GHIURGHIULÍU, -IE, ghiurghiulii, adj. (Reg.) Roșu-deschis, trandafiriu. – Din tc. gülgülü. (dexonline) Că tot nu-nţelegeam ce vrea să zică Maria Tănase cu vinul ăla al ei.
Etichetă: Nelinişti etimologice
Ciulama
de unde vine ciulama Chiar aşa, de unde? Din turcă, după cum bănuiam: CIULAMÁ, ciulamale, s. f. Mâncare (de pasăre) cu sos alb și gros de făină. ◊ Expr. (Fam.) A face (pe cineva) ciulama = a bate, a zdrobi (pe cineva). – Din tc. çullama. http://dexonline.ro/definitie/ciulama
Glosar dialectal (B)
bălăscănii - râuri (la cămăşi) cusuţi cu fire nepotrivite la coloare (cusături cu flori mari şi fără "şic"). (Păuşeşti-Otăsău, Vâlcea) bălătruc - sticlă (de băut) în formă triunghiulară; (între Ciubanca şi Ciubăncuţa, valea alcătueşte un sân în formă de semicerc numit "bălătruc"). (Ciubăncuţa, Someş) bâlgui (a se) - a aiura, a vorbi în stare de … Citește în continuare Glosar dialectal (B)
Glosar dialectal (A-B)
abageà ( ~gele) - borta de la acoperişul casei. (Tătăruşi, Fălticeni) acelèzuri - mărfuri aduse din Ţarigrad la Galaţi. (Bârlad, Galaţi) aizănban - tren de marfă (Nerău, Timiş-Torontal) albàri (numai la plural) - ci0bani cu oi albe. (Măţău-Chilii, Muscel) amărăciune - (fig.) fată mincinoasă. (Bonţ, Someş) ambrăli - a se împăca cu cineva. (Ciubăncuţa, Someş) … Citește în continuare Glosar dialectal (A-B)
Influenţe care afectează identitatea naţională
Influenţe străine asupra limbii române (cf. Ovid Densusianu, Histoire de la langue roumaine), care afectează identitatea naţională (cf. Victor Socaciu): Influenţă slavă (ai dreacu' ruşi, îs în capul listei de influenţe a lu' domnu' Densusianu): trup, gleznă, gît, gîrb (gîrbă), crac, cîrcă, obraz, pizdă, gîngav, gîrbov, cîrn, pleşuv, curvar, curvă [are dreptate domnu' Socaciu, numa' … Citește în continuare Influenţe care afectează identitatea naţională
Cuvinte de-altădată
Acoperi - a duce la îndeplinire: svatul Domnii Lui să-l poată acoperi cum mai pre lesne. Acoperit - ipocrit: când vă postiţi nu fiţi ca acoperiţii ce se întristează; acoperitu e şi hitlean. Adauge - a se apropia de cineva: cade-ne-se noao cătră milostivul Domn cu ragăciune să ne adugem. Aducere - ofrandă: aducere n-ai … Citește în continuare Cuvinte de-altădată
Amantlâcuri
Răspunzându-i aici lui armyuser mi-am adus aminte că amicul martin m-a-ntrebat mai demult despre amantlâc. Şi cum am multe treburi şi nici un chef să le fac, am purces să mă informez despre amantlâc şi originea dumisale. În primu' şi-n primu' rând, sauf erreur de ma part, nici un dicţionar nu-l pomeneşte. Orişicât, mie-mi pare … Citește în continuare Amantlâcuri
Mult
MOULT (adverbe) Du latin multum, "beaucoup". Moult signifie donc "nombreux". "Moult tentatives, moult paroles, moult livres." Quand on l'emploie encore, c'est le plus souvent avec malice ou ironie. Ainsi Alphonse Boudard: oralement ou par écrit, il a usé moult fois de moult. "A l'école je me prélassais dans les fonds de classes... une flemme qui … Citește în continuare Mult
Limbile române
De câteva săptămâni diacritica are o colegă basarabeancă. Tânără, frumoasă, deşteaptă, vorbitoare de 3 limbi străine. De viitor strălucit, if you ask me. La prima ei experienţă de lucru şi viaţă în România. Lingvistic vorbind, norocu' ei c-a nimerit peste diacritica. Nu c-ar avea probleme cu ortografia, că n-are. Da' studiul comparat & pe viu … Citește în continuare Limbile române
Crotali sau crotalii?
Ăă? Vă ziceam că ultimamente mă ocup cu. Adică nu cu, ci legislaţia despre. După ce până mai acu' câteva săptămâni n-aveam idee cum le cheamă pe chestiile alea de se pun în urechile animalelor, bietele, şi în franceză le zice boucles d'identification şi a trebuit să caut cum le zice în română, ca să … Citește în continuare Crotali sau crotalii?
