Archive for the ‘Biznisu-n limbă de lemn’ Category

Impactări

17/09/2010

Din seria expertizei locaţiei.
Categoria impactări epice & cruciale.

(De la cititoarea vigilentă Gabriela. Mulţumesc!)

http://www.antena3.ro/economic/companii/diverta-inchide-cea-mai-mare-libarie-de-pe-magheru_107131.html

(Băi, epicu’ din engleză în română face „de poveste”, „de pomină”. Iar crucialu’, deşi există tel quel şi-n română, mă exasperează – pen’ că nu l-am auzit niciodată. Numa’ l-am citit în traducerile de la Discovery.)

Anunțuri

Obţinerea nu poate fi dată.

25/03/2009

Image Hosted by ImageShack.us
http://www.zf.ro/opinii/numai-amenintarea-competitiei-va-forta-bancile-sa-reia-creditarea-4071082/

Problema obţinerii e că nu poate fi dată.
Nu-nţeleg. Adică: dacă eu obţin ceva, înseamnă că altcineva îmi ceva, nu? Adică de ce obţinerea mea să nu poată fi dată? Ce, după ce-am obţinut obţinerea, nu mai am voie s-o dau mai departe, altora, sau cum?

Un subiect şi un predicat. Şi-ntre ele, virgula Capitalului.

18/02/2009

E ziua virgulelor, e clar.
În episodul ăsta, de la Capital pentru tot poporul dătător pe net: virgula între subiect şi predicat.

Image Hosted by ImageShack.us
http://www.capital.ro/articol/eficienta-energetica-pe-agenda-ccib-116815.html

Plus un cuvânt lipsă.
Plus, în general, limba de lemn ca-n primul paragraf (pe care nu l-am mai copiat aici, da-l găsiţi dacă o luaţi pe urma linkului).

Unde începe şi unde se sfârşeşte ieşirea. ZF.

16/02/2009

Image Hosted by ImageShack.us

La un moment dat în viaţa ei, familia Guzu a început să iasă. La un alt moment dat, familia Guzu a terminat de ieşit. Altfel zis, a încheiat ieşirea. Şi mai altfel zis, a încheiat exitul.

Lingvistica ortodoxă consideră că a ieşi, a intra sunt verbe „momentane” – că nu poţi „să ieşi vreme îndelungată” şi nici nu poţi „să începi să ieşi”. (E drept, va fi fiind familia Guzu o familie lungă, şi de când începe să iasă şi până când termină de ieşit trece mai mult de-un moment.)
Pe de altă parte, lingvistica neortodoxă (aia desfrânată, mai exact) consideră că a intra şi a ieşi sunt verbe iterative (repetitive, sau mai degrabă frecventative), adică acţiuni care trebuie îndeplinite des şi cu frecvenţă mare, ca să-şi atingă scopul…

Bon. Indiferent de perspectiva lingvistică abordată, încheierea exitului intră la categoria Biznisu-n limbă de lemn. Ca şi citatu’ de mai jos.

Image Hosted by ImageShack.us

http://www.zf.ro/companii/familia-guzu-a-incheiat-un-exit-de-20-mil-euro-din-fabryo-3925388/

Sorina Mihail (Capital) e responsabilă pentru provocarea pleonasmului

29/01/2009

 
http://www.capital.ro/articol/bolile-de-inima-cresc-tensiunea-pe-piata-de-farmaceutice-116088.html

Doamna Mihail, aşteptăm să ne spuneţi în episodul următor ce-au făcut decesele după ce au fost provocate de (i)responsabila cardiopatie.

Pierderi monumentale. De Capital.

25/01/2009

În „Capital”, dl Vioreanu, luându-şi ca sursă „Le Point”, ne zice aşa:

Image Hosted by ImageShack.us
http://www.capital.ro/articol/planul-de-salvare-a-sistemului-financiar-nu-functioneaza-115994.html

Domnu’ Vioreanu, noi, cititorii Dvs, vă atragem cu respect atenţia că apoziţia stă între virgule, chiar şi când vorbim&scriem în afacereză. „Gordon Brown” şi „Alistair Darling” sunt, din păcate pentru ei, doar nişte apoziţii în fraza cu pricina, aşa că tre’ să stea cuminţi între virgule – indiferent cât respect le purtaţi Dvs.
Şi-ncă ceva, domnu’ Vioreanu: cum e treaba cu pierderile monumentale?! Ştiţi vorba aia englezeasco-americănească: ups & downs. Pierderile îs nişte downs, right? Şi monumentele îs nişte ups, right? Atunci cum îs alea pierderi monumentale?! E un nonsens, domnu’ Vioreanu, nu vă fie cu supărare. Reformulaţi, vă rog eu.

Biznisu-n limbă de lemn. Astăzi, IKEA.

25/01/2009

Ne zice aşa Business Standardu’ on line:

“In 2008 nu am resimtit in niciun fel efectele crizei. Ne asteptam ca in 2009 ea sa isi puna amprenta, intr-o masura mai mica sau mai mare, asupra bugetelor familiilor, ducand la schimbarea prioritizarii cheltuielilor si la o exigenta mult mai mare legata, in primul rand, de raportul calitate/pret”, a declarat Oprisan (şeful de la Ikea România).

Domnu’ Oprişan, dacă-mi daţi voie: cum e treaba cu „exigenţa mai mare legată, în primul rând, de raportul calitate/preţ„? Adică în mod normal, clienţii Dvs în ce fel îşi manifestă exigenţa, dacă nu în raportul calitate/preţ? Ce-i face pe ei să cumpere de la Ikea când nu-i vreme de criză? Design-ul magazinului? Înghesuiala de sâmbătă? Creionaşele moca? Metrul ăla de hârtie, moca şi el? Catalogul 2009, scris cu greşeli? Sau ce? Nu, pe bune acu’, domnu’ Oprişan, după părerea Dvs, cine vă sunt clienţii şi de ce cumpără ei de obicei de la Dvs?

Şi-ncă ceva, domnu’ Oprişan: cum e aia cu schimbarea prioritizarii cheltuielilor?
Domnu’ Oprişan, vă rog io să verbalizaţi sememele prin nişte lexeme şi morfeme adecvate, dacă înţelegeţi ce vreau să spun. Adică, domnu’ Oprişan: e cazu’ să vorbeşte româneşte!
http://www.standard.ro/articol_77644/ikea__presiune_pe_bugetele_familiale.html