune virgula inainte de conjunctii

Habar n-am. Se pune? Cre’ că da, uneori.
Depinde după caz, cum ar fi.

greşală – greşeală

Se spune şi se scrie greşeală, după cum rezultă şi din DEX, pe care vă invit călduros să-l consultaţi.

Cui oferă sprijin politic ministrul muncii?

07/07/2009

09-07-07 sprijinul politic al ministrului

Să i-l retragă, sunt de acord, dar cui să i-l retragă?
I mean, el, ministrul muncii, care posedă, nu-aşa, un sprijin politic – conform sintagmei „sprijinul politic al ministrului muncii”. Cu ministrul în genitiv. Că dacă era să i se retragă ministrului sprijinul politic, atunci ministrul ar fi fost în dativ, nu?

Deci, Realitatea, vă-ntreb: cui să retragă ministrul muncii sprijinul politic de-l posedă?

http://www.realitatea.net/sindicatele-din-educatie-cer-retragerea-sprijinului-politic-al-ministrului-muncii_556397.html

Ideea ideei teologului geostrateg

03/07/2009

Teologul de serviciu al EVZ, autoporeclit şi distrugătorul de panarame, a trecut pe analiză de geostrategie şi geopolitică. Căci, nu-aşa, dacă dl Florian Bichir consideră că are dreptul să asigure o minimă igienă mintală acestui popor, aşa cum am aflat de curând, de ce n-ar avea dreptul (tot el, dl Bichir) şi să dea sfaturi Statelor Unite despre ce-i de făcut când Rusia e (prea) prietenă cu Germania.

Numa’ că dl Bichir încă are o problemă cu igiena ortografică proprie. Tura asta: ideei – că tot mă-ntreabă lumea, de câteva zile-ncoace, despre dativ.

09-07-03 bichir ideei

Domnu’ Bichir, am mai explicat p-aci cum se formează dativul, da’ nu-i nimic, vă mai explic şi Dvs. înc-o dat’, că probabil eraţi ocupat cu distrugerea de panarame şi n-aţi avut timp să citiţi. Şi d’aia aţi dat pe goarnă ideei.
Deci, domnu’ Bichir: la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care adăugaţi un -i în coadă. Mai simplu zis (ca pentru ziarişti):
casă – case (N-Ac pl) – casei (G-D sg).
La fel şi cu idee, domnu’ Bichir:
idee – idei (N-Ac pl) – ideii (G-D sg).

Sănătate multă, domnu’ Bichir, şi la cât mai multe panarame distruse!

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/857616/EDITORIALUL-EVZ-Noua-Axa-si-nota-de-plata/

Aţi căutat, vă răspundem. 59.

03/07/2009

09-07-03 ati cautat 59 - 1 liana patras

Liana Pătraş (Alexandru, mai nou) n-am idee dacă-i măritată au ba, da’ eu nu-s – în caz că vă-ntrebaţi.

09-07-03 ati cautat 59 - 3 ce emit ministrii

Nu ştiu. Gaze?

09-07-03 ati cautat 59 - 1 ce trebuie sa stie un manager

Multe!

09-07-03 ati cautat 59 - 2 parintii nostrii

V-am explicat când cu cimitirul limbei române.

09-07-03 ati cautat 59 - 3 egalitate dativ

Nu ştiu ce-aveţi în ultima vreme cu dativul egalităţii, da’, aşa cum v-am explicat de curând, forma de genitiv-dativ e fix egalităţii: de la pluralul de nominativ-acuzativ (egalităţi) plus înc-un i la coadă. Ca şi la casă-case-casei, fată-fete-fetei.

09-07-03 ati cautat 59 - 1 si de asemenea

Ba chiar cu două virgule se scrie. Că pe de asemenea îl puneţi între virgule: şi [,] de asemenea [,] .

09-07-03 ati cautat 59 - 1 imi

E chiar foarte ortografic. Că se scrie întotdeauna într-un cuvânt:
îmi
îţi
îşi
ne

îşi

09-07-03 ati cautat 59 - 2 ia-ti i-ati

Amândouă-s corecte, depinde ce vreţi să ziceţi.
Ia-ţi va să zică tu ia-ţi ţie. De la a lua.
I-aţi va să zică voi i-aţi [omorât] pe ei. Sau, mă rog, voi i-aţi iubit, urât, certat pe ei.

09-07-03 ati cautat 59 - 2 m-ati

Nu, nu eu v-am căutat. Da’ în caz că v-aş fi căutat, ar fi fost corect să mă-ntrebaţi „m-aţi căutat?”.

09-07-03 ati cautat 59 - 2 scri

Scri, cu un i, nu există. Există numai (tu) scrii, cu doi i.
Deşi acuma-mi vine o-ndoială: cum naiba face „a scrie” la perfect simplu, persoana I sg?!

09-07-03 ati cautat 59 - 2 trimite-mi-le

Trimite-mi-le se scrie, normal. Cum altfel s-ar putea scrie?!

09-07-03 ati cautat 59 - 3 cazurile in italiana

Italiana n-are cazuri. Ceea ce româna exprimă prin cazuri, italiana exprimă cu ajutorul prepoziţiilor: a pentru dativ, di pentru genitiv. Nominativul şi acuzativul n-au prepoziţii.
N-Ac: il bambino
G: del bambino
D: al bambino

09-07-03 ati cautat 59 - 3 declinare a sti

În nici un fel. Că nu se declină, se conjugă.
Conjugarea lui a şti, aici.

Aţi căutat, vă răspundem. 54.

28/06/2009

09-06-28 ati cautat 54 ceafa de porc

Îmi pare rău, e târziu, la ora asta nu mai luăm comenzi, s-a închis bucătăria. Da’ dacă vreţi o bere cu nişte alune, de la bar, se face.

09-06-28 ati cautat 54 unde nu se pune virgula

Ca regulă generală, acolo unde nu e cazul. Şi, în special, între subiect şi predicat.

09-06-28 ati cautat 54 imperativ negativ

În general, la persoana a II-a singular, imperativul afirmativ se formează de la persoana a III-a singular a prezentului indicativ, iar imperativul negativ se formează de la infinitiv:
Mănâncă! (tu mănânci / el mănâncă) – Nu mânca! (a mânca)
Spune! (el spune) – Nu spune! (a spune)
Citeşte! (el citeşte) – Nu citi! (a citi)
Scrie! (el scrie) – Nu scrie! (a scrie).

Evident, cu excepţiile de rigoare:
Fă! (dar: el face) – Nu face! (a face)
Fii! (de la (tu) să fii; dar: el este) – Nu fi ! (de la a fi, infinitiv, cu un singur i)
Zi! (dar: el zice) – Nu zice! (a zice)
Du! (dar: el duce) – Nu duce! (a duce)

09-06-28 ati cautat 54 dativ egalitate

În general, forma de genitiv-dativ a substantivului feminin, singular, porneşte de la forma de nominativ-acuzativ plural, plus terminaţia -i:

fată – fete – fetei . De la fete (N-Ac, pl) + i
mamă – mame – mamei. De la mame (N-Ac, pl) + i
egalitate – egalităţi – egalităţii. De la egalităţi (N-Ac, pl) + i.

Vouă vi-i greu?

24/05/2009

Cre’ că da.
Că am aflat io de la codexpoliticus la tăţ ni greu. 😀
E genială, nu puteam să n-o linkez!

09-05-24 la-tatzi-ni-greu-300x225

http://codexpolitic.us/2009/05/23/una-usoara-de-weekend/comment-page-1/#comment-13731

Acu’, pentru copiii de-a cincea şi pentru ziarişti, lista cu structurile de genul pronume personal în dativ, forma tonică + pronume personal în dativ, forma atonă + este / e / îi / -i + adjectiv

mie mi-e / mi-i greu
ţie ţi-e / ţi-i greu
lui/ei i-e greu (la ăsta, care-i forma regională/populară?! i-i greu, sau cum?!)
nouă ne e / ni-i greu
vouă vă e / vi-i greu
lor le e / li-i greu