Posts Tagged ‘„dezăpezire” sau „deszăpezire”?’

De ce nu se zice „dezăpezire”

26/01/2013

Pentru că nu se zice nici degropare, defacere, develire, depăgubire.

Prefixarea cu des-, dez-.

Deszăpezire

09/12/2012

Cu -s-, da, tovarăşi ziarişti?

Deszăpezire, nu dezăpezire. După cum am explicat (acu’, hăt, aproape 3 ani) aici.

A deszăpezi, deszăpezire. Prefixarea cu des-, dez-

08/02/2010

Mda.
Aud că cu ceva vreme în urmă un blogăr de succes a decretat că se zice a dezăpezi, dezăpezire, şi avea chiar şi diverse explicaţiuni în acest sens. Precum cei care au explicaţii pentru vre-o, vre-un.

Copii, să ne-nţelegem: până la viitoarea ediţie a DOOM-ului, noi zicem şi scriem a deszăpezi, deszăpezire. Zicem, da, că eu de când mă ştiu zic deszăpezire, cu s, nu dezăpezire, care-i un peizanism ortoepic.

Şi iaca şi explicaţiile din îndreptarul din 2004 (pagina 32, paragraful 142):

des-. Prefixul des- a devenit dez- în derivatele de la cuvintele care încep cu b, d, g, v, m, n, l, r sau cu vocală. Se scrie şi se pronunţă deci: descoase, desface, deshăma, despărţi, destroieni, dar: dezbrăca, dezdoi, dezgoli, dezveli, dezminţi, deznoda, dezlega, dezrădăcina, dezamăgi, dezaproba, dezechilibra, dezuni.

Nota 1. În derivatele de la cuvintele care încep cu s, ş, j, prefixul des- s-a redus la de-: desăra, desărcina, deşela, dejuga. Se scrie şi se pronunţă dezice, dar deszăpezi, deszăvorî.

Nota 2. Se scrie şi se pronunţă deschide, dezgheţa, nu deşchide, dejgheţa.