Cu ajutorul inestimabil al Alinei şi al Luciei, care au răspuns prompt la apelul meu pe FB, suntem acum în măsură să vă prezentăm înjurături româneşti – not new, da’ în mod sigur improved, cel puţin din punct de vedere ortografic. (Diacritica fiind mai puţin pudică decât gramaticile canonice.)
Futu-i (mama mă-sii)
Futu-ţi…
Futu-te-n...
Futu-vă… / Futu-vă-n…
Fute-m-aş… – inversiune de la condiţionalul m-aş fute.
Băga-mi-aş… – inversiune de la condiţionalul mi-aş băga.
Băga-ţi-aş (sârmă-n nas, desigur) – inversiune de la condiţionalul ţi-aş băga.
Băga-ţi-ai – inversiune de la condiţionalul ţi-ai băga.
Băgaţi-vă – inversiune de la vă băgaţi.
Bagă-ţi. – O să-mi bag.
Băgaţi. – O să băgăm.
Bagă-ţi-o. – O să mi-o bag.
Băgaţi-o. – O s-o băgăm.
Suge-mi-ai – inversiune de la condiţionalul mi-ai suge.
Suge-mi-o – imperativ cu două complemente (suge mie/mi- pe ea/-o)
Să mi-o sugi/sugă – conjunctiv cu două complemente, ca mai sus.
Sugeţi – O să sugem.
Suge-ţi – O să-mi sug.
Linge-mi-ai – inversiune de la condiţionalul mi-ai linge.
Linge-m-ai – inversiune de la condiţionalul m-ai linge.
Linge-te-aş – inversiune de la condiţionalul te-aş linge.
Linge-ţi-aş – inversiune de la condiţionalul ţi-aş linge.
Linge-ţi! – O să-mi ling.
Lingeţi! – O să lingem.
Mânca-mi-ai – inversiune de la condiţionalul mi-ai mânca.
Mânca-te-aş – inversiune de la condiţionalul te-aş mânca.
Mânca-ţi-aş (cu varianta mânca-ţ-aş) – inversiune de la condiţionalul ţi-aş mânca.
Căca-m-aş (în nasul tău, evident) – inversiune de la condiţionalul m-aş căca.
Să ţi-o trag – conjunctiv cu două pronume: să trag ţie/ţi- pe ea/-o.
I-aş trage-o – condiţional cu două pronume ei/îi/i- aş trage pe ea/-o.
Trage-ţi! – O să-mi trag.
Trageţi! – O să tragem.
Muie (nu mue, da?)
Coaie (nu coae!).
De dat, daţi într-un cuvânt. Doar dacă nu vreţi să-i ziceţi dă-ţi singur (ce poate, mă rog). Adică dacă nu-i ziceţi să-şi dea singur.
Da-ţi-aş (orice-aveţi a da) – inversiune de la condiţionalul ţi-aş da. (De-aş putea.)
A lua, indiferent ce, pe unde, cum şi la ce luaţi, se conjugă după cum urmează: iau, iei, ia, luăm, luaţi, iau.
Lua-ţi-aş (orice, oricum doriţi a lua) – inversiune de la condiţionalul ţi-aş lua.
Şi mai urmează.
diacritica 
A lua, indiferent ce, pe unde, cum şi la ce luaţi, se conjugă după cum urmează: iau, iei, ia, luăm, luaţi, iau.ediiit vreau edit! :)) am uitat sa scriu ca e genial ultima! :)))
😀 😀 😀
(Am, aşa, o presimţire că articolul ăsta o să egaleze notorietatea articolului despre fi/fii, care a sărit de 14.000 de vizualizări.)
Aha. Deosebit de foarte cel mai.
Vezi ca la seria „Băga-..” ai omis una din marile apelari admonestative ale secolului: „Băga-ţi-ai”.
Mult mai foarte practica in anumite cazuri cit se poate de cele mai foarte necesare si dezirabile si indrituite si orinduite firii.
😉 🙂 :rofl:
Aşa, aşa, veniţi de contribuiţi la ortografia patrimoniului naţional. 🙂
Aştept sugestii de înjurături de trecut în listă.
Hihihi! Vai, Diacritica, ce incitant este postul ăsta! vrei, nu vrei, n-ai cum să faci abstracţie de senzaţiile pe care ţi le provoacă pronunţarea acestor injurături. Eşti unică şi non-conformistă.
Ne bucuram ca am putut fi de folos 🙂
Uite cum învaţă românii să înjure… :))
Neah. Uite cum invatza romanii sa injure corect. Asta e cel mai important: sa mincam sanatos, sa dormim mult, sa nu fumam, sa nu bem si sa injuram gramatical corect.
:rofl:
N-ai zis nimic de câţi de „i” se socotesc când mai pomeneşti de morţi şi de mă-sa 🙂
Ba da. Dacă te uiţi mai sus, la prima înjurătură.
Da’ poate e prea subtil. 🙂
Salut,
Cum te urmaresc pe blogul meu? Cred ca am de invatat de la tine.
Multumesc,
c.
fute-te-aș?
fută-te-ar? fute-te-ar?
dă-te-n?
luamiai??
luateaș??:))
căcateaș?!?
scrie-mi-ai sa-mi scrii :))
Păi… nu ştiu. Nu ştiu cum funcţionează blogspotu’. Da’ mă gândesc c-ar trebui să ai un widget în care să pui adresa fluxului RSS. Iar asta e în meniul din dreapta, pagina principală.
O să mai scriu articole cu porcării. Ăsta a ajuns la 240 de vizualizări în numa’ cinci ceasuri jumate.
Să-mi aduc și eu contribuția: mă-ta se scrie cu liniuță, nu măta. La fel, mă-sa, mă-sii, mă-tii. de obicei, sînt parte a diferite înjurături.
misto injuraturi. mi-am trecut si eu blogul in lista. sa va futeti bine si corect ortografic.
de ce ma-sii? cu cati de ‘i’? in cartili vechi io mi-amintesc ca scria ‘ma’si’. sa mor io. n-am mai citit demult/de mult. cacat de gramatica noua.
„Mă-sii”, „mă-tii” s-au scris dintotdeauna cu doi i.
ba, voi nu va plictisiti
cu-atatea reguli …anacronice?:)
@ doamna diacritica
care e iecsplicatia gramaticala? sii ala e adj pron posesiv…? asa, si?!?!
@ tot doamna diacriticista
pai dvs snteti f tinerica. n-ati cetit morometzii editie 1960’70. ca acolo scria „ma’si”. sa moara toti daca mint. 🙂
Aceeaşi ca pentru si din mă-si.
În caz că nu ştii explicaţia pentru si din mă-si, deşi erai convinsă că aşa se scrie, atunci nu-ţi trebuie explicaţie nici pentru sii din mă-sii. Fă cum ai făcut cu mă-si: scrie mă-sii şi basta. E mai simplu.
Bravo! Aşa mai merge!
Uite, vezi, asta e diferenţa dintre un intelectual şi un mârlan.
adica nu stiti raspunsu’ dumneavoasrta si v-ati enervat. va cer scuze si apoi mi le cer mie. bisous.
eu nu sunt ‘marlan’. dar la asa postare cu fut si alte alea credeam ca glumim. un intelectual care spune altuia ‘marlan’ cum se cheama? marlan-intelectualist? fara cenzura, eu ma retrag.
@ dl. adrian: nu mai scrieti despre politica.e o cauza pierduta fara efect. salutari.
@ d-na diacry 😀
va trecusem in lista mea de bloguri, m-am grabit? m-am grabit.m-am grabit! 🙂 ploua.
doamna diacritica.il lasasti pe nenea cu politica sa ma faca ‘marlan’? cum ramane cu regulile si cu manera?
eu ştiu cum e cu mă-sii. tu nu ştii cum e cu mă-si.
află tu mai întâi de ce si în mă-si şi poate o să-ţ’ explic de ce sii în mă-sii.
sunteti nasoala. eu am scris mai sus ce cred. v-am intrebat frumos. va atacati degeaba. eu recunosc ca nu stiu, dvs. nu recunoasteti. 1-0 pt mine.pupaturi de deshte.
mewsette, eşti maniaco-depresivă, faza maniacală şi hiper-productivă?
Adrian n-are nimic cu tine, se referă la articolul meu.
Altădată nu te mai.
mewsette, chiar eşti în fază maniacală, logoreică şi hiperactivă.
sănătate şi vîrtute.
(bă, frate, toţi gigeii ăştia chiar consideră că io tre’ să execut explicaţie când li se scoală lor ortografia dormitândă. iaca, nu.)
Tulai ce prosti ai scris.
asheai, dadatroale. shi ma bate gandu sa mai scriu, are succes si sa parueste publicu.
mah, se scrie ma-sii ( doi i) ca se spune cu naduf, adica un i lung care arata directia catre mama lui. i lung=2xi. capisi?
Nu-mi amintesc sa fi-njurat vreodata-n scris, iar verbal, numai la volan. Dar atunci am zis FUTUI, asa, intr-un cuvânt 😀
(Asa l-am si vizualizat, hahah!)
Miuzeto, ce te-a apucat, fată, tu, hăi? Eu vorbeam cu Dia despre articolul ei, pe tine nici măcar nu te-am observat.
Şi ce politică am discutat eu pe aici, că n-am observat?!
mie asta nu mi se pare injurătură ci mai degraba wishful thinking (spre deosebire de „‘tu-ţi morţii mă-tii”)
io zic că lipseşte „da-ţi-aş” din „da-ţi-aş muie”, impreună cu „lua-ţi-aş” „lua-ţi-aş neamu-n pulă”
Adrian, lasă. 🙂
Hmmm… Aşa-i, da’ acu’ n-o să m-apuc să fac articol despre wishful thinking ortograficăly corect.
Corect. Remediem.
@Dia, scuze, m-a luat prin surprindere…
De unde-or fi apărând ăştia care se cred Rapa-Nui în persoană?
Ei, a avut mare succes mare articolul ăsta, se apropie de 400 de vizualizări de la prânz încoace. A fost vânzoleală multă.
Eu cred ca nu era nevoie de pagina asta.
Poate ca e suficient sa te duci pe youtube la un canal al manelistilor de profesie (aia cu gagici,cu masini si disco) ca sa dai de niste injuraturi neaose romanesti scrise intr-o forma impecabila! 🙂
Zici s-o şterg, marcuzzo? 🙂
Comunicat lu’ mama aseară isprava de mai sus. S-a oripilat.
I-am zis că io nu, nici verbal şi nici în scris, şi că am avut nevoie de ajutoare. Da’ că oamenii oricum înjură, iar acu’ înjură şi pe mess, şi e o chestie de utilitate publică şi c-am mai pus un fir de nisip în cărămida de la baza ortografiei limbei române.
Şi că, în fond, înjurăturile româneşti pun probleme grele de ortografie. Păi, se compară un lua-te-aş sau un suge-mi-o cu un amărât de creează?!
Acceptăm şi existenţa pronumelor pers. „-mii, -tii, -sii”??? Ca-n structurile „mama mă-sii”?? Sau rămânem pe barba normei, „mama mă-si” de gramatică?
Sunt adjective posesive.
Uite ce zice norma:
A, scuze, corect, posesive. Mea culpa! Dar norma (G.A.) spune doar de modificări fonetice, nu grafice:
„Posesivele conjuncte modifică uneori forma substantivului, alteori suferă ele însele modificări fonetice. Comportamentul flexionar al acestor forme variază: (i) doar posesivul flexionează (noră-mii), (ii) doar substantivul flexionează (mâni-sa), (iii) ambele componente flexionează (nevesti-sii). Structurile sunt colocviale, populare, regionale, nerecomandate în limba literară.”
pe de altă parte, se specifică foarte clar că aceste structuri sunt „colocviale, populare, regionale, nerecomandate în limba literară.”
Deci? Le încurajăm sau le combatem?
Şi de-aia scrie – şi anume grafic, mă-nţelegi – mă-sii, cu doi i.
(E vorba de modificări fonetice care în forma grafică arată aşa cum scrie Academia: de la mă-sa la mă-sii. Şi anume de la a pentru N-Ac, la ii pentru G-D.)
Fiecare după cum îl lasă inima.
@dinu când pomenești de morți, mai exact: „morții ma-sii” , „morții” se va scrie întotdeauna cu doi de „i”. Mort (singular)/ morți (plural). Morții – plural, articulat hotărât. De ce articulat hotărât? Pentru că așa se formează genitivul: substantiv articulat hotărât la nominativ+substantiv la cazul genitiv. Sper că am fost explicit 🙂
Io m-am pierdut. 🙂
M-am mai gândit.
Cred că e cazul să le combatem.
Deci, copii, noi spunem şi scriem corect „pizda mamei tale”, iară nu „pizda mă-tii”, precum peizanii.
@jorel
merci de „esplicaţii”, eu mă descurcam. Spuneam doar că era bine să fie trecut la catastif.
@diacritica
„Linge-m-ai – inversiune de la condiţionalul m-ai linge”
Cred ca mult mai folosită este varianta „Linge-mi-ai… una, alta”
Da-mi-aţi mui! 🙂
Deşteptii n-au voie!
wow…nu credeam ca a injura este atat de greu!!!:))
mai bine ma las…decat sa injur pe cineva si sa mi se atrga atentia ca nu este corect…:))…iti dai seama cat de penibil ar fi?
de acum incolo cand cineva va veni la mine sa ma injure…am sa-l/s-o rog sa-mi spuna cum se scrie ca sa pot rade el/ea!!!:))
si totusi…intr-o lume nebuna,nebuna de tot….trebuie sa stii sa injuri corect… si bineinteles deontologic…:))
Nu trebuie. Da-i bine să ştii să, în caz de la o adică.
diacritica mama, hai sa fim seriosi, politica e cel mai injurat domeniu – din punctul meu de vedere, postarea asta a ta e fix un indreptar al limbii politice populare :))
Aş prefera să nu alunecăm spre discuţii politice, mulţumesc.
„li mortacci tua” poate sa asemene cu futu-ti mortii..etc..etc..? 🙂
Cam aşa, cred. Da’ cred că aciddu e mai în măsură să ne dea echivalenţele dintre înjurăturile româneşti şi cele italieneşti. 🙂
dar „a suge”… la perfectul simplu?
a suge – supt – supsei, supseşi, supse, supserăm, supserăţi, supseră.
ca a rupe – rupt – rupsei, rupseşi, rupse etc.
de l-as pronunta mi s-ar incurca limba :-))
io zic că singura asemănare e că se referă la morţi. contextul în care se folosesc cele două e diferit, morţii mă-tii e mult mai ofensiv decât mortacci tua. părerea lu’ aciddu.
Chiar aşa: care-i, de fapt, verbu’ din „mortacci tua”? Ce se face cu dânşii?
bag sama ca nu prea se face nimic… sunt doar evocati 🙂
http://it.wikipedia.org/wiki/Mortacci_tua
fabulos, oameni. aţi fost geniali cu treaba asta.
Thanks. 🙂
Mda. Tare.
Sincera sa fiu, nu prea mi-am pus problema ortografierii injuraturilor. Nu le folosesc, mai ales in scris. Pe gura mai scot deferite invective, dar in scris, niciodata.
Vad, insa, ca este o acativitatea foarte profitabila, cel putin pentru traficul blogului… 🙂
PS O sa te adaug pe blogroll !!!
Si-mi faceam griji in privinta unor injuraturi daca le scriu corect. 😀 Din fericire, potrivit acestui articol, le-am scris corect. :))
Dintre cuvintele de mai jos, care-i corect?
Mata sau ma-ta ?
„Mata” e „mata”.
„Mă-ta” e „mă-ta”.
Sincer sa fiu imi este si frica sa las vreun coment pe acest blog, nu de alta dar nu as vrea sa ma fac de rahat. 🙂 Oricum buna treaba cu acest post, macar sa scriem naibii corect si atunci cand injuram.
Lasă liniştit, nu se ia nimeni de tine.
Tare postare!
Foarte tare!! :))
Doamna, uite, la atita timp dupe, imi dau seama ca am un dubiu. In limbaju oral spus pe gura, nu cumva se spune
sugeA-mi-ai, lingea-mi-ai,
in loc de variantele propuse a fi corecte:
suge-mi-ai, linge-mi-ai
?
Stau si ma intreb daca nu cumva este acolo o regula ce cere un a dupa verbele terminate in „e” (nu stiu care grupa este, a doua?).
Spune-mi daca bat cimpii. Caci eu, rulind in gind aceste aspre injuraturi, mi-am dat seama ca se aude in mod clar un „a” suplimentar pe acolo.
Ce nu face omul pentru propasirea cunoasterii pe lumea asta, nu? 🙂 😉
Cred că e veşnica încurcătură între verbele terminate în -e şi cele terminate în -ea.
De obicei mi-ar plăcea şi mi-ar părea devin mi-ar place şi mi-ar pare (adică pierd a-ul din coadă), numa’ că, uite, la-njurături omu’ adaugă a-ul de-l pierdu la mi-ar plăcea. 🙂
E suge-mi-ai, de la mi-ai suge, de la a suge (nu a sugea). Omu’ simte nevoia de înc-o silabă, cine ştie de ce…
Neeaah! Cum poti sa-mi spui ca trebuie sa spun „suge-mi-ai…” Pai se duce tot farmecul, toata explozia si expresivitatea daca inghit acel „a”!
I’auzi, ce natural suna: Sugea-mi-ai…
Pai nu se poate doamna. Pai in acest caz gramatica este evident detrimentala fluxului narativ 🙂 Daca nu ajuta, macar sa nu incurce, nu? :angel:
Ca şi-n cazul lui „mi-ar plăcea”. 🙂
De cand isi baga nea cotet net sus la stana, nu se mai inteleg oile cu el! Mo injura doar cu diacritice=)))
” fututi cu cratima”
Tare de tot! Ar trebui sa publici o carte pe tema asta 🙂 Sunt convins ca „personalitati” de genul Gigi Becali ar avea mare nevoie de asa ceva…
Cred ca ar trebui pus pe lista si:
beli-mi-ai…
sparge-te-as…
sparge-ti-as…
Sunteti f.tari.Articolul e de milioane.Bravo!
Mulţumesc.
cum se scrie corect coae sau coaie?
o coaă – două coae
sau
un coi – două coaie?
🙂
Uauuuu, Dia, ce-am pierdut anul trecut pe vremea asta! Să ştii că numa’ zugrăvitu-i de vină. Bine că aduse cineva vorba şi anu’ ăsta că altfel rămâneam săracă la vocabuler!
Io aşa bătaie am luat de la mama pe la 5-6 ani pentru spus prostii că nici cu gându’ nu le mai vorbesc. Eh, câte-un „f….-i!” tot mai zic, da’, uite, nu poci să-l scriu.
Nu ştiu dacă mai contează pentru cine-a întrebat, dar pentru „mă-sii” ar mai fi o explicaţie (că de ce cu 2i). Scris cu cratimă şi cu un singur i, s-ar citi într-o silabă (ca „să-şi”); i-ul fiind semivocalic nu poate face silabă. De aceea se adaugă un i care, întărindu-l pe primul, implică rostirea în două silabe.
pupa-te-as! Genial postul:*
Bun blogul, bun acest articol!
muscama-i, freca-te-as, infigea-ta-si , pompa-te-as, slobozi-m-as?
nu se scrie corect, muşca-ma-i? pentru ca e inversiunea de la m-ai muşca… înfingea-ţi-aş = ţi-aş înfinge
înfinge-ţi-aş ,scuzaţi-mă
muşca-m-ai ,nu stiu ce-i cu mine…
Nu merge si de-ampulea (in loc de de-a-n pulea)?
Nu.
Ma scuzati ca ma bag,… e prima data cand sunt pe aici si mi se pare extraordinara lectia de gramatica! Dar am o problema: daca tot vorbiti asa, corect gramatical, ar fi bine sa vorbiti si corect medical. Se spune: vaginul mamei duneavoastra!
Scuze de offtopic,.. nu m-am putut abtine!
Salut Diacritica.
Având în vedere că textul nu reprezintă o creație proprie (nu în adevăratul sens al cuvântului), mi-am permis a-ți copia acest post și a-l pune pe blogul meu sub TAG-ul „Cruciada culturii”.
Dacă nu ești de acord cu asta, spune-mi și-l voi șterge.
Cu stimă,
gbaii
Nu? Dar a cui creaţie e?
(Nici textele lui Nichita nu-s creaţii proprii, de fapt, că doar cuvintele alea existau deja în limba română).
Lăsând la o parte necesitatea existenței unor asemenea explicații, faptul că le-ai pus în scris, este într-adevăr meritul tău, dar referindu-ne la postarea în sine, haide să n-o comparăm cu una din operele scriitorilor, da? Rezumă-te la diacritică/gramatică. Sfatul meu.
Mulţumesc, aşa o să fac.
Da-va-l-as la muieeeee….pe asta n-o stiati, da-va dracu de spurcati :)))))))))
Nu se scrie corect, da-v-aş la muie? pentru ca e inversiunea de la, v-aş da la muie, iar la „dă-vă” eu cred ca se scrie corect, du-vă pt ca vine de la duceţi-vă ,la acest cuvant ,in vorbire se pune accentul pe u?
Dacă greşesc vă rog să mă corectaţi.
„Da-v-aş” e.
Asta e prea de tot…. ati facut asta din lipsa de inspiratie sau plictiseala?
:)))) buna asta:))))
Daca nu ai mai amesteca romana cu engleza ar fi mult mai bine…si ai pretentia sa ne inveti sa injuram corect 😛
Îhî.
Îndreptarul înjurăturilor? Am scris şi eu câte ceva despre ”fututul” unei ţări în relaţia cu anumiţi aleşi în funcţie. Politică. Câh….
@Fane
Cum ai prefera să te alinte apropiaţi: Fanel sau Fănel?
Pisarea lumii! :))
Nu vad in lista precizari despre cum se scrie corect „mortii” (cf. „fututi morti mati”), dar astept cu interes pur stiintific si episodul doi, in care sunt convins ca veti aborda asi aceste aspecte dificile ale limbii romane inurate.
*injurate, scuze
bun, bun o sa injuram de cate ori facem pana, sare o laba de caine la noi sau trebuie sa spunem futu-ti taxiul/troleibuzul/microbuzul/tirul/jeepul matii….
te-ai ars, diacritica, dear! am dat acu’ o minuta, de-un ardelean – @ FB – care vrea, musai, Enciclopedie, acuma! cica: „Imi place foarte mult acest proiect. Lumea are mare nevoie de ea.” (& lasa acordu’, ca… omu’i din Tinutu’ zis Secuiesc: ideea conteaza!)
ar
Şi io cum m-am ars? Că nu pricep.
laudabila actiunea. ar trebui promovata in majoritatea scolilor, macar sa stie cum sa scrie
pai, ce-ar fi atîta filosofeala de priceput? tre’ sa duci la capat… „proiectul”, deja! lumea a-nteles deja cum ca te-ai (v-ati) apucat de-o chestie comparabila, mutatis mutandis, cu aceea a lui Saineanu… sau cam asa ceva! 🙂
@Radu Oprea
Ei, articolul ăsta are pân’ acu’ 800 de şeruieli pe FB. Aş zice c-are vizibilitate bună, chiar dacă nu-i promovat în şcoli. 🙂
Oricum, omu’, când caută bagamias sau bagami-as, tot pe-aici ajunge.
@ar
De proiectu’ cu-njurăturile zici? Păi nu văz cum l-ar putea duce careva „la capăt”, că-njurătura românească e făr’ de sfârşit. 🙂 Şi eu oricum nu ştiu prea multe înjurături. Aştept sugestii, ca să completez.
diacritica.wordpress.com@gmail.com
no, hai sa copiez si ce zisei (admirativ, btw!) @ FB, acu’ vreun ceas:
>>
sa învatam limba româna fara profesor, la scoala de toamna:
curs de înjuraturi neaose, partea i-a
(chestii utile, apropo! nu de alta da’ tocmà iesi cu cafteala-n psd, & mai vin si doua rînduri de alegeri etc. etc.)
***
…chestii utile, evident… ca eu unu’, confruntat, într-o vreme, cu redactional-stilistice [ro], corecturi etc. a trebuit sa ma consult cu… Horia Gârbea, ca sa aflu ce-i aia „muie”, ca’ nu era-n dictionare chestia! (e drept, asta era acu’ vreo zece ani deja… da’ si asa, banuiesc ca amicu’ s-a distrat copios, pe seama mea) – unde mai pui ca am învatat o grama’ de expresii românesti – care nu erau / nu sînt [înca] în DEX – de pe la… duduci; mai ales de la […] o prietena din Israel, prozatoare si ea, brasoveanca de felu’ ei: fata emigrase la o virsta frageda, deja cu vreo 20 de ani înaintea mea, da’ era fix pe faza (între noi fie vorba, eu cred ca-si lua notite, tipa, altfel nu-mi explic… performanta: strict „oral” vorbind, stia mai bine româneste decît mine!)
<<
(banuiesc ca "autentificarea" la "ar" e deja în clar la moderatorul @ wordpress – da', apropo, diacritica n-are deja si-un ID @ FB? ca n-am gasit înca)
http://www.facebook.com/diacritica („Dia Critica”)
Şi http://twitter.com/#!/diacritica02
(Mulţumesc. 🙂 )
Ar mai fi cele cu „ma-ta” care raman mereu fara cratima.
@ diacritica – am retinut adresa, merci! – da’ nota bene ca [1] nu mi-s defel expert întru blesteme parintesti, derivative / împrumuturi [r]romani s.c.l. si ca [2] tout de même, ideea de baza era una literara! pentru care idee ar fi de cascat gura, sa zicem, @ http://www.equivalences.org si de scris – redactionale only, pls – @ equivalences.org@gmail.com, eventual – & uite si-o idee / propunere apriori: o [e-]carticica [eventual ilustrata] cu… imprecatii, sa zicem!
Exemplu: „Am cumparat azi doua kilorgrame de rosi „sau de rosii?
„Ma-sii „e dativ, „ma-sii” e corect . Deci ma-sii! Si da, da-o-n pastele ma-sii, macar s ainjuram corect, beli-mi-s-ar!=))))
Un ros, doi roşi, normal. 🙂
@ar, articolul meu de mai sus nu are scopuri „literare”, e doar un minuscul îndreptar pentru cei care se-njură pe forumuri şi, căutând (spre lauda lor) dacă-i futui sau futu-i, mâncaţiaş sau mâncaţi-aş (că la mânca-ţi-aş nu se duce nimeni cu gândul), ajung pe blogul ăsta. De fapt nici nu-i listă de înjurături, e numa’ un index de probleme ortografice care apar în înjurături.
Volumaş despre înjurăturile româneşti n-aş putea face, ar fi prea multă muncă de documentare – că eu de capul meu n-aş putea umple nici 2 pagini.
‘not new’ si ‘improved’ (oh yeah! thx veri muci) anuleaza tot ce incerci matale sa arati mai jos…in rest numai de bine…
😀 genial
Spre-un exemplu, „improved” îl anulează pe băga-mi-aş şi-l face băgamiaş.
Sa aducem si o nota tandra: „Pupa-m-ai” sau „Sa ma pupi”.
Superb :))))
in 1990 lucram in mina Petrila. acolo am auzit una speciala:
„Băga-mi-ai P… in ma-ta”
nu ii cunosc provenienta deoarece Valea Jiului era plina de mineri veniti voluntar – la ordinul Partidului din toate zonele tarii…
am o dilema:cum se scrie corect,dare-ai coltu’ ,sau da-re-ai coltu?in cazul in care cineva stie il rog sa-mi explice.
După tine, care-ar fi mai degrabă forma corectă şi de ce?
Dom’le….fantastic!!! 🙂
@diacritica:…poate nu-i corecta niciuna din cele doua.”dare-ai/da-re-ai”(ca nu stiu care-i corect) cred ca inseamna „de ai da”,sau( dar nu ca si conditie)”daca ai da”,mai degraba ca si urare.deci inversand „de ai da”obtii „da de ai”.oare se transforma „de-ul” in „re” si atunci corect sa fie ” da-re ai”(pentru ca „da-de-ai”ar avea un inteles,sau radicalul verbului „a da”se transforma in dare?
unde am scris „da-re ai” intentionam sa scriu”da-re-ai”…scuze.
Şi dacă nu-i corectă nici una, nici ailaltă, care-ar fi aia corectă? „D-are-ai”? 😀
E „dare-ai”, „dare-ar”, ca „fire-ai”, „fire-ar”, unde „dare” şi „fire” sunt formele de infinitiv lung vechi ale verbeleor respective (a da – dare; a fi – fire; ca a cânta – cântare etc) şi care nu se mai utilizează în limba română decât în câteva construcţii arhaice, în componenţa modului condiţional-optativ:
Închinare-aş şi n-am cui/Închinare-aş murgului; Dare-ar boala în ei! Fir(e)-ar să fie de proşti!
multumesc de raspuns si de explicatie.ma gandeam ca poate nu-i corecta nicio varianta din cele doua, ca am mai auzit varianta „da-o-ai”,care ar avea o logica(in cazul exemplului pe care l-am dat”da-l-ai”)pentru ca „urarea” exista.in cazul asta ma gandeam ca poate pronumele „l”(el) se transforma( prin minune) in „re”.oricum acum sunt lamurit si iti multumesc inca o data.AVERE-AI NOROC!
Trage-ţi! – O să-mi trag.
Trageţi! – O să tragem.
eu asta n-am inteles-o 😐
Ţi se desparte cu cratimă doar când se referă la tu, ţie, îţi, -ţi (răspunsul fiind, în cazul ăsta, cu eu, mie, îmi, -mi).
Când se referă la voi / dumneavoastră, ţi face parte din terminaţia verbului şi nu se desparte (iar răspunsul e cu noi).
Vezi ţi: Ţi, cu liniuţă şi fără.
„ma-tii” nu „mati” sau „ma-ti”
Cinci minute sa citesc post-ul si inca douazeci sa citesc comentarile. A meritat fiecare secunda. 🙂
Daca nu esti maritata, nu vrei sa te mariti? Si daca nu vrei, nu-i bai, stam in concubinaj, e modern oricum 🙂
Vai, de când aştept să mă ceară careva!
Nu te supara frate/soro!! Initiativa este de apreciat, insa mie nu prea imi suna corect unele explicatii (ca sa nu zic ca sunt eronate!adica daca vrem sa fim corecti, sa folosim timpul si persoana potrivita!). De exemplu:
sugeti=voi sugeti! sau o sa sugeti(acadele….bombonele….ce vreti voi!) nu „o sa sugem”
suge-ti=sa-ti sugi tu singur (acadeaua căci eu nu te pot ajuta!)
Bagă-ţi-o=(tu) sa ti-o bagi !
Băgaţi-o=(voi) sa o bagati!
Linge-ţi!= nu „o sa-mi ling” ci sa-ti lingi !
Lingeţi!=adica „lingeti tot din farfurie ca altfel nu primiti nimic!”s.a.m.d.
Soro, că deşteaptă eşti! Mai deşteaptă chiar decât tine însăţi.
multumim frumos. de sarbatori o sa fie ok.
mai este si ardelenescul „tu-l-ai Domne” pe care ardelenii nici macar nu il percep ca pe o injuratura si sunt in stare sa il zica si in biserica… el vine de la „futu-l-ai doamne”… nu am citit nicaieri dar sunt sigur! :))