Nici un. Niciun.

Deşi sunt de aceeaşi părere cu Béranger, m-am gândit să fac articol special despre nici un /vs/ niciun, că-mi apar în căutări cel puţin o dată pe zi.

Car’ va să zică, cităm din Academie:

Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul, niciuna „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun, nicio, care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli.

1. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” şi înainte de 1953, dată după care nici un(ul) a devenit singura excepţie în mai multe privinţe:
- a. era unicul pronume (în afară de ceea ce şi spre deosebire, de exemplu, de pronumele cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul), scris într-un cuvânt) redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi independente şi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat – între componentele căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt;
- b. era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când, cât, cum, de cât, de cum, o dată sau odată, odinioară, unde la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere şi disociabile, în care componentele îşi păstrează individualitatea, şi cuvintele compuse sudate. Astfel, şi până acum trebuia să se distingă, de exemplu, şi în scris, între niciodată „în niciun moment” şi nici odată „nici cândva” (situaţia complicată în acest caz şi de o a treia situaţie: nici o dată „nici o singură dată”, „nicio dată calendaristică” sau „nicio informaţie”) sau între grupurile ortografice fiecare, oarecare, oricine ş.a. şi, respectiv, fie care, oare care, ori cine.

2. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem, de pildă, între:
- niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi, eu nu am nici un frate, nici mai mulţi);
- niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul, nici celălalt
- combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala, de exemplu, adverbul măcar (N-are nici măcar un prieten).
Aceste combinaţii se folosesc mult mai rar decât pronumele şi mai ales în astfel de structuri binare, destul de clare din punctul de vedere al înţelesului şi al logicii, nu numai al analizei gramaticale.

3. Grafia niciun etc. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun].

4. Ea nu numai că nu îngreunează, ci, dimpotrivă, uşurează recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauză.

5. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua Gramatică a Academiei.

6. Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare.

http://www.acad.ro

S-a-nţeles?!

(Alte noutăţi din DOOM2, aici.)

About these ads

Etichete: , ,

42 Răspunsuri to “Nici un. Niciun.”

  1. Vlad Says:

    Pân’ la urmă s-a trecut de tot la noua scriere?

  2. jademan Says:

    Ce să să-nţeleagă?… :-?

  3. Hubba Bubba Says:

    Deci si de-i pronume si de-i adjectiv, se scrie legat?

  4. Daniela Says:

    nu prea s-a inteles !

  5. diacritica Says:

    Hehe, exact ceea ce era de demonstrat: că nu se-nţelege, deşi Academia zice c-a simplificat.
    Io zic să facem reclamaţie la OPC.

  6. Alexandra Says:

    Dacă asta se cheamă după ei „simplificare”, s-avem pardon! da’ unii au fumat ceva stricat. În plus, nu-ți vine să-ți dai palme la argumente în genul ăstuia?

    6. Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare.

    Da’ de paralelismu’ cu celelalte limbi slavone de ce nu vorbim, ăăă?

    Sau:

    3. Grafia niciun etc. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun].

    Pronunțarea în două silabe nu e un OZN, ci e ceva întru totul normal pentru două cuvinte monosilabice consecutive.

    În concluzie: nici într-un caz n-o să mă convingă nici măcar un președinte de (c)academie să mutilez cu bună-știință, fie și grafic, limba asta și-așa abuzată, și să-l mai consider pe acest „nici un” și adjectiv pe deasupra!

  7. Martin Says:

    Bine, articol special, da’ mai pune si tu ceva pe langa explicatia lor. Da-mi un motiv sa nu-i ascult… :)

  8. diacritica Says:

    Păi, Martin, nu prea am ce să adaug. Cu articolul ăsta nu mi-am propus să-i combat. Că, oricum, singurul argument ar fi “ce-aveţi, băi, v-aţi tâmpit?!”.

    Dar, e drept, ar trebui să mă gândesc la o explicaţie niţel mai logică pentru “niciun” şi “nici un”, că ce zic academicienii aici e ininteligibil.

  9. Martin Says:

    Te rog…

  10. F.M. Says:

    E greu, în ciuda tuturor explicaţiilor, şi, ca în mai toată scrierea românească, trebuie să te iei şi după ureche, şi-apoi … sauve qui peut!

    Nu am niciun creion: nici un creion galben, nici un creion roşu.
    Nu mai am nici un creion. (“Mai” sugerează “nici măcar”)
    Nu a venit niciunul: nici unul blond, nici unul brunet.

    M-aş fi bucurat să vină colindătorii, dar n-a venit niciunul.
    M-aş fi bucurat să vină colindătorii, dar n-a venit nici unul. (nici măcar unul)
    Astea două sunt la fel, dar scrierea depinde de rostire.

    Eu zic că, pentru a fi sigur că nu te urechează nimeni, să introduci “măcar”, acolo unde e cazul. Dacă, însă, trebuie să scrii după dictare … n-ai decât să intri în mintea celui ce dictează.
    … şi, DA, “Ce-aveţi, băi, v-aţi tâmpit?”. :D

  11. Epigonul Says:

    @diacritica – atunci când le-am căutat prima dată, ca să văd dacă mă conving, explicaţiile nu mi-au părut chiar neinteligibile. Înţelegerea lor presupune nişte răbdare şi oarecare cunoaştere a termenilor. În ceea ce mă priveşte, încă mai scriu dezlegat deoarece consider că e necesară o perioadă de acomodare, în care ambele variante să fie valabile, aşa cum au circulat o vreme împreună leii vechi şi noi. E arbitrar, dar legea încă nu pedepseşte asemenea delicte! :)

    Unghiul din care priveşte Beranger mi se pare un pic comod (trecând peste faptul că-şi bagă plua în Academie, dar n-o lasă şi pe Academie să-l ia la ştangă, comentariile nefiind permise!). Omul pentru care scrisul chiar contează, DA, trebuie să se gândescă dacă apasă space între “nici” şi “un”, aşa cum o face şi între “nu” şi “mai”. Celorlalţi le vor fi aprobate sau respinse cererile pe la oficii după alte criterii, nu după cum l-au scris ei pe “niciun”. Aşa cum omul de rând ştie cât trebuie să primească rest la magazin, dar habar n-are de integrale, tot aşa e suficient să ştie diferenţa dintre “sau” şi “s-au”. Subtilităţile rămân totuşi apanajul celor care trăiesc din aşa ceva.

    @F.M. – propoziţiile cu colindătorii sunt identice. După noua regulă se scrie legat, nu ţine de rostire (excepţia cu “măcar” este prevăzută şi nu schimbă sensul).

  12. diacritica Says:

    @diacritica – atunci când le-am căutat prima dată, ca să văd dacă mă conving, explicaţiile nu mi-au părut chiar neinteligibile. Înţelegerea lor presupune nişte răbdare şi oarecare cunoaştere a termenilor.

    Din păcate, nu scriem doar tu şi eu. Mai scriu şi cei care caută aici “când se scrie îmi dezlegat”, “de ce se scrie mi-au cu liniuţă”, “va-ţi sau vaţi”. Şi, încă şi mai din păcate, ei sunt majoritari, nu tu şi cu mine. Iar ei explicaţiile alea n-o să le priceapă-n veci, oricâtă bunăvoinţă ar avea să scrie corect (că cei mai mulţi o au, de asta gugălesc după “îmi”, “nici un sau niciun”).

    Aşa cum omul de rând ştie cât trebuie să primească rest la magazin, dar habar n-are de integrale, tot aşa e suficient să ştie diferenţa dintre “sau” şi “s-au”.

    Din păcate, oamenii care nu ştiu să scrie sau/s-au sunt mult mai mulţi decât cei care nu ştiu adunarea şi scăderea, deşi chestiunile sunt cam la acelaşi nivel, şi anume clasa a II-a. Pleci de la premisa că cei mai mulţi cunosc diferenţa dintre “sau” şi “s-au”, dar nu-i aşa. După cum “nici unul” / “niciunul” e un soi de tabla înmulţirii, nici pe departe integrale.

    Până să fac blogul ăsta, gândeam şi eu ca tine. Da’ de un an încoace, de când citesc cu uimire termenii de căutare, mi-am schimbat complet perspectiva. Cred că acum cunosc nivelul de competenţă “ortografică” a românului mediu mai bine decât orice prof de română şi în orice caz mai bine decât lingviştii de la Institutul “Iorgu Iordan”. Şi dacă zic că Academia se scarpină după cap, chiar ştiu ce spun. Şi, aşa cum ziceam în discuţia de pe Frontblogs, Institutul de lingvistică, dacă vrea să facă ceva util pentru limba română, ar trebui să scoată un îndreptar cu dificultăţi ortografice pe care să-l pună online gratis, nu să complice o ortografie pe care deja prea puţini o pricep.

    propoziţiile cu colindătorii sunt identice.

    Nu.
    E diferenţa dintre personne/aucun n’est venu, non è venuto nessuno / n-a venit niciunul
    şi non è venuto nemmeno uno / pas un n’est venu / n-a venit nici unul (de fapt, după mine, aici ar trebui să fie unu, numeral).
    (Că tot îşi justifică academicienii întreprinderea asta prin paralelismul cu celelalte limbi romanice.)

    PS:

    explicaţiile nu mi-au părut chiar neinteligibile

    Eu nu contest motivaţiile/explicaţiile/raţiunile lingvistice – şi sper că nu asta se înţelege din ce scriu eu p-aci. Că 1. nu-i treaba mea să contest raţiunile lingvistice ale întreprinderii ăsteia; şi 2. dacă le contestam, aduceam oarece argumente, altele decât “băi, v-aţi tâmpit?!”.
    Eu aici contest doar oportunitatea unei asemenea modificări. Care, având în vedere căutările de genul “lasati sau lasa-ti”, “creeaza sau creiaza”, “iati”, “cum se scrie trimiteti”, “cand se scrie cu doi d i” (numa’ din căutările de peste noapte), mi se pare inoportună.

  13. Epigonul Says:

    @diacritica: scuze, te-am făcut să începi săptămâna trudind la blog! :) De acord cu argumentaţia ta, chiar ar trebui să fii consultată oficial în viitor, doar te loveşti zilnic de problemele cetăţenilor… :))
    Dacă tot te-am colindat, să CONTINUI (uite, asta e o modificare salutară!) cu propoziţia “M-aş fi bucurat să vină colindătorii, dar n-a venit nici unul.”, unde ne cam despărţim. După părerea mea, în această formă trebuie neapărat scris legat. Dacă adaugi “nici doi, nici trei etc”) se schimbă încadrarea. Iar adverbul “măcar” nu se poate doar sugera, îl scrii sau nu-l scrii. Dacă nu-l scrii, se scrie legat. Ca un test, dă cuiva în care ai încredere să traducă exemplele tale din italiană şi franceză în română şi constată dacă îl adaugă sau nu pe “măcar”.

  14. Adrian Says:

    Apăi, dacă vrei să ne pui să facem deosebirea între “n-a venit niciunul” şi “n-a venit nici unu”… io zic că ne-ai pierdut pe drum.
    În altă ordine de idei, n-ar fi oare util să se găsească pe undeva, online (eventual de descărcat) gratuit, faimosul DOOM?
    S-o rugăm pe d-na Academie?

  15. diacritica Says:

    @Adrian, io de un an zic că-i nevoie de, măcar, îndreptar ortografic online, moca pentru popor. Şi, de fapt, nu îndreptarul clasic, ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ci ceva care să conţină cât mai multe dintre dificultăţile “curente” pe care limba română le pune nativilor. Academia n-o să-l facă prea curând, da’ îl facem noi aici, puţin câte puţin.

    @Epigonul, am clocit azi-dimineaţă, în timp ce mă opinteam voiniceşte printre nămeţi, un articol despre niciunul, nici unul, nici unu. O să scriu curând despre, da’ mai întâi trebuie să verific nişte chestii.

  16. diacritica Says:

    @Epigonul: uite, la asta mă refer:


    :)

  17. Epigonul Says:

    Cred ca ai vrut sa desparţi în silabe, nu?! :)
    Un administrator a scris la intrarea în bloc “Închide-ţi uşa”. Mă gândeam că i s-o fi terminat pasta şi n-a mai apucat să adauge “după tine”!

  18. Criptarea datelor cu TrueCrypt Says:

    [...] timpul criptarii unei partitii intregi de aproximativ 35 Gb, consumul de memorie RAM nu a fost in niciun moment superior a 32 Mb. Criptarea datelor se realizeaza foarte usor, insa pentru acele persoane [...]

  19. liniuță Says:

    “Any intelligent fool can make things bigger and more complex.”

  20. David Says:

    Nu am niciun creion: nici un creion galben, nici un creion roşu.
    Nu a venit niciunul: nici unul blond, nici unul brunet.

    Cu referire la cele 2 propozitii de mai sus, cum se face ca dupa “:” acele sintagme se scriu dezlegat? Inteleg ca sensul poate fi considerat individual (doar despre un creion) , dar nu trebuia scris dezlegat atunci cand aveam interpus un alt cuvant, de exemplu adverbul “macar”?

  21. David Says:

    Sau atunci de ce nu le-am scris pe toate dezlegat, fiind vorba doar de un singur creion sau de un baiat?

  22. v Says:

    cu scuze – repetir, că eu tot mai am nelămuriri:
    Cred că acum cunosc nivelul de competenţă “ortografică” a românului mediu”

    parcă mi-ar cam veni să-i zic ‘nivelul de competenţă al românului’…

  23. diacritica Says:

    “Nivelul de competenţă ortografică al românului”? Cu adjectivul la pachet, sună cam nasol.

  24. v Says:

    tocmai de-aia am dat varianta fără… îmi pare că gramatical ar trebui să fie acelaşi lucru, deci n-am putea judeca după cum sună. şi-atunci, de fapt cum judecăm?
    vidal nelămurit… :(

  25. diacritica Says:

    Poate că adjectivul ăla arată că centrul e “competenţă”?
    Habar n-am, da’ cred că nu-i fix la fel, cred că adjectivul schimbă ceva în enunţ, sau mai degrabă în raportarea vorbitorului la.

  26. v Says:

    tot stau şi mă gîndesc şi-mi pare în continuare că e o noţiune compactă nivelul ăsta de competenţă ortografică. nivelul meu, nivelul tău, nivelul lui zoso, mă scuzaţi… nivelul meu de competenţă ortografică… unde sînt eu pe scara ce măsoară priceperea într-ale ortografiei…
    că, da, competenţa de aici tot a mea e, dar nivelul nu e obiectiv.
    ‘nivelul de înţelegere a lucrurilor al/a lui cutare’ – hmm?

  27. diacritica Says:

    Am avut mai demult pe-aici o dispută pe tema asta. De fapt două, furtunoase ambele. :)
    O fi cum zici, tre’ să mă duc în baie s-o zic cu voce tare la oglindă. :)

  28. v Says:

    să-mi zici ce-ţi zice persoana aia din oglindă, sar’na. :)

  29. diacritica Says:

    Mie oglinda mi-a zis că probabil e ca tine (nivelul de competenţă ortografică al), da’, uite, nimerii pe ce scrise Béranger (şi el cu o competenţă ortografică de nivel decent :D ): nivelul de dezvoltare mentală a “marelui blogăr român”. Fix aceeaşi structură, a simţit nevoia de acord la fel ca mine. O fi că suntem pe-aceeaşi lungime de undă, io şi Béranger? :)

  30. v Says:

    îmi pare rău, nu pot să mă bazez pe tine şi pe béranger, că n-aţi învăţat nimic din ce v-a explicat, generos, zoso! nu ştiu, zău…

  31. diacritica Says:

    Io zic să te duci să-l întrebi pe blogăru’ cel vechi. :)

  32. v Says:

    …cred că am o problemă cu încăpăţînarea momentan, m-am fixat pe varianta cu nivelul acordat şi nu mă mai pot obiectiva. îl mai las o vreme să zacă în străfunduri şi după aia o să-l iau iar la gîndit; dacă şi atunci tot cu nivelul o să-mi zică o să rămîn la el, ce să fac :)

  33. diacritica Says:

    Probabil că ai dreptate. Io am căscat ochii când am văzut că şi B. a scris ca mine.

  34. v Says:

    nu pot să îndrăznesc să mă duc la blogărul cel vechi cu întrebarea asta umilă, ce naiba, încerci anume să mă vîri în dizgraţia Celui Vechi??!

  35. diacritica Says:

    Păi, poate că Celui Vechi, în generozitatea sa, i se face milă de Cel Mic, care încearcă să se caţăre pe umerii săi de uriaş Vechi.

  36. v Says:

    dar mai există şi varianta în care Cel Vechi va pufni dispreţuitor şi pufnitura lui mă va mătura pentru totdeauna din blogosferă, şi-atunci se va fi încheiat visul meu de-a ajunge cineva în Marea Lume a Nimicului Important.
    altminteri, aş zice timid aşa: partea de chin e a lui, la fel procentele de participare, segmentul de moştenire, nivelul de competenţă… unităţi de sens. (deci încerc, pe cuvînt încerc să nu mă mai gîndesc o vreme :)))

  37. diacritica Says:

    Bine. Să m-anunţi când nu te mai gândeşti. :lol:

  38. v Says:

    starting now!

  39. Vlad Says:

    Sa-mi fie iertat, dar asta e o regula scoasa de niste prosti care nu pot invata rolul cratimei in limba romana. Si asa cum s-a mai procedat si in alte cazuri, decat sa invatam o gramada de prosti, mai bine schimbam regula. La urma urmei, politicienii trebuie sa faca parte din grupul oamenilor corecti gramatical, nu? :)

  40. aurel Says:

    cand scriem ”nicidecum” si ”nici de cum” ?

  41. Marco Polo Says:

    @ aurel : Doua exemple :
    1.Nu-i pasa nicidecum (= deloc, defel) de el.
    2.Nu-i pasa nici de cum vorbea el pe strada. (=nici de modul sau de felul in care)….

  42. aurel Says:

    mersi

Comentariile nu sunt permise.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,224 other followers