11/12/2009

INDEX
mai mult sau mai puţin ortografic şi aproximativ alfabetic

Linia Tuborgului

24/02/2015

Mă exasperează. Când conceptul e “stai la/în rând (cu lumea)” vs “ieşi din rând”, nu-nţeleg de ce e nevoie să traduci “linie”. Mai ales că la casă la supermarket nu stai în linie, ci la coadă sau la rând.

Chiar nu-nţeleg. Reclama asta se putea traduce foarte mişto folosind “rând”. În schimb le-a ieşit ceva gen “temă pentru meditaţia la engleză într-a zecea”.

Farmaciile Catena

21/02/2015

…sau de ce e util să-ţi trimiţi angajaţii la training de ortografie la Cărtureşti Verona, chiar dacă lor li se pare că n-au nevoie. Jur că după atelierul ăla despre ortografia înjurăturilor până şi “creativul” de la Catena o să ştie când să scrie “a-i”. HR-ul de la Catena, găsiţi detalii aici. Sau HR-ul lu’ firma de publicitate a lu’ Catena, mă rog.

2015-02-21_catena

Copii, noi scriem “spre a-i fi spumă de baie”, de la “spre a îi fi…”, adică “ca să îi fie…”.

 

Erotica limbii române

14/02/2015

eroticalimbiiromane

La Cărtureşti Verona, patru joi la rând, de pe 19 februarie până pe 12 martie, la ora 19:00. Înscrieri doar pe mail la inscrieri@carturesti.net.

Months and years

18/01/2015

2015-01-18_months-and-years

Vizualizări.
Vizitatorii sunt între 6.000 şi 13.000 pe zi, luna asta.

Ciudat cum creşte blogul ăsta chiar şi (mai ales?) atunci când nu scriu mai nimic.

Fitofag

22/12/2014

– Monica (asta-s eu), face mama venind de la piaţă, chiar înainte s-apuce să se descalţe, ia uită-te tu acolo ce-nseamnă “fitofag”. — Care mănâncă plante, ce să-nsemne?! Uite şi-n DEX: animal care se hrăneşte cu plante. — Că m-am certat cu o proastă de vânzătoare la piaţă. Pe etichetă scria “file de fitofag” şi am întrebat-o “Bine, bine, fitofag, da’ ce peşte e?”. Şi aia cică “Cum ce peşte? Fitofagul e un peşte!”.

De fileurile pentru sarmalele de Crăciun era vorba. Că noi de Crăciun tăiem peştele, nu porcul. Sarmale de peşte, chiftele de peşte, în curând răcitură de peşte. Cârnaţi de peşte făcuţi în casă încă n-am mâncat, da’ am văzut la magazin cârnaţi de somon. Şi dacă te duci încolo, spre Chilia Veche, sigur găseşti şi reţetă de cozonac din peşte.

Niţică istorie

26/11/2014

Clasa a şasea, 11-12 ani, străini, ora de română. Ia, care ştii de ce-i liber luni? Ă? E liber că e liber, niciunul dintre ei n-are habar de ce, aşa că m-apuc s-o iau de la Dacia (hăhăhă) încoace. Tu ce-ai, mă, de te hăhăieşti acolo? Hăhă, cum adică România era înainte Dacia? Că Dacia e o maşină. Stai să vezi, Dacia, romani… Ăăăăăăă, şi-aicea tot despre romani vorbim? Că şi la istorie tot despre ei… Stai, că termin acuşica. Deci Dacia, Imperiul roman, România, provincii (hăhă, da’ Moldova e altă ţară), unirea de la 1 decembrie 1918, al doilea război mondial. Şi ce s-a întâmplat în România după al doilea război mondial? Bine, vă zic eu. Uniunea sovietică, comunişti, Europa de Est, Ceocescu (bravo, mă!), care a fost rău. Daaaa, mi-a zis mie bona că Ceauşescu ăsta când era bolnav omora copii şi le lua sângele. De ce era Ceauşescu rău? Ăăăă că omora copii. Şi altceva? Curent electric, tv 2 ore pe zi (ăă?!), şcoală sâmbăta (cuuuuum?!!), mâncare, raţii. Da’ dup-aia a fost omorât, nu? Da, lumea s-a revoltat, Ceauşescu a fost dat jos şi apoi omorât. Da’ cum l-au omorât? A fost un proces şi a fost condamnat la moarte şi l-au omorât nişte soldaţi. Şi pe urmă a venit Băsescu!! Nu, pe urmă a venit Iliescu. Iliescu?! Da, n-aţi auzit de el? Tot un fel de comunist. Era şi el rău ca Ceauşescu? Ei, nu chiar. Nu era rău, da’ n-a făcut bine atâta cât putea să facă. Da’ după el a venit Băsescu, nu? Nu, după el a venit tot Iliescu, din nou. A fost ales din nou preşedinte. Aşa, deci Băsescu a fost după el. Nu, după Iliescu a fost Constantinescu, apoi din nou Iliescu. Iaaarăăăşi?!! Da. Şi dup-aia a venit Băsescu, acum 10 ani, şi încă o dată Băsescu. Şi acuma Iohannis. Ce nasol, eu nu voiam să câştige Iohannis, că voiam să câştige Ponta, că legea aia să iasă cutare din închisoare, Gică Popescu, Becali… Dacă era Becali preşedinte… Băsescu e rău, că l-a băgat pe fra-su în închisoare. Cum să-l bagi pe frate-tu în închisoare? Păi judecătorul l-a băgat, nu el. E ok că nu s-a băgat peste judecător şi l-a lăsat să-şi facă treaba. Da, dar e naşpa, cum să-ţi laşi fratele la închisoare? Păi dacă a făcut prostii?… Băsescu e naşpa. Da, şi Ceauşescu a fost naşpa. Da’ Hitler a fost bun. De ce a fost bun Hitler? Că a omorât israelieni. Dacă trăia Hitler, Israelul nu mai exista. Israel e evil. Păi şi e bine că a omorât oameni? Da, că a omorât israelieni.
11 ani. Cel mult 12.

Am continuat cu “Legenda miliţianului lacom” din seria “Amintiri din epoca de aur”, ca să-nţelegem aspecte culturale fundamentale, cum ar fi diferenţa dintre salamul de Sibiu şi parizer — şi de ce salamul de Sibiu bătea parizerul când trebuia s-o cucereşti pe Georgiana — şi ideea de banană, plus uniforma, matricola (ăă?!), bentiţa (?!) şi lucrarea de control neanunţată.

Diaspora

11/11/2014

– Spuneţi-mi şi mie, doamnă, că vă văd mai informată, de ce insistă ăştia atâta cu românii diaspora? mă întreabă taximetrista.
— Pentru că sunt şi ei români şi au şi ei dreptul să voteze, ca mine şi ca dumneavoastră.
— Bine, dar dacă-i aşa de important, de ce nu ne-am unit cu ei? Dacă şi ei sunt tot români. Că nu-nţeleg.
— Da, sunt români, sunt cetăţeni români, au buletin şi paşaport românesc şi au drept de vot.
— Da’ unde-i ţara asa, Diaspora? Dacă şi acolo sunt români, de ce nu ne-am unit cu ea?
— Diaspora nu-i o ţară, nu-i o zonă, un teritoriu. Românii din străinătate înseamnă diaspora, oriunde ar fi ei, din Etiopia până în Statele Unite.
— Aşa, ca românii din Spania?
— Da, exact aşa. Pe vremea comuniştilor diaspora însemna mai ales dizidenţi fugiţi în Occident. Acum diaspora înseamnă toţi românii care au plecat din ţară, dar sunt încă cetăţeni români. Care-n Spania, care-n Franţa, care la muncă, care la studii.
— Aha. Deci sunt români plecaţi din ţară.
— Da. Să zicem că fata dumneavoastră a primit o bursă şi face un master la Paris. Vine rar acasă, că n-are bani de avion toată ziua bună ziua. Dar e cetăţean român, are buletin românesc, are dreptul să voteze şi când vin alegerile merge la ambasada din Paris să voteze. Asta e diaspora.

________________________

Fără miştouri legate de doamna taximetristă. Avea o nelămurire, a întrebat (şi nu-i uşor să admiţi că nu ştii şi să întrebi), am lămurit-o.

La liceu

29/09/2014

Clasa a IX-a.
Copil român venit din sistemul românesc: 16+ ani. Că lu’ mami i-a fost teamă să nu-i scrântească neuronul dacă-l dă la şcoală la timp. Va termina liceul la 20+ ani, pentru că mami l-a considerat din start un repetent şi l-a pus să repete grupa mare. Dacă nu cumva l-o fi ţinut acasă în tura a doua.
Copil român din sistemul britanic: 14+ ani. Că el a intrat la grădiniţă la 3 ani şi în fiecare an calendaristic a urcat câte un an şcolar. Va termina liceul la 18+ ani, că pe el nu l-a pus nimeni să repete grupa mare.

Manuale digitale

27/09/2014

Mărturisesc că n-am priceput mare lucru din istoria asta cu manualele digitale. Nici nu m-am străduit, ce-i drept. Se fac, nu se fac, dar mai ales de ce fac, în caz că se fac, şi cum vor fi ele folosite…

Acu’, când vine vorba de manuale digitale, îs cam numa’ două opţiuni: fie pui manualul de hârtie, tel quel, în nu ştiu ce format citibil cu cititoare electronice (era să scriu că nici cel mai prost editor n-ar face aşa ceva, da’ m-am răzgândit, căci nu ştiu totuşi cât de prost e cel mai prost editor), fie pui acelaşi conţinut într-o formă interactivă, adică faci exerciţii cam cum ar fi astea de-aici şi filmuleţe ca ăsta de dincoace.

Bun, deci să zicem că face ministerul, prin edituri, manual digital interactiv mişto la numai câţiva leuţi bucata, mult mai mişto decât chestiile foarte mişto care se găsesc deja moka şi din belşug pe net. Acuma întrebare, dacă-mi permiteţi: unde folosim noi acest manual interactiv supermişto şi funny? Acasă pe calculator, da. Să zicem că toţi copiii au calculator şi/sau tabletă, că aşa crede domnul prim-ministru şi noi nu putem să ne permitem să credem altceva decât dânsul, că doară dânsului îi raportează Institutul de Statistică, nu nouă. Deci da, folosim manualul interactiv acasă, în toate casele de copii şcolari, inclusiv în casele copiilor din Letea, că tot le-aţi luatără caii de la gură, lor sigur nu le lipsesc tabletele.

Da’ acu’ viu şi vă-ntreb: eu, învăţătoare în şcoala publică românească, cum pot exploata la clasă acest manual interactiv supermişto? Că na, vreau şi eu să profit de el şi să-mi fac lecţia mişto şi funny şi interactivă. Vreau să joc jocurile alea cu copiii la clasă, să râdem împreună şi să învăţăm. Numa’ că eu, în clasa mea din şcoala publică, chiar şi de fiţe, n-am calculator şi proiector. Şi chiar de-aş veni cu laptopul personal la subţioară, în caz c-aş avea aşa ceva (laptop, nu subţioară), nu pot să mă joc cu copiii pe el, că am 25-30 de Pătrăţei, şi nu pot să mă joc cu doar 2-3 odată, că iese haos în restul clasei. Aud? Exact, n-am cum exploata la clasă supermanualul interactiv, pentru că n-am calculator şi proiector. Aşa că lecţia va rămâne o plictiseală pe hârtie şi la tablă, ca-n ultimii o sută şi mai bine de ani, deşi ministerul va fi dat bani buni ca să mă transporte cu tot cu ora mea în secolul XXI. Joculeţele din manualul interactiv? Dumnezeu cu mila. Dacă părinţii se preocupă, copilul o să profite de ele. Şi cam câţi părinţi credeţi voi că se preocupă de joculeţele din manualul interactiv al copilului? Raportat la numărul total de şcolari, nu doar la ăia din clasa copilului vostru. Cam foarte puţini, vă zic eu.

Aşa că, domnule Ponta şi domnule Pricopie, manualele digitale sunt o foarte bună idee, însă doar dacă fiecare sală de clasă din România, inclusiv în deltă şi în creierii munţilor, e dotată cu calculator şi proiector. Altminteri la majoritatea copiilor vor ajunge doar CD-urile, nu şi conţinutul lor.

Şi să vă mai zic un pont, domnule Ponta şi domnule Pricopie: dacă-mi dotaţi clasa mea din fundul deltei cu calculator şi proiector, şi dacă-mi puneţi şi net de mare viteză, nici nu mai am nevoie de supermanualul digital ca să-mi fac lecţia funny: e plin netul de resurse gratuite. Plin, domnule Pricopie. Nenumărate joculeţe, filmuleţe, chestii. Dacă aş fi la şcoala din C.A. Rosetti (în deltă, pe stânga cum vă daţi jos din pasager venind de la Tulcea) şi aş avea de făcut o lecţie despre Paris, le-aş putea pune copiilor un film cules de pe youtube. Dacă aş fi la şcoala de fiţe, le-aş zice copiilor să compună ei un filmuleţ despre Disneyland cu pozele pe care le-au făcut când au fost în Franţa şi le-aş da fiecăruia timp de emisie, câte 5 minute, ca să-şi prezinte creaţia.

Domnule Ponta, domnule Pricopie, jur că dacă-mi dotaţi clasa cu calculator, proiector şi net, n-am nevoie de manual digital — şi în felul ăsta ieşiţi chiar mai ieftin. Că printr-o (aceeaşi) clasă dotată cu (mă scuzaţi că repet) calculator, proiector şi net, trec mai multe serii de elevi. Chiar aşa, domnule Ponta: ce-ar fi să-i puneţi pe domnii de la Finanţe să facă nişte calcule în acest sens, să compare [5 ani x (30 de manuale de citire + 30 de manuale de matematică)] vs (1 calculator + 1 proiector + abonament de net) — să zicem că schimbaţi calculatorul şi proiectorul la 5 ani, deşi ştim bine că pot s-o ducă şi 10.

Domnule Ponta, domnule Pricopie, dacă vreţi my professional opinion, în momentul ăsta şcoala românească are nevoie de calculator, proiector şi net de mare viteză în fiecare sală de clasă din ţară. Abia pe structura asta puteţi veni cu supermanualele interactive. Până atunci manualele digitale sunt tichie de mărgăritar pe chelia majorităţii sălilor de clasă din România.

Când mărimea chiar contează

25/09/2014

2014-09-25_prezervativeAvram Eliza, România liberă

Da’ dacă erau prea mici pentru bărbaţi, de ce nu şi le-au pus femeile, că poate lor le veneau bine? Şi nici nu se mai îmbolnăvea atâta lume de SIDA.


Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 6,554 other followers