Posts Tagged ‘Nelinişti semantice’

Gelichiură

05/05/2015

Nu înţeleg de ce acest frumos şi expresiv cuvânt de sorginte englezească nu a intrat încă în uz.
„Unghii cu gel” e prea lung. „Gelichiură” spune exact ce trebuie să spună şi nu e mai barbar decât „locaţie”. Propun deci să-l folosim cu încredere şi avânt.

Anunțuri

Fitofag

22/12/2014

– Monica (asta-s eu), face mama venind de la piaţă, chiar înainte s-apuce să se descalţe, ia uită-te tu acolo ce-nseamnă „fitofag”. – Care mănâncă plante, ce să-nsemne?! Uite şi-n DEX: animal care se hrăneşte cu plante. – Că m-am certat cu o proastă de vânzătoare la piaţă. Pe etichetă scria „file de fitofag” şi am întrebat-o „Bine, bine, fitofag, da’ ce peşte e?”. Şi aia cică „Cum ce peşte? Fitofagul e un peşte!”.

De fileurile pentru sarmalele de Crăciun era vorba. Că noi de Crăciun tăiem peştele, nu porcul. Sarmale de peşte, chiftele de peşte, în curând răcitură de peşte. Cârnaţi de peşte făcuţi în casă încă n-am mâncat, da’ am văzut la magazin cârnaţi de somon. Şi dacă te duci încolo, spre Chilia Veche, sigur găseşti şi reţetă de cozonac din peşte.

Diaspora

11/11/2014

– Spuneţi-mi şi mie, doamnă, că vă văd mai informată, de ce insistă ăştia atâta cu românii diaspora? mă întreabă taximetrista.
– Pentru că sunt şi ei români şi au şi ei dreptul să voteze, ca mine şi ca dumneavoastră.
– Bine, dar dacă-i aşa de important, de ce nu ne-am unit cu ei? Dacă şi ei sunt tot români. Că nu-nţeleg.
– Da, sunt români, sunt cetăţeni români, au buletin şi paşaport românesc şi au drept de vot.
– Da’ unde-i ţara asa, Diaspora? Dacă şi acolo sunt români, de ce nu ne-am unit cu ea?
– Diaspora nu-i o ţară, nu-i o zonă, un teritoriu. Românii din străinătate înseamnă diaspora, oriunde ar fi ei, din Etiopia până în Statele Unite.
– Aşa, ca românii din Spania?
– Da, exact aşa. Pe vremea comuniştilor diaspora însemna mai ales dizidenţi fugiţi în Occident. Acum diaspora înseamnă toţi românii care au plecat din ţară, dar sunt încă cetăţeni români. Care-n Spania, care-n Franţa, care la muncă, care la studii.
– Aha. Deci sunt români plecaţi din ţară.
– Da. Să zicem că fata dumneavoastră a primit o bursă şi face un master la Paris. Vine rar acasă, că n-are bani de avion toată ziua bună ziua. Dar e cetăţean român, are buletin românesc, are dreptul să voteze şi când vin alegerile merge la ambasada din Paris să voteze. Asta e diaspora.

________________________

Fără miştouri legate de doamna taximetristă. Avea o nelămurire, a întrebat (şi nu-i uşor să admiţi că nu ştii şi să întrebi), am lămurit-o.

Snobul

29/07/2014

Ce este un snob?

DEX 2009
SNOB, SNOÁBĂ, snobi, snoabe, s. m. și f., adj. (Persoană) care admiră și adoptă fară discernământ și cu orice preț tot ce este la modă.

Larousse
snob, adjectif et nom
Qui affecte et admire les manières, les opinions qui sont en vogue dans les milieux qui passent pour distingués et qui méprise tout ce qui n’est pas issu de ces milieux.

Dacă mă iau după DEX, orice piţi cu sprâncene frânte e snoabă.

Ceair

05/05/2013

– Ce viituri se făceau la Baia când eram eu copil, zice mama cu ochii-n grindina de la TV. Venea de pe dealurile alea dinspre Tulcea, prin curţi, că trebuia să deschizi porţile ca să se ducă apa. Şi după ce trecea apa ieşeam şi ne duceam încolo, pe ceair. Că dereaua abia mai încoace au sistematizat-o.

CEAÍR, ceairuri, s. n. (Înv. și reg.) Loc de pășune (împrejmuit); p. ext. Câmpie nelucrată în apropierea unei ape. [Var.: ciér s. n.] – Din tc. çair.  Sursa: DEX ’98 (1998)

Derea, adică pârâu.
dereá (rar) s. f., art. dereáua, g.-d. art. derélei; pl. deréle, art. derélele  Sursa: DOOM 2 (2005)

http://dexonline.ro/

Cinghel

04/05/2013

– Şi mielu’ era deja în cinghel, zice mama la telefon către Dori, l-a tăiat Gigel cu satâru’, că el se pricepe, am luat eu o bucată, că copiii ăştia nu vor nici borş şi nici drob, şi restul i l-am dus lu’ Nelu.

CINGHÉL, cingheluri, s. n. Cârlig special la balanță, de care se atârnă marfa pentru a fi cântărită. ♦ Cârlig de care se atârnă carnea în măcelărie. – Tc. çengel. Sursa: DLRM (1958)

Cutea zilei

26/10/2012

E dentro la solita cote, che vi si spezzino i denti.
Ă?! Tre’ să fie un bolovan, ceva. Ia să vedem totuşi.

COTE
Sillabazione/Fonetica   [cò-te, anche cóte]
Etimologia  Lat. co¯te(m)
Definizione
s. f.
1 pietra abrasiva naturale, usata per affilare ferri da taglio
2 (fig. lett.) stimolo, pungolo: Il volere fu sempre la cote del potere (CESAROTTI).

Piatră deci.

Mama, auzi, ai idee dacă piatra aia folosită pentru ascuţit se cheamă într-un fel anume?
Cută, zice mama, sursă de cuvinte improbabile. Nu, cute. Cute, da.

CÚTE, cute, s. f. Piatră de gresie pentru ascuțit uneltele tăioase (mai ales coasa); arcer. – Lat. cos, cotis.

http://dexonline.ro/definitie/cute

Am lăsat cute, mi-a plăcut teribil.

Formaţii

31/08/2012

Şi din partea României, formaţia „Azur”.

(Nu ştiu vouă, da’ mie-mi sună ca naiba „formaţia Red Hot Chili Peppers”. Poate pen’ că de obicei formaţiile cântă la nuntă, iar trupele în concert?)

 

 

 

Ciuşcă

27/08/2012

Naturală, de balcon, fără E-uri.

Crescută din propria-i voinţă într-un ghiveci în care semănasem Satureja hortensis, care n-a vrut să crească.
Categoria „dobrogenisme” (şi nu numai, ideea e că mie până hăt târziu ardei iute mi s-a părut o exprimare preţioasă. Zi-i ciuşcă, domn’e!)

CIÚȘCĂ, ciuște, s. f. (Reg.) Ardei iute. – Din bg. čuška.

http://dexonline.ro/definitie/ciu%C5%9Fc%C4%83

Reveneală

16/05/2012

Reavăn?! se miră. N-am auzit niciodată cuvântul ăsta, ce-nseamnă?

30 de ani, pe bază de litere. Conform principiului „nu mai puneţi arhaisme şi regionalisme în manualele de română”, enunţat aci de o mămică filolog.

Chiar aşa. Ce atâta reveneală?! Că doară nu-i trebuie la nimic.

 

(Reavăn, reveneală.)