Posts Tagged ‘propoziţia relativă’

Cine aduce ploaia?

30/07/2011

Omul.

(De la fina, de-acu’ o lună.)

Copii, dacă scriem „omul, care aduce ploaia” rezultă că ploaia e adusă de om. De Om. Sau, mă rog, om as opposed to cal. Categoria „om”, inclusiv eu şi voi. Voi nu ştiu, da’ eu sigur n-aduc ploaie, deci „omul” general nu se potriveşte, că există cel puţin o excepţie – eu.

Dacă scriem „omul care aduce ploaia” rezultă „acel om care aduce ploaia”, că poate o fi vreunul meşter la aşa ceva.

Reclame

Câte medii are sistemul bancar?

15/03/2010

Cel puţin două.
Dintre care una s-a ridicat la 3.760 de lei.


http://www.gandul.info/financiar/exclusiv-zf-topul-celor-mai-mari-salarii-din-bancile-romanesti-cum-comentati-5745897

Domnu’ CTP, temă de casă:

Explicaţi diferenţa dintre
salarii medii nete mult peste media sistemului bancar care s-a ridicat la 3.760 de lei
şi
salarii medii nete mult peste media sistemului bancar [,] care s-a ridicat la 3.760 de lei .

(Ce-o fi, frate, aşa de greu cu virgulele astea aste relativei?! Că nu pricep defel.)

_______________
Vezi şi:
Relativa şi virgulele ei
Apocalipsa Educaţiei, după Calmâcu.
Tudor Octavian sau despre virgulele relativei.

Relativa şi virgulele ei

07/11/2009

09-11-07 virgulele relativei

Of.
Că nu mai pot, m-am exasperat.
Scribilor, copiii mei, voi chiar nu sesizaţi diferenţa dintre o relativă/atributivă între virgule şi una care nu-i între virgule?

Scribilor, copiii mei, vă prindeţi voi, oare, de diferenţa de sens dintre:

Elevii din clasele terminale de liceu [,] care fac parte din loturile naţionale pentru olimpiade internaţionale [,] ar putea susţine examenul

şi

Elevii din clasele terminale de liceu care fac parte din loturile naţionale pentru olimpiade internaţionale ar putea susţine examenul…

Eh?

Înţelegeţi voi, oare, că dacă-i între virgule, subordonata atributivă / relativă e explicativă şi, adică, adaugă un amănunt care nu e neapărat necesar. Adică elementul ăla ar putea lipsi fără să se modifice sensul frazei.
Dacă punem între virgule atributiva aia rezultă c-avem o explicaţie despre substantivul determinat. Adică despre elevii din clasele terminale de liceu. Elevii, articulat. Adică toţi. Adică, dragii mei, cu relativa aia între virgule i-aţi băgat pe toţi în loturile naţionale pentru olimpiade.

Dacă nu punem relativa / atributiva între virgule se cheamă că-i calificativă şi, adică, arată o însuşire care trebuie precizată pentru a da sensul complet al frazei.

Adică:
elevii care fac parte din loturile naţionale înseamnă acei elevi care fac parte din loturile naţionale (adică o parte din numărul total de elevi)
iar
elevii [,] care fac parte din loturile naţionale [,] înseamnă că toţi elevii fac parte din loturile naţionale.

Of.
Că nu ştiu cum să vă mai explic.

http://www.realitatea.net/ministerul-educatiei-va-organiza-o-sesiune-speciala-de-bacalaureat-pentru-elevii-care-participa-la-olimpiade-internationale_658997.html

Tudor Octavian sau despre virgulele relativei.

19/05/2009

Domnu’ Tudor Octavian, îmi sunteţi simpatic tare, drept care ţin neapărat să vă explic cum stă treaba cu virgula înainte de „care”, că văd că aveţi o problemă:

09-05-19 tudor octavian virgulele relativei
http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/barbatul-luzar-508266.html

Domnu’ Octavian, car’ va să zică:
Luăm sintagma „Tudor Octavian”, pe lângă care adăugăm relativa „care îmi este simpatic”. Bon. Cum scriem, domnu’ Octavian? Punem virgulă sau nu?
Tudor Octavian, care îmi este simpatic, a făcut o greşeală.
sau
Tudor Octavian care îmi este simpatic a făcut o greşeală.
Eh?

Normal că între virgule, că relativa aia descrie un Tudor Octavian bine definit, care n-are nevoie să fie identificat suplimentar. A doua frază, aia fără virgule, ar avea sens dacă i-aş adăuga un „acel”: Acel Tudor Octavian care îmi este simpatic a făcut o greşeală. Adică relativa aia fără virgule identifică un Tudor Octavian dintr-o mulţime de Tudori Octaviani.

Sau, altfel:
Românul, care este mai deştept decât toţi străinii la un loc, nu ştie să scrie româneşte.
vs
Românul care este mai deştept decât toţi străinii la un loc nu ştie să scrie româneşte.
Când e între virgule, relativa descrie un român anume, unul singur – şi anume ăla generic. Când e fără virgule, relativa identifică un român dintr-o mulţime de români. Non so se mi spiego – vorba românului care nu ştie româneşte. Sau vorba românului, care nu ştie româneşte?

Oricum, ideea e, domnu’ Octavian, că nu orice bărbat are o leafă de mizerie (aşa cum rezultă din fraza Dvs.), ci că unii bărbaţi au o leafă de mizerie şi orice bărbat care are o leafă de mizerie o are – pe ea, leafa – din motive diverse.

Stâlcirea limbei române. La Nottara.

16/05/2009

„Opera de trei parale”. Regia – Diana Lupescu.
Din când în când, nişte fraze proiectate – vocea din off, cum ar fi.
Una dintre fraze începea aşa:
În aceiaşi noapte…

Deci, dacă nu m-am împuşcat în seara asta, înseamnă că nu mă mai împuşc în veci.
Doamna Lupescu, lămuriţi-mă şi pe mine, cum e posibil să apară oripiloşenia aia? Doamna Lupescu, Dvs. nu ştiţi să faceţi diferenţa între aceeaşi şi aceiaşi, sau, pur şi simplu, n-aţi văzut niciodată spectacolul cap-coadă? Doamna Lupescu, da’ soţul Dvs., dl Mircea Diaconu, a văzut spectacolul? Şi n-a zis nimic? Doamna Lupescu, ce naiba, piesa nu s-a jucat prima oară în seara asta. Doamna Lupescu, eu nu m-am împuşcat, dar poate ar trebui să vă împuşcaţi Dvs., de ruşine.

(De altfel, pe lângă oripiloşenia de mai sus, am mai remarcat şi „dl Peachum care”, cu virgulă lipsă, de parcă ar fi mai mulţi domni Peachum în piesă, dintre care doar unul singur poate fi identificat prin „care…”. )

Doamna Lupescu, aveţi mai jos 4 (patru) linkuri cu explicaţii despre când se scrie aceeaşi şi când se scrie aceiaşi:
https://diacritica.wordpress.com/2009/04/06/aceeasi-dorini-petrisori-aceiasi-ziaristi-agramati/
https://diacritica.wordpress.com/2009/04/06/aceeasi-ioni-cristoi/
https://diacritica.wordpress.com/2009/04/07/ati-cautat-va-raspundem-23/
https://diacritica.wordpress.com/2009/02/20/miruna-si-munteanu-jurnalul-aceeasi/

Doamna Lupescu, poate totuşi, înainte să vă împuşcaţi de ruşine, lăsaţi un bileţel prin care rugaţi pe cineva să corecteze, şi anume: „în aceeaşi noapte” şi „dl Peachum, care”.
Mulţumesc.

Judeţul Brăila din 500 de locuitori.

16/05/2009

Am aflat azi că satul Batogu se află în judeţul Brăila, care se află în cei 500 de locuitori.

09-05-16 jud braila din 500 loc

Dar să nu vă-nchipuiţi că satul Batogu este unul singur. Nu. Sunt cel puţin două, dintre care unul are 500 de locuitori, după cum rezultă din propoziţiunea de mai jos.

09-05-16 jud braila din 500 loc 2
http://www.realitatea.net/in-satul-batogu-din-jud–braila-din-cei-500-de-locuitori-numai-50-muncesc_518541.html

Nu’ş’ cum naiba faceţi voi, ăştia de la Realitatea, că ori puneţi virgule de-aiurea, ori nu le puneţi deloc. Vă plăteşte Vântu la producţia medie de virgule pe cap de ştirist, sau cum?
Că doar v-am mai explicat. Ok, nu vouă, ci ştiriştilor de la ProTV, aici. Să vă explic şi vouă, ca să nu ziceţi că ţin cu ProTv-ul.

Car’ va să zică:
Dacă spun (şi scriu) „localitatea brăileană Batogu care are 500 de suflete […]”, fără virgule, relativa aia identifică o localitate Batogu (şi anume aia cu 500 de suflete) dintre mai multe localităţi Batogu.
Dacă spun (şi scriu) „localitatea brăileană Batogu, care are 500 de suflete, […]”, relativa dintre virgule explică ceva despre localitatea cu pricina.

Aşa… Acu’ aţi băgat în capul ăla al vostru de ştirişti?

Un subiect şi un predicat. Şi-ntre ele, virgula Capitalului.

18/02/2009

E ziua virgulelor, e clar.
În episodul ăsta, de la Capital pentru tot poporul dătător pe net: virgula între subiect şi predicat.

Image Hosted by ImageShack.us
http://www.capital.ro/articol/eficienta-energetica-pe-agenda-ccib-116815.html

Plus un cuvânt lipsă.
Plus, în general, limba de lemn ca-n primul paragraf (pe care nu l-am mai copiat aici, da-l găsiţi dacă o luaţi pe urma linkului).

Mihai Şoica (EVZ), concediat din cauza unor virgule.

18/02/2009

Dacă pe studenţii care dau cu bombardeaua îi exmatriculează, mă-ntreb: pe ziariştii care împroaşcă cu virgule pe unde nimeresc nu-i concediază nimeni?!
Relativa aia, domnu’ Şoica, nu stă între virgule. N-o să vă explic acuma ce şi cum, c-ar trebui să intru în nişte subtilităţi pe care mi-e că oricum nu le-aţi pricepe. Vă zic numa’ că fraza Dvs aşa trebuia să sune:
Cei doi studenţi arabi care au aruncat un cocktail Molotov în faţa unuia dintre cele mai aglomerate cluburi clujene vor fi exmatriculaţi, după cum informează […]
Adică fără virgulele alea de neam prost.

Image Hosted by ImageShack.us
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/840179/Exmatriculati-din-cauza-unui-Molotov/

Vitrega soartă a virgulei

30/12/2008

Tot ştirile ProTv (alea de Emmy), tot călătorii afumaţi. (Discuţia iniţială despre afumarea călătorilor, aici. )

După ce ne-am liniştit că nimeni n-a păţit nimic, articolul ne zice:
„Dupa incident, personalul care avea destinatia Iasi a fost dus in Gara Selimbar.”

Acu’, viu şi io şi-ntreb: da’ personalul care n-avea destinaţia Iaşi unde a fost dus?
Car’ va să zică: avem cel puţin două (trenuri) personale: unul care avea destinaţia Iaşi (şi care a fost dus în gara Şelimbăr) şi unul care n-avea destinaţia Iaşi (despre care nu ni se spune unde a fost dus, dacă a fost undeva şi-n general care-i soarta lui). Că altfel nu-mi explic de ce relativa nu-i între virgule. Că dacă era un singur personal, care avea destinaţia Iaşi, subordonata asta relativă trebea să fie între virgule, aşa cum am scris-o eu mai sus. Adică aşa (mă scuzaţi, tre’ să fac o schemă, să priceapă şi ştiriştii de Emmy de la ProTv):
„După incident, personalul [,] care avea destinaţia Iaşi [,] a fost dus în Gara Şelimbăr…”

Alo, domnu’ Sârbu, mă scuzaţi de deranj, am încercat la doamna Esca, da’ e ocupată cu piftia pentru revelion, aşa c-am zis să vă zic dumneavoastră. Deci, domnu’ Sârbu, să ştiţi că uneori „multe virgule” nu înseamnă „prea multe”, ci „fix câte trebuie”. Acu’ că v-am zis, să le ziceţi şi la ştiriştii dvs, ăia câţi or fi rămas după ce aţi făcut concedierile alea din cauză de criză. Înc-o dată, mă scuzaţi de deranj, probabil că taman ce tocaţi carnea pentru cârnaţii de mâine.