Posts Tagged ‘„din” sau „dintre”?’

Jumate din tine, jumate din mine, jumate din fabrici şi uzine

22/04/2011

EVZ

Cum ziceam, 50% din români şi 75% dintre clitoris.
Povestea cu din / dintre fiind hipercorectitudine, fireşte.

(Temă pentru vacanţa de Paşti: sâmţiţi vreo diferenţă între „50% din români” şi „50% dintre români”?)

Reclame

75% din. Tre

20/04/2011

Dacă 75% din români, atunci 75% dintre clitoris, fireşte.

(Realitatea, ia de vezi: o parte dintr-un întreg /vs/ ţî elemente dintr-o mulţime de elemente.)

O cincime din cine?

14/04/2010

Corect. Mă gândesc că cel mai bine ar fi să părăsească sistemul cincimea de sus, şi anume capul.
Căci, după cum am văzut noi p-aci, o cincime din ziarişti, şi anume capul lor, a părăsit deja sistemul presei.

Iar pentru celelalte patru cincimi din ziarişti, temă de casă: studiaţi diferenţa dintre „o cincime din funcţionari” şi „o cincime dintre funcţionari”.

(Informaţii relevante despre Ana Bâtcă însuşi, în comentariile de aici. Informaţii – încă şi mai relevante – despre însuşi, însăşi, înseşi, înşişi, aici.)

http://www.evz.ro/detalii/stiri/analisti-20-din-bugetari-trebuie-concediati-892168.html

Două treimi din Adelina Mihai

01/04/2010

Două treimi din angajaţi? Socotind de la picioare sau de la cap?

http://www.zf.ro/zf-24/doua-treimi-din-angajatii-care-isi-dau-seful-in-judecata-castiga-procesul-5795537/

Jumătate

29/03/2010

Care jumătate din consumatori, vă rog? Jumătatea cu capul  sau jumătatea cu picioarele?

De asemenea, vă rog să-mi explicaţi care-s produsele nesigure pe piaţă şi care-s produsele sigure pe piaţă, ca să pot să hotărăsc ce anume consideră jumătate din mine. Deşi am o îndoială că jumătatea cu picioarele ar putea considera oarece.

(Despre din / vs / dintre.)

http://www.gandul.info/news/jumatate-din-consumatorii-si-retailerii-romani-cred-ca-exista-produse-nesigure-pe-piata-5787026

Câţi prieteni intră într-un prieten?

20/02/2010

Mulţi.

(Câte ceva despre din vs dintre, aici.)

Venite pe mail.1.

23/03/2009

Dragii mei, ei bine, da, diacritica a ajuns să primească pe mail cereri de consultanţă lingvistică de la gazetari – nu spui cine.
Iaca şi răspunsurile, spre folosul întregului popor. (Doamna Andronescu, io v-am mai zis de chestia aia cu utilitatea publică, da’ nimic, nu s-aude pân’ la Dvs., cre’ că sunteţi prea ocupată cu tăiatul orelor de limbi străine din programă. Dacă le-aţi înlocui cu ore de română, aş mai zice, da’ aşa?… Adică nici română nu vorbim ca lumea, da’ nici alte limbi să nu-nvăţăm, ca să nu le stâlcim şi p-alea. Normal.)

1. din /vs/ dintre:

60% din respondenţii unui sondaj sau 60% dintre respondenţii unui sondaj ? Jumătate din clienţii magazinului sau jumătate dintre clienţii magazinului ?

Dacă e să mă iau după ce ne-a zis nouă la liceu domnul Calenic, odihnească-se în pace, din se foloseşte pentru o parte dintr-un întreg, în timp ce dintre se foloseşte ca să separi unul/două/ţî elemente dintr-o mulţime de elemente. Acu’, ce-i drept, i-am pus aceeaşi întrebare domnului Pruteanu (odihnească-se şi el în pace!) şi mi-a răspuns că asta ar fi mai degrabă un soi de hipercorectitudine, că-s valabile ambele variante, în contexte de genul ăla.
Cu toate astea, eu, una, prefer să spun:
60% din tort, dar 60% dintre feliile de tort. (Bine, de fapt asta n-am zis-o niciodată.)
60% dintre respondenţi – că nu zic 60% din români (e macabru de-a binelea), ci 60% dintre români. Or, structura e aceeaşi.
jumătate dintre clienţii magazinului – pe acelaşi principiu: jumătate dintre români, şi nu jumătate din români, că iarăşi e macabru, deja văd jumătatea cu picioarele românilor şi alăturea jumătatea cu capetele românilor.

2. (ei) o să facă /vs/ (ei) or să facă

Deşi se zice din ce în ce mai mult or să facă (o zic şi eu), forma corectă e  cu o, la toate persoanele. E forma a doua de viitor indicativ: o + conjunctivul prezent al verbului. Adică o să peste tot: o să fac, o să faci, o să facă, o să facem, o să faceţi, o să facă.
Forma a treia de viitor indicativ fiind cea cu prezentul indicativ al lui „a avea” + conjunctivul prezent al verbului:
am să fac / ai să faci / are să facă / avem să facem / aveţi să faceţi / au să facă. (Formele de pers. I şi II pl nu-s folosite, da’ oficial, în conjugare, există şi-s corecte.)
Forma asta cu or vine, de fapt, de la prezumtiv:
oi face / oi face / o face / om face / oţi face / or face.
Care, după cum am învăţat, e cu totul altceva decât viitor.

3. on-line/online; rock-ul/rockul; non-verbal/nonverbal
on-line/online
Nu mi-am bătut capul pân-acuma, da’ văd că Merriam-Webster îşi zice online, într-un cuvânt, aşa că nu văd de ce să fim mai catolici decât Papa. Dacă englezii aşa-l scriu, cre’ că şi noi putem să-l scriem la fel.
rock-ul/rockul
Pare-se că DOOM-ul preferă versiunea fără cratimă: rockul, rockerul.
non-verbal/nonverbal
Habar n-am. Mă întreb dacă e normată pe undeva chestia asta, s-ar putea să fie acceptate ambele variante. Urmând logica de mai devreme, mi s-ar părea normal să se scrie nonverbal, ca să scădem numărul de liniuţe din capul românului, să nu mai aibă în ce să se încurce.

4. la (data de) 5 august / pe (data de) 5 august
Iarăşi habar n-am, şi nici gramatică de referinţă n-am.
Dacă e să mă gândesc niţel, cred că diferenţa majoră ţine de context:
La îmi pare că se foloseşte mai degrabă când descrii o stiuaţie, o stare, la data de / la 5 august. O chestie de aspect continuu (ceva care vine din trecut şi continuă până la, inclusiv, şi poate şi după).
Pe îmi pare că se foloseşte când e vorba de un eveniment care are loc pe data de / pe 5 august, deci aspect momentan, sau, oricum, nu continuitate.
Aşa îmi sună mie, că e chestie de aspect, da’, cum ziceam, e doar părerea mea, n-am surse oficiale la îndemână.

Aşa, asta-i doar prima parte. Urmează acuşica partea a doua: care / vs / ce.

Aaa, şi-ncă ceva: dac-aveţi chef să polemizaţi pe chestii de genu’ „ce te bagi în seamă cu aspectu’, că ăla e categorie verbală” sau să evanghelizaţi întru î sau întru â, don’t! Scopul blogului ăstuia e doar să lămurească, în măsura-n care mă pricep, nişte umile chestiuni mărunte de gramatică românească. Lingvistica avansată şi românistica din categoria „Iorgu Iordan” nu fac subiectul acestui blog, deci nici polemicile legate de.

60% din Monalise Hihn (Jurnalul Naţional)

03/03/2009

Image Hosted by ImageShack.us
http://www.jurnalul.ro/articole/144748/hunedoara–elevii-plictisiti-de-profi

Eu sunt de acord cu concluzia de mai sus: profii nu ştiu să le predea elevilor. De exemplu, drei Monalise Hihn nu au ştiut să îi predea diferenţa dintre 60% din şi 60% dintre. Cum ar fi, 60% din întregul Monalisei Hihn şi 60% dintre elementele care compun mulţimea Monalise Hihn.
Deci, dra Hihn, aveţi dreptate: cred că şi Dvs eraţi unul dintre elevii ăia plictisiţi de profi.