1. Înainte să-ntrebi, uită-te prin index. S-ar putea ca răspunsul să fie deja acolo.
2. Dacă te-ai hotărât totuşi să mă-ntrebi, pune întrebări coerente. Dacă nu eşti în stare să formulezi o întrebare coerentă, înseamnă că nu eşti în stare să pricepi răspunsul, deci nu mă voi osteni să-ţi răspund.
3. Eu nu sunt Google. Aminteşte-ţi chestia asta când întrebi.
4. Loc de-ntrebat nu-nseamnă neapărat loc de răspuns la întrebare.
5. Răspuns nu-nseamnă mură-n gură. S-ar putea să-ţi răspund tot cu o întrebare.
diacritica 
Multumesc frumos, S.D. Inainte sa intreb aici, am consultat si eu DEX-ul din `98. Persoana cu care m-am contrazis pe tema asta, s-a laudat cu un DEX – editia 2007 in care figureaza forma „magazioner” si nu se pomeneste nimic despre „magaziner”, sustinand totodata ca „magaziner” nu mai este de actualitate. Dupa multe cautari, am gasit DEX-ul editia 2007 si intr-adevar, conform acestuia, este corecta forma „magazioner” iar „magaziner” nu ne mai este recomandat sa-l folosim.
8 Martie sau 8 martie?
Nu ştiu ce zice buchea cărţii, dar nu văd de ce să fie neapărat cu majusculă.
mă laşi în nelămurire. virgulă după „coerentă”?
Nu ştiu dacă aia-i subiectivă au ba. O fi. 😀
Mie oricum toate astea îmi par cu subiect la pachet, ca să zic aşa. Adică: Cine zice, ăla e. > Cine zice, acela e. > Cine zice, e. Non so se mi spiego. Dacă …, [asta] înseamnă că.
Ca 1 Decembrie stiu ca-i cu majuscula, ca e zi nationala. Sau Zi Nationala? Of. 😛
aşa, bagă-mi şi italiană, să mă omori de tot, ca-n cîntecul cu parul 😀
da’ stai aşa, aici n-avem subiectivă, avem predicativă, nu?
ş-altminteri, zic şi io, dacă presupunem subiecte subînţelese peste tot nu-nseamnă că dispare propoziţia subiectivă din gramatică?
Bre, o fi. Ultima oară am învăţat de-astea acu’ 20 de ani.
Nah, nu cred. Chiar: dacă zici Dacă nu eşti în stare să formulezi o întrebare coerentă, asta înseamnă că, propoziţia introdusă prin „dacă” ce-i?!
(Băi, mă luaţi cu chestii mult prea grele. Sunt în stadiul „ortograme pentru clasele a II-a – a IV-a”, am citit toată dimineaţa poveşti ca s-adun te-i şi ş-al şi a-i.)
Atunci hai cu una mai simpla: „Barbatului acestuia i-am spus sa se potoleasca” sau „Barbatului acesta i-am spus sa se potoleasca”?
păi, aş zice că atributivă, determinînd subiectul „asta” din propoziţia „asta înseamnă”.
iar de luat te luăm… fin’că nu eşti de lăsat, clar! 🙂
Sebastian Olar, este „Bărbatului acestuia i-am spus să (…)”, fiindcă „acesta” este adjectiv pronominal, deci se acordă în toate celea cu substantivul pe care-l determină.
Sebastiene, mamă, zici „fetei aceasta” sau „fetei acesteia”?
Salutare.
Imi cer scuze de pe acum pt. ca intrebarea mea s-ar putea sa fie ca nuca-n perete (in sensul ca nu se refera la o problema de ortografie/ortoepie/punctuatie etc, ci e mai degraba o problema de semantica, sa spunem). Daca o consideri o pierdere de timp si/sau n-ai chef sa-mi raspunzi e Ok, te inteleg.
Deci, nelamurirea mea e in legatura cu cuvantul „volitiv”, mai precis cu corectitudinea sau incorectitudinea folosirii lui in constructii de genul „Cutarescu e un tip volitiv” in sensul de „Cutarescu e un tip cu personalitate/cu vointa etc”. Eu stiam (si mi-a reconfirmat dex-ul on-line) ca „volitiv” inseamna „care tine de vointa, referitor la vointa etc”, deci merge folosit in constructii de genul „act volitiv, efort volitiv etc”.
M-am intins cam mult. Scuze din nou. Multumesc pt. rabdare si pt. (eventualul) raspuns !
„De astazi, o sa pun virgule.” sau „De astazi o sa pun virgule.”? E circumstantial de timp, am vazut ca circumstantialele de timp se separa doar cand sunt intre subiect si predicat, dar de ce imi vine, totusi, sa pun virgula dupa el?
Ah, si vezi ca eu vad pe sidebar niste cod care n-ar trebui sa fie acolo…
var sc_project=4415765; var sc_invisible=1; var sc_security=”db4edc7b”;
Probabil ai o eroare de sintaxa pe undeva.. 🙂
Nu cred că se poate referi la persoane. Aşa cum Cutărescu nu poate fi cognitiv, cred că nu poate fi nici volitiv.
Etimonul volitif se referă numai la abstracţiuni:
VOLITIF, -IVE, adj. et subst. masc.
I. Adj., PHILOS., PSYCHOL. Qui est relatif à la volonté, à la volition. Actes, phénomènes volitifs. Sous le nom commun de pensée, il [Descartes] place indistinctement tous les phénomènes de conscience, affectifs, volitifs, cognitifs, parce qu’il lui suffit de la pensée en général pour y fonder sa doctrine (COUSIN, Hist. gén. philos., 1861, p. 408). La personnalité est l’ensemble (…) qui peut être étudié sous trois grands aspects, le tempérament qui spécifie ses aspects somatiques, l’intelligence qui spécifie ses aspects intellectuels ou cognitifs, le caractère qui spécifie ses aspects affectifs et volitifs (DELAY, Psychol. méd., 1953, p. 144).
II. Adj. et subst. masc., LING. (Forme verbale ou construction) qui exprime la volonté du sujet d’énonciation, une intention d’agir, une décision. En latin, le subjonctif eamus « allons » est un volitif (Ling. 1972).
http://atilf.atilf.fr/dendien/scripts/tlfiv4/showps.exe?p=combi.htm;java=no;
Îl văd şi eu, mulţumesc.
Pentru că prea mulţi pun virgule de-aiurea.
După mine acolo n-ai virgulă. Nu c-ar fi greşit cu.
Fine, be that way!
Multumesc pentru raspuns.
@evilpenguin: probabil pentru că simţi cezura de-acolo, mica pauză firească în vorbire, care însă nu cere (neapărat), gramatical vorbind, virgulă. a mai scris diacritica despre asta în alte situaţii.
Salut, diacritica,
De cateva zile ma confrunt cu o dilema. Am asistat la o sesiune de discursuri si am auzit foarte des expresia ” ca sa zic asa”. A devenit un cliseu, iar daca e folosita si in 2 fraze consecutive, incepe sa ma zgarie pe creier. E corect sau nu sa tot zicem ” ca sa zic asa”? Ar insemna ca nu e adevarat 100% ce am zis anterior si cu ce as putea sa o inlocuiesc? Merci anticipat si o zi faina iti doresc.
Multumesc mult pt. raspuns !
Un acord imposibil: Vasile sau Vasilica o să fie concediat (spre exemplu)…
Că-mi adusei aminte: am un prieten din Dăbuleni ferm conv convins că el e dăbulean, iar concitadinii săi (da, Dăbuleni e oraş!) – dăbuleni. Eu susţin varianta dăbulenean – dăbuleneni. Uzualul DEX online nu susţine nimic
(păi, ăia din Moşneni sînt moşneni, nu moşneneni…)
(şi acordul în cazul imposibil parcă ştiam că se face în funcţie de subiectul cel mai apropiat, în speţă Vasilica. mă duc să verific.)
Dia, scuză-mă că m-am băgat.
Bagă-te cu încredere, eu îs cufundată în:
Eu n-am din natură
nici limbă nici gură
dar spun la / l-a oricare
cusurul cel / ce-l are
şi nu se mânie
ci va / v-a să mă ţie / ţi-e.
(Oglinda. Cimilitură de la 1898.)
Pe blog mă mai uit doar cu coada ochiului.
foarte bine, vezi-ţi de treabă, că-i una admirabilă!
@V: Apropo de Moşneni şi moşneni. Cei din Moreni sigur nu-s moreni, însă or fi moreneni, or fi morenari? Te-ai uitat dacă e cumva posibil acordul imposibil?
La chestiile de genul ăsta cred că trebuie văzut dacă nu cumva numele localităţii provine de la nişte deja-nume-de-localnici. Nu-mi vine acum un alt exemplu decât cele de le-aţi dat, da’ ar fi cam la Ieşeni, dac-ar fi un sat cu numele ăsta.
În orice caz, la treburile ăstea cred că contează doar limba locului, felul cum îşi spun oamenii locului. (DEX-ul n-are treabă aici, că nu poate să indexeze numele de locuitori din toate localităţile ţării.) D
Buna seara ,
Cum este corect spus :
azi sau astazi / e sau este , de ex :
Azi mergem … / astazi mergem ..
E frumos ce ai scris , / este frumos ce ai scris , etc.
Cand se scrie un cuvant si cand celalalt intr-o propozitie sau sunt corecte ambele forme indiferent de context.
Multumesc ,
Corecte toate câte.
Correct me if i’m wrong, dar cred că domnii de la iRealitatea TV au sfeclit-o din nou pe micile ecrane: „Miniştrii, mândri că pleacă”. Ca să nu mai spunem de virgula total nelalocul ei (în opinia mea) nu trebuia să avem miniştri cu un singur „i”?
Cred că-i corect. Miniştrii sunt mândri că pleacă. Virgula aia ţine locul verbului.
O mica nelamurire. Tocmai ce am citit un soi de gluma legat de cifra 7. Ca de tipar se scrie 7, pe cand de mana se invata ca se scrie 7 cu liniuta aia pe la mijloc. Nu are legatura cu punctuatia, ortografia sau ortoepia, insa am tot cautat si n-am gasit nimic.
Ma poate lamuri cineva de ce?
Probabil pentru aceleaşi motive pentru care r de tipar se face-ntr-un fel, iar r de mână în cu totul alt fel.
Circula un banc pe seama cifrei 7, care zicea cam aşa:
„Moise îşi căuta poporul ales. Şi după mai multe încercări nereuşite, a ajuns şi la evrei. Şi i-a întrebat dacă ar dori să fie ei acel popor. Ei au stat, s-au gândit şi au întrebat ce trebuie să facă pentru asta. Moise le-a spus că trebuie să primească o poruncă de la el. Hmm, complicat lucru, s-au gândit evreii, dar totuşi au întrebat dacă îi costă ceva. Moise le-a spus că e gratis. Atunci au zis să le dea 10 porunci, dacă tot nu costă. Şi aşa a şi fost, după cum ştim. Moise le citea cele 10 porunci şi când a ajuns la porunca 7, care era „să nu preacurveşti” toţi au început să strige: TAIE 7, TAIE-L!!! Uite de aia cifra 7 are liniuţă…” Acesta este doar un banc… sau nu… 🙂
„Problema tiganilor nu e rasiala ci faptul ca traiesc intr-o societate structurata arhaic de secol XVI care nu si-o vor schimbata.” Ma puteti ajuta? E care sau pe care acolo?
Cine [care] pe cine [pe care] schimbă?
https://diacritica.wordpress.com/tag/care-sau-pe-care/
@Razvan: cred că la scrisul de mână se poate confunda cu un unu, depinde cât de mici faci unghiurile la aceste două cifre. Pe când de tipar arată întotdeauna la fel şi nu mai există acest risc. Am citit că în Finlanda au renunţat la învăţarea şaptelui cu liniuţă în şcoli, dar acum vor să revină la această formă, deoarece se poate confunda cu 1 pe buletinele de vot. În SUA, 1 al nostru este considerat 7, ei scriind 1 ca „I” şi 7 fără liniuţă.
În schimb la „r” cred că îl scriem altfel de mână pentru a-l putea lega mai uşor de următoarea literă. La nemţi, spre exemplu, cel de mână seamănă mai mult cu cel de tipar.
Poţi să inventezi o mie de moduri de a lega o literă de alta.
Şi mai sunt destule litere de mână care n-aduc cu cele de tipar – vezi s mic de mână, s mare de mână (cel puţin ăla care se-nvăţa pe vremea mea).
Scrisu’ de tipar l-a inventat cineva (şi alţii îl schimbă după curentu’ – pardon, trendu’ – vremii), iar scrisu’ de mână l-a inventat altcineva (şi, din nou, aproape fiecare generaţie vine cu floricelele ei). Cred că de aici porneşte totul. Fără prea multe deceuri raţionale.
Buna, nu intreb, semnalez doar :
„Media” o fi fost el acu’ 2000 de ani plural, dar vorbitorul român actual îl percepe drept feminin singular. N-am întâlnit pe nimeni să zică „media româneşti fac şi dreg”. DOOM 2 ia notă de chestia asta şi zice mass-media actuală, prin intermediul mass-mediei. Şi bine face DOOM-ul, că, după cum am mai zis pe-aici, dacă ne cramponăm de pluralul din media, ar trebui să ne cramponăm şi de ablativ. Că tot din latină vine.
Buna.
M-am confruntat azi cu o chestiune si cum nu am gasit un raspuns, am decis sa va intreb pe voi.
Am vrut sa ii scriu cuiva, in varianta prescurtata ” da-i ei banii”. Exista varianta da-i-i (da-i ei pe ei(banii)) sau cum se poate prescurta asa ceva?
Multumesc.
sunt satula sa vad peste tot „merci”….vreau sa stiu daca exista o dobla forma acceptata de AR. MERSI 🙂
AR=academia romana
Deoarece există numai „loc de întrebat”, nu și „de afirmat”, găsesc de cuviință să-mi exprim aici regretul că lipsești pentru așa perioadă îndelungată, de pe blog. Sper că e de bine, ci nu de rău…
Am gasit pe un sait al unei firme cu pretentii (http://www.columbiaspw.ro/2011toamna/produs/185/liftop.html), in josul paginii, urmatoarele greseli: inaintea semnelor de punctuatie nu se lasa spatiu (aceasta greseala am remarcat-o si la TVR) iar propozitia „Încearcă la parteneri noștri.” este „nearticulata”. As atasa si print screen-ul dar nu prea stiu cum…
Atunci si „toata mass-media” e forma corecta, ceea ce pare usor ilogic…
Tot incerc sa postez… dar nu prea merge..
(@johnik: ăla, dacă vînd mergători, au pretenţii la mergători, nu la limba română. plus că pe la noi nici scriitori nu prea au pretenţii la limba română, darămite…
@blackman: da’ „toată presa” de ce nu pare ilogic?
*
mă mînca tastatura s-o întreb şi pe dumi dacă s-a ostenit să se uite în dicţionar, da’ mi-era să nu se creadă că joc pe masă pe-aici cînd lipseşte pisica 😀 )
Salut !
1.”Patratul perioadelor de revolutie a planetelor…” – 1.corect / 2.incorect.
2.”Spatiu de formare a poporului roman…” – 1.corect / 2.incorect
Ma refer la „a-ul” acela, nu trebuia „al” ?
Hm, ei fac si vand mergatori, si se pricepi la treaba asta, dar la cati bani vor pe ei aici in romania, mai bine dau o fuga peste ocean, ii cumpar de acolo si ies mai bine la pret cu tot cu bilet de avion dus-intors! Glumeam, nici chiar asa, dar pe aproape. La preturile practicate de firma asta in romania, si-ar permite sa angajeze pe cineva care face webdesign si face si corectura…
Mihai:
Cine-i al/a planetelor, al/a poporului?
@johnik: problema e că alde ăstora nu le pasă de corectură, nu că n-ar avea bani. nu consideră nici că au nevoie, nici c-ar merita să investească în aşa ceva. dar, ce, există corectori? pentru saituri? neah, nu pentru noi. cîtă vreme ăla care face saitul e român şefimea presupune că nivelul lui de cunoştinţe despre limba română e mai mult decît suficient…
As avea si eu o nelamurire, :D.
Am observat in nenumarate locuri (chiar si in DEX, si as considera-o corecta din aceasta cauza) exprimarea: ‘oricarui alt obiect’.
Totusi, nu pot sa stau si sa nu-mi pun intrebarea: ‘de ce este asa?’ :))
Adica, am observat ca multi folosesc si varianta ‘oricarui altui tip’, iar eu nu mai inteleg pe care sa o iau drept corecta.
Prima, intr-adevar, imi suna mai bine, dar nu inteleg cum ar putea fi explicata din punct de vedere gramatical (al acordurilor).
Multumiri anticipate. 😀
pentru v: cei care au facut designul (firma de webhosting) au corectat greselile si mi-au multumit intr-un mail: „Multumim frumos observatiile…” Nu mai zic nimic… Mi se pare ca trebuia „Multumim frumos pentru observatii…” Bine macar ca au facut corecturile!
gunoaie sau gunoiuri? in situatia in care e vorba de 2 (sau mai multe) pungi cu gunoi, nu de o gramada simpla mai mare, sint 2 gunoaie sau 2 gunoiuri?
E corect sa tot folosim sintagma ” ca sa zic asa”? Sa o auzi in fiecare propozitie, de fiecare data cand nu esti sigur de ceva, zici” ca sa zic asa”.
Merci anticipat, Diacritica.
(Johnik: nu apare – imediat – ce postezi pentru că toate comentariile-s la moderare. Adică apar pe sait după ce le dau eu drumul.)
Sunt două pungi cu gunoi.
Poa’ să fie deranjant au ba, dar nu văd de ce n-ar fi „corect”.
Da diacritica.
e corect „a” sau trebuie „al”
Mihai: ca să afli, răspunde la ce te-am întrebat mai sus.
Nu inteleg ce vrei sa ma intrebi
În cazul ăsta n-ai înţelege nici răspunsul, aşa că n-are rost.
Al planetelor / al poporului.
Mihai, m-ai întrebat:
Te-am întrebat:
Nu te-am întrebat dacă e AL sau A, te-am întrebat CINE e al/a planetelor, al/a poporului. Răspunde la întrebarea asta, dacă vrei să pricepi mecanismul. Că răspunsuri mură-n gură nu prea dau, după cum cred că ai aflat deja.
1. Patratul perioadelor.
2. Spatiul de formare.
Pătratul planetelor şi spaţiul poporului? Think again.
Deci e „al”…
De unde „deci”?!
Sfinte Sisoe, tu chiar nu vrei să gândeşti în direcţia în care te-ndrept.
Te-am tot întrebat cine al/a/ai/ale cui e/sunt, dar refuzi să gândeşti, n-ai decât al/a în cap.
Mergi sănătos.
Sau uită-te la rezolvarea exerciţiului şi învaţ-o pe de rost, că asta cauţi de fapt.
Că eu m-am plictisit.
Ce rezolvare ?:)))
Ghinion. Va trebui să gândeşti cu capul tău şi să ai încredere în el. În capul tău.
Interesant, placut si util acest … blog (cred eu).
Am cautat am gasit dar nu m-am luminat.
Intrebarea mea este daca in ‘constructia’:
” iti pot oferi clipe minunate! ”
este corect ‘oferi’ cu un ‘i’ sau cu doi?
Antecameră, în loc de anticameră, este hipercorectitudine?
Vezi şi aici :
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11622469-serbia-blocata-antecamera-europeana-romania-guido-westerwelle-carl-bild-critica-dur-bucurestiul-ratiuni-politica-interne-lipsa-spirit-european.htm
Core, n-ai căutat bine.
https://diacritica.wordpress.com/tag/oferii-sau-oferi/
Bonus:
Armyuser, văd că-n DOOM2 e „antecameră” cu sens tehnic; „anticameră” – sală de aşteptare.
Am mai auzit pe acel post scârbos de ,,sport” (i.e fotbal), GSP, următoarea expresie: ,,Petrică, dă-i pe gsp!”. Ceva nu e în regulă cu acel ,,dă-i”, am impresia. Poţi confirma, te rog? Săruturi.
Ă? Nu pricep.
Probabil este nelămurit în privinţa folosirii „i”-ului. Dacă nu mă înşel, acel „i” are valoare de pronume personal, neaccentuat în Dativ şi nu are funcţie sintactică. Şi da, se uneşte (nu se desparte) prin cratimă.
Era un moto al postului, am impresia. Cum au toate posturile (Prima – trăieşte liber, ProTV – puterea libertatii). Eram sigur ca asa l-au ortografiat – ,,da-i” – si nu sunt sigur ca e corect.
Nu-nţeleg sensul propoziţiunii (Petrică, dă-i pe gsp!), aşa că n-am cum să-mi dau cu părerea.
Stiu, e absolut stupid. E un indemn la a comuta pe postul respectiv. Nu stiu cum au clocit-o si pe asta, mai mult context nu pot oferi. Am spus-o cum am auzit-o.
A…
Ei, vorbesc şi ei pre limba majorităţii ascultătorilor.
Habar n-am dacă „corect” au ba.
Buna diacritica,
Am si eu doua nelamuriri si sper din suflet sa mi le clarifici.
Prima se refera la termenii de fenomen si proces. In Dex nu se face nici o deosebire intre cei doi, iar pe net dupa multe cautari in engleza nu am gasit a se face nici o distinctie concreta intre ei. Totusi, eu am avut niste neplaceri din cauza ca mi se reprosa ca nu fac deosebire intre proces si fenomen.
A doua problema este une gramaticala. Cum este corect:
ea conduce la … prin insasi dimensiunile sale mondiale.
SAU
ea conduce la .. prin insesi dimensiunile sale mondiale.
Iaca poznă, fenomenul şi procesul erau sinonime şi numa’ jarre s-a prins de treaba asta!
(Mai citeşte definiţiile alea, de preferat NU ca să-ţi confirmi punctul de vedere. Şi nu, nu mi le copia aici.)
Şi b:
multumesc pentru raspuns!
Hm! „Ati” trecut la „volumul 5″ si eu – nestiind – nu intram pe-aici…
Sebastian Olar (08/02/2012 la 3:23 pm): ” “Barbatului acestuia i-am spus sa se potoleasca” sau “Barbatului acesta i-am spus sa se potoleasca”?” diacritica (08/02/2012 la 9:01 pm): „Sebastiene, mamă, zici “fetei aceasta” sau “fetei acesteia”?”
Da, diacritica – da’ daca folosesti inversiunea CUM este corect: „acestui barbat i-am spus sa…”, SAU „acestui barbatului i-am spus sa…”? (Acuma-‘s EU nelamurit care – cum ar fi corect…)
Anonymous (10/02/2012 la 9:44 pm): ” “Miniştrii, mândri că pleacă”. Ca să nu mai spunem de virgula total nelalocul ei (în opinia mea) nu trebuia să avem miniştri cu un singur “i”?”
Daca acesta era un titlu (sau un „sumar” „pe puncte”), MAI corect (Sic!) ar fi fost (dupa parerea mea) „Ministrii – mandri ca pleaca”, da’ eu consider ca nu-i gresit nici cu virgula in loc de cratima. Daca nu sunt cunoscute imprejurarile utilizarii expresiei, dupa „pleaca” ar putea urma o alta virgula („Ministrii, mandri ca pleaca, au…”) ceea ce face (cred eu) ca virgula (ca participant la perechea de virgule care separa expresia) sa fie cat se poate de corecta (si TOT corecta ar fi fost (tot acolo si in acelasi scop – si TOT in optica mea) si „o pereche de” paranteze („deschisa” – „inchisa”) sau de cratime).
Buruian Luminita (21/02/2012 la 1:57 pm): „Exista varianta da-i-i (da-i ei pe ei(banii)) sau cum se poate prescurta asa ceva?”
Varianta propusa de dumneata este (in opinia mea) corecta.
Mihai (23/02/2012 la 3:35 pm):
„Salut !
1.”Patratul perioadelor de revolutie a planetelor…” – 1.corect / 2.incorect.
2.”Spatiu de formare a poporului roman…” – 1.corect / 2.incorect
Ma refer la “a-ul” acela, nu trebuia “al” ?”
Omule, dumneata esti greu de lamurit!
PE LANGA faptul ca ai numerotat identic atat nelamuririle cat si solutiile propuse (de parca n-ar mai exista si cifre romane sau litere latine „mari” si „mici”, plus alte variante mai putin uzitate), pari ca NU VREI sa-ti pui intrebarile corecte, asa cum te indeamna autoarea.
Dupa raspunsul diacriticii („Cine-i al/a planetelor, al/a poporului?”), ar fi fost cazul sa incepi sa gandesti (daca ai cu ce) si sa te intrebi CARE (dintre celelalte cuvinte continute in expresie) este al/ale/a planetelor? (Patratul, perioadele SAU revolutia?) Si CINE este al/a poporului roman? (Spatiul SAU formarea?)
Daca nu te descurci altfel, considera si dumneata (desi NU ASA stau lucrurile) ca „perioadele de revolutie” si respectiv „spatiul de formare” ar reprezenta fiecare cate un substantiv compus si CU ACEL substantiv acorda pronumele posesiv corespunzator.
johnik (24/02/2012 la 11:50 am): „…mi-au multumit intr-un mail: “Multumim frumos observatiile…” […] Mi se pare ca trebuia “Multumim frumos pentru observatii…” ”
Raspunsul depinde de continuarea textului (pe care n-o mai prezinti). Putea (spre ex) sa lipseasca o virgula: „Multumim frumos, observatiile dumneavoastra ne-au fost…”.
SAU – textul putea sa fi fost tradus cu „goagal”.
aurora (24/02/2012 la 12:53 pm): „gunoaie sau gunoiuri?”
AI INCERCAT sa consulti – inainte de a intreba aici – si http://dexonline.ro/definitie/gunoi ?
diacritica (29/02/2012 la 7:03 pm): „…văd că-n DOOM2 e “antecameră” cu sens tehnic; “anticameră” – sală de aşteptare.”
MIE – TOT nu-mi „intra-‘n cap” CUM poate fi corect „antIcamera” (si nu „antEcamera”) pt ceva aflat INAINTEA „camerei” in cauza, nu pt ceva care s-ar impotrivi camerei, atata timp cat „anti” este prefixul cu sens „contrar” si „ante” este cel cu sens „precedent”.
EU – INDIFERENT de ceea ce decreteaza DOOM-ul („al oricatelea”) – voi continua sa ma conduc dupa logica si sa spun / scriu „antEcamera” SI pt „sala de asteptare” (prin care treci INAINTE DE a ajunge la camera), nu numai pt „compartimentul tehnic”.
jarre (04/03/2012 la 6:02 pm): „Am si eu doua nelamuriri […] Prima se refera la termenii de fenomen si proces. In Dex nu se face nici o deosebire intre cei doi…”
In principiu, (din cate stiu eu) un fenomen este un „ceva” care exista, apare, dar care nu este descompus in partile componente ci este considerat ca un intreg. Prin contrast, un proces este un ALT ceva (sau eventual chiar ACELASI ceva) caruia ii poate fi urmarita desfasurarea (evolutia) in timp, care este descompus in etape succesive.
Victor, eşti cumplit de obositor.
Nu tre’ să te simţi obligat să răspunzi.
Şi oricum îţi trebuie răbdare multă să citeşti ce şi cât scrii tu. Eu n-o am. Nu-ţi fie cu supărare.
Nu-i cu suprare (din partea mea) – si ma voi restrange (ca sa nu fie cu suparare nici din partea dumitale). Acu’ raspunsei multora, pt cand fusei absent. Strict dumitale adresasem doar primul paragraf din primul comentariu si al doilea paragraf din ultimul.
Aş vrea să ştiu dacă e corect „ş-il doreşte”? De ex. „El are în cap un proiect pe care ş-il doreşte realizat”. (Poate există deja o explicaţie şi nu am căutat eu destul de bine). Mulţumesc!
După tine, e corect au ba? Şi de ce?
După mine, e corect.
ş – de la „el/ea îşi doreşte”
il – de la „îl doreşte pe el, proiectul”
Dar parcă ş-ul e prea puţin din îşi şi il nu e chiar îl.
i-ul ăla de unde vine? De la îşi sau de la îl?
Şi cum e: mi-l sau m-il? ţi-l sau ţ-il? ni-l sau n-il?
După exemplele astea problema e ca şi rezolvată: şi-l doreşte. Deci i-ul vine de la (î)şi. Mulţumesc!
De-acu’ ‘nainte când sunt prost dispus o să intru pe diacritica. Imposibil să nu-mi luminez ziua cu câte ceva.
pentru VictorCh: uite textul integral din e-mail.
„Buna ziua,
Multumim frumos observatiile, am si corectat greselile.
O zi buna in continuare.”
Cu siguranţă textul a fost tradus din altă limbă. Firma respectivă (cea de webdesign) are sediul în Târgu-Mureş.
Buna ziua,
Ne-ar prinde bine un pic de detaliere asupra constructiei „in incinta” vs „in incinta LA”.
Din cele pe are le cunosc eu, nu prea este corect sa folosesti si LA-ul de dupa incinta…
Cum e pana la urma ?:)
Nouă ne-ar prinde bine un pic de detaliere a contextului.
Şi cel puţin o diacritică, aia care face diferenţa între în incintă şi în incinta.
Spre exemplu, în construcţa : „Întalnirea este în incinta magazinului Cocor” sau „Întalnirea este în incinta la magazinul Cocor”.
@jarre / Referitor la fenomen şi definţia lui, esenţială este posibilitatea de a-l observa din exterior, prin manifestările sale externe. Nu orice proces este însoţit de manifestări observabile ; nu toate stările unui sistem sunt simplu observabile.
De aceea, eu sunt de părere că nu orice proces este însoţit de fenomene, dar orice fenomen este determinat de unul sau mai multe procese.
Mă refeream la ă, nu la î.
Acu’, ce să zic… e în curtea lu’ Costel sau e în curte la Costel? Greu de zis.
Acolo sună mai bine „în incinta magazinului”.
Multumesc!
….daca nu cumva situatia este alta – si „intalnirea in incinta de la magazinul „Cocor” ” sa fie in incinta, si anume in incinta „unitatii” de la magazinul „Cocor” (nu la alta), dar nu in incinta magazinului – ceva de genul „intalnirea este in incinta (subinteles – pt ca se va fi vorbit despre „cofetarie” mai inainte) (cofetariei, acolo) la magazinul „Cocor”…” (chiar daca zisa cofetarie este la cateva zeci de metri distanta fata de magazin, si prin contrast cu „cealalta” cofetarie – spre ex – de la „leu”).
Prin contrast, „incinta magazinului „Cocor” ” nu lasa loc de dubii, indoieli si interpretari.
Buna seara,
As avea si eu o intrebare care nu are legatura cu ortografia, dar are cu semantica. Cum se interpreteaza fraza ,,de cu seara”? Inainte de venirea serii sau seara propriu-zis?
Habar n-am.
@Laura:
Din Dicţionarul limbii române moderne, Ed.Academiei R.P.R., Buc.1958, pag.755: De cu seară (Loc.adv.) = încă din timpul serii precedente, odată cu venirea serii, la începutul serii.
Aşadar, iată trei nuanţe, probabil utilizabile în funcţie de context sau de zona geografică a vorbitorilor.
Multumesc frumos!
Laura: Fara dictionar, eu as fi „tradus” expresia prin ceva de genul „Incepand inca din timpul serii”. (Mie expresia imi sugereaza o actiune care se continua si DUPA seara – fie aceeasi actiune, fie urmari / consecinte de-ale ei: „De teama sa nu uit ceva sau sa nu termin la timp – am inceput impachetarea de cu seara, desi plecarea nu era decat la amiaza.” „Ca sa fie cald cand sosesc ei, am aprins focul de cu seara.”)
Draga oricine ai fi,
Nu vreau sa par rautacios cu acest comentariu, insa am gasit un articol, „<> sau <>?”, unde ai scris ca, la imperativ, se scrie „zi” – cu un singur „i”.
Asadar, ZI (cu un singur „i”) se scrie NUMAI atunci cand se refera la intervalul cuprins intre rasaritul si apusul Soarelui.
Se scrie ZII (cu doi de „i”) atunci cand verbul „a zice” se afla la IMPERATIV.
Ar fi bine sa nu ii mai critici pe vizitatorii acestui blog, si apuca-te sa inveti notiunile de baza. Pacat de acei oameni care vor sa afle cum se scrie corect, insa dau de tot felul de tampenii pe internet care ii invata sa scrie gresit…
Dragă Username, eşti prost şi fudul.
Pai… „prostul – daca nu-i fudul -/ parca nu e prost destul.”
(Mai exista si CEALALTA zicala, ca „prostul iese in frunte, ca paduchele, ca sa-l poti strivi.”)
(îmi venea să-i zic „să mori tu?” :))))
Draga diacritica,
Foarte urat din partea ta sa-i adresezi un astfel de apelativ unei persoane pe care n-ai intalnit-o in viata ta si despre care nu stii nimic.
Ai scris in acel articol ca forma „ZII” nu exista. Blogul tau e cumva „Noul Dictionar al Limbii Romane”? Cum spuneam, mai bine vizitatorii s-ar interesa in alta parte (de exemplu, la o persoana cu studii superioare, care stie cu ce se mananca limba romana), in loc sa acceseze tot felul de site-uri inutile care ii invata gresit.
Nu-mi permit sa te jignesc, pentru ca, in primul rand, sunt un om educat, iar in al doilea rand, nu te cunosc. Insa ar fi bine sa vorbesti civilizat data viitoare.
Draga diacritica,
Foarte urat din partea ta sa-i adresezi un astfel de apelativ unei persoane pe care n-ai intalnit-o in viata ta si despre care nu stii nimic.
Ai scris in acel articol ca forma “ZII” nu exista. Blogul tau e cumva “Noul Dictionar al Limbii Romane”? Cum spuneam, mai bine vizitatorii s-ar interesa in alta parte (de exemplu, la o persoana cu studii superioare, care stie cu ce se mananca limba romana), in loc sa acceseze tot felul de site-uri inutile care ii invata gresit.
Nu-mi permit sa te jignesc, pentru ca, in primul rand, sunt un om educat, iar in al doilea rand, nu te cunosc. Insa, ar fi bine sa vorbesti civilizat data viitoare.
Username dragă, prostia – că, ghinion, asta e: prostie – ţi-ai devoalat-o singur în faţa unor, appunto, necunoscuţi. Care acum ştiu.
Ţi-am pus link cu poză din dicţionar. Dar eşti prea fudul şi prea sigur pe prostiile tale ca să-l citeşti.
Şi, exact cum ziceam, „zii” nu există. Există „zi” (substantiv şi verb la imperativ afirmativ) şi există „zi-i”.
Imperativul „zi!” se scrie cu un singur i de cel puţin vreo 32-33 de ani, de când am învăţat eu să citesc.
Şi, decât să te mai opăreşti de-aiurea p-aci, mai bine înghite găluşca şi deşteaptă-te c-un milimetru, şi anume cu imperativul lui „a zice”. Dacă tot ai sărit „noţiunile de bază” dintr-a patra.
(Ce-mi place mie cum toţi deştepţii mai deştepţi decât ei înşişi se consideră îndreptăţiţi să-mi zică orişice – categoria „apuca-te sa inveti notiunile de baza. … tot felul de tampenii pe internet care ii invata sa scrie gresit” – , da’ când le răspunzi cu aceeaşi monedă se opăresc. Şi cel mai funny e că deştepţii ăştia mai deştepţi decât ei înşişi ajung aici taman căutând despre zi vs zii. Căutând, de fapt, argumente pentru zii. Şi cum nu le găsesc, se cheamă că tufa-s io.)
Salut.
Aş vrea să ştiu cât de corectă este forma „la care” în loc de „căruia/căreia/cărora”, de exemplu în contextul:
Vorbesc cu elevul la care i-am dat o carte.
Vorbesc cu elevul căruia i-am dat o carte.
Spun asta pentru că aud destul de mulţi oameni care spun acest lucru. Mie, personal, mi se pare greşit.
E „căruia”.
Salut,
Intrebare: am inţeles de undeva, nu mai ştiu de unde, că folosirea cuvintelor de genu: spunănd, facănd, mancănd -> nu se folosesc în anumite circumstanţe.
Este adevărat ? .
Multumesc frumos.
Reformulează întrebarea, că n-are nici cap nici coadă.
In clasa 7-a profesoara de romana imi spunea ca presedintele (de atunci) Ion Iliescu nu era tocmai cel mai potrivit „public speaker” deoarece isi incepea discursurile si orice alt moment de comunicare cu „deci..”. – acuma pot sa presupun in siguranta ca profesoara avea ceva cu el si ori nu ii placea ei cum suna acest „deci”.
Bun.
Cuvintele .. e vorba de verbe dar cred ca e evident faptu ca nu ii vorba ca nu am idee da am si o carte de gramatica si n-am gasit -> la ce timp sunt verbele respective -> memoria imi arunca un cuvant de genu „gerunziu?!” ce kkt e gerunziu. ma rog.
Deci.. cuvintele de genul „spunând, făcănd, mâncând” e adevarat ca au o forma mai estetica prin care pot fi folosite in acelasi context (daca e vorba de timpul verbului prespun ca are niste reguli specifice cand se foloseste ?
Mersi !
ps: invat aici la tine 😉
Mai încearcă.
Tot nu ţi-a ieşit întrebare coerentă.
A devenit subiect de dezbatere natională dialogul de ieri-seară dintre Gâdea și Ungureanu:
Gadea: Trebuie sa recunosc ca gestul de decapitare a unor oficiali din Ministerul de Interne, pe niste date concrete este salutar.
Ungureanu: Salutar inseamna salvator.
Gadea: Nu, salutar este de la faptul ca salutam un gest care trebuia facut.Multumesc pentru corectura.
Ungureanu: Atunci nu-i salutar. Deci, salutati gestul. N-am vurt sa va corectez, dar trebuia sa inteleg.
Gadea: Nu este usor sa am un intelectual in platou.
În concluzie, cine are dreptate?
MRU. Definiţia e clară, şi nu doar în română. N-are-a face – cel puţin deocamdată – cu salutatul.
http://dexonline.ro/definitie/salutar
+
salutare 1
Etimologia
Dal lat. saluta¯re(m), deriv. di sa°lus -u¯tis ‘salute’
Definizione
agg.
1 che dà salute; che giova alla salute: una terapia, un clima salutare
2 (fig.) utile, giovevole: un avvertimento salutare
§ salutarmente avv.
http://garzantilinguistica.sapere.it/
+
SALUTAIRE, adj.
A. Qui aide à conserver ou à rétablir un bon état physique ou moral, qui est nécessaire à garder un bon équilibre. Synon. bienfaisant, sain, salubre. Climat, herbe, plante, promenade, remède, sommeil salutaire.
B. P. ext. Qui est bénéfique, profitable, utile à la conduite, au comportement de quelqu’un ou à l’évolution de quelque chose. Châtiment, conseil, épreuve, influence salutaire; inspirer une crainte salutaire; recevoir des avis salutaires.
http://atilf.atilf.fr/
Ptiu, minunea Domnului! SI EU – AS FI JURAT ca inseamna „salvator”, si cand colo provine nu de la salvare ci de la sanatate…
(SI TOTUSI! Fara sa fiu CATUSI DE PUTIN convins de corectitudinea gramatical-ortografica a formei de exprimare, PARCA-mi amintesc de-o zicala: „Una salus victis: non esperare salutem.” Ma insel tare? Ca altfel… mie TOT „salvator” „imi da”!) )
Una din cele mai mari distincții care poate fi acordată pentru un cetățean japonez.
Care poate fi acordata sau care pot fi acordate pentru un catatean japonez ?
Multumesc
@Victor
Sensul de bază se referă la sănătate. Ceea ce, pân’ la coadă, devine salvator, dacă te gândeşti bine. 🙂
Oricum, e vorba de ceva care face bine. Benefic. Nu „demn de salutat”. Mă rog, peste câteva zeci de ani probabil că va intra (şi) sensul ăsta în dicţionar.
@b0se: doar distincţia aia, una, poate fi acordată cetăţeanului japonez, sau pot fi acordate şi celelalte? 🙂
„Frontul Salvării Naţionale” (= F.S.N.-ul), acela de la evenimentele din ’89, era tradus în franceză de către Petre Roman şi nu numai de el, ca : „Le Front de Salut National” … Asta ca să introducem … „diversiunea” şi pe acest blog… 🙂
Să înțeleg că în noul DOOM este tolerat și salutar sau Badea bate câmpii?
Cheltuieli voluptorii, voluptoarii sau voluptoare? Sunt student la Facultatea de Drept și am auzit toate cele 3 variante.
Nu ştiu ce spune Badea şi nu înţeleg „în noul DOOM este tolerat și salutar”. DOOM-ul face un inventar de forme, nu discută sensul. Sensul e discutat în dicţionarele explicative. Eu încă n-am văzut „salutar” explicat drept „demn de salutat”.
După părerea ta, cum e şi de ce?
Buna ziua,
Ati putea sa imi spuneti, va rog frumos, cum pot scrie fonetic ”Bun venit România” astfel încat sa poată fi pronunțat corect de un german?
Tare aș vrea sa fie spus corect, mai ales ca va fi spus la o conferință pentru cadre didactice premiate pentru proiecte educationale.
Multumesc frumos,
Alexandra
Da’ de ce nu-l înveţi tu pe neamţul ăla pe skype / messenger, ceva? Că oricât i-ai transcrie fonetic, n-are cum să spună corect dacă nu aude măcar o dată.
Buna seara!
Mi-ar placea sa ma ajutati in privinta unei nelamuriri….”Aplicatile” sau „aplicatiile”? cand/cum se folosesc doi de i? Care sunt regulile de baza?
Va multumesc anticipat!
O seara placuta in continuare!
Tu ai citit cu voce tare cele două cuvinte?
Întrebările se termină întotdeauna cu ‘?’? 😀
@diacritica: am citit, dar nu pot sa imi dau seama. uneori mi se pare ca suna un i mai lung, alteori nu, desi e acelasi cuvant. aiurea, stiu!
Multumesc pentru raspuns (ma refer la articol)!
O zi faina in continuare!
Dacă tot n-auzi 🙂 , sper că articolul te-a lămurit.
Aplicați-le!
🙂
cum se scrie corect credema sau crede-ma
Crede-mă.
diacritica (14/03/2012 la 4:36 pm): „Nu “demn de salutat”.”
Asta-i din aceeasi categorie cu „fortuit” = fortat, silit, impus.
dorin (15/03/2012 la 1:01 am): „Cheltuieli voluptorii, voluptoarii sau voluptoare?”
Poti – si vrei – sa-mi lamuresti – te rog – intelesul cuvantului?
( http://dexonline.ro/definitie/voluptoriu „spune” „Niciun rezultat relevant pentru „voluptoriu”.”; acelasi „rezultat” l-am obtinut pt „voluptoariu”, iar pt „voluptor” am fost redirectionat automat catre „voluptos”.)
Eu inferez sau eu infer? Aştept răspunsul. Mulţumesc anticipat.
@Unknown: nu te amesteca, te rog. Locu’ de-ntrebat e ca să mă-ntrebe pe mine, iar faptul că răspund sau nu răspund şi felul în care răspund au o raţiune care nu e neapărat evidentă din partea ailaltă a ecranului.
@Victor: am mai zis pe-aici, DEX-ul n-are cum să indexeze absolut toate cuvintele existente la un moment dat în limbă. Pentru „voluptoriu” ţi-ar fi necesar un dicţionar de termeni de drept.
Oricum, cheltuielile voluptorii sunt, din câte ştiu, cheltuieli de plăcere, nu necesare.
@Donaudampfschiffahrtselektrizitätenhauptbetriebswerkbauunterbeamtengesellschaft
Bine faci.
Afaceristule electric (!) dunarean, ia vezi matale CE „zic” prima si a patra definitie de la http://dexonline.ro/definitie/infera …
Multumesc! (Nu criticasem DEX-ul, doar ii aratasem omului ca nu mi-a fost lene sa caut, ci nu gasisem.)
Nu am gasit un articol pe blog despre „ei sa rada/să se râdă; eu am râs/ m-am râs”. Inca mai intalnesc persoane care pun reflexivul si sunt absolut siguri ca vorbesc corect..
Mi-am amintit de aceasta greseala cand citeam azi pe blogul dvoastra ceva si am dat din intamplare peste articolul: https://diacritica.wordpress.com/2009/03/26/mircea-marian-tot-el-se-joaca-de-a-limba-romana/ (Parerea mea este ca faptul ca aceasta greseala nu este marcata- poate duce cu gandul pe cineva ca nu este o ironie si asa se scrie corect.)
Si felicitari pentru blog!
Multumesc pentru raspuns/sugestie 🙂
Din pacate „neamtul” va fi un pusti ales de catre organizatori, nu pot decat sa trimit indicatii scrise, din pacate.
Numai bine,
Alexandra
Păi atunci înregistrează-te şi trimite-i înregistrarea pe mail. Ce mare scofală? Că din transcrierea fonetică n-o să priceapă nimic, cu atât mai mult cu cât e un puşti.
care e cuvantul invechit: modificare sau modificatie?mersi
Modificaţiune.
O noua dilema :
Imi place de Gingirica.
sau
Imi place Gingirica
Care dintre aceste doua propozitii este corect scrisa ?
Cum este corect ??
Suntem o echipa care vrea sa realizeze ?
Suntem o echipa in care vrem sa realizam ?
@rBose: după mine, amândouă.
@vicoria: https://diacritica.wordpress.com/2011/03/23/majoritatea-si-acordul-dumisale/
Înlocuieşte „majoritatea” cu „echipă”.
Bună seara, Dia. Am întrebuințat de curînd „izbînzi” și mă chinuie dilema dacă se întrebuințează și în forma „izbînde”, cu toate că dexul nu dă o așa variantă. Mulțămesc.
ÎN „Bibiolteca de ortografie” e DOOM-ul.
cum este corect, machiaje sau machiajuri? Eu imi strang machiajele sau machiajurile. Machiaje de seara sau machiajuri de seara?
Dicţionarul ce zice?
Cum este corect ?
Alegeti domeniul ?
Alege-ti dimeniul ?
@vicoria:
Regula 3 de mai sus:
Altfel zis:
Cum e corect? Mulţumesc sau mulţumesc? Te rog sau te rog?
andreea: Verifica dumneata http://dexonline.ro/definitie/machiaj – si verifica nu numai forma de plural, ci si semnificatia cuvantului, astfel incat sa-ti dai seama ca nu pot sa fie „stranse” „machiajele” (ci doar eventual produsele cosmetice destinate machierii, grima).
vicoria: Cu acest gen de intrebari elementare te adresezi dumneata nu aici, ci la articole specializate de pe bloguri generaliste (spre ex pe http://costin.ro/cum-se-scrie-corect.html# ). Ceea ce stiu sa-ti spun SIGUR este ca (indiferent de forma verbului) „dimeniul” NU este corect. (MACAR AICI cand intrebati verificati-va grafia…)
Of, Victore, în ce fel să spun (din nou), că la Locu’ de-ntrebat prefer să răspund eu şi că felu-n care răspund sau nu răspund are raţiuni care nu-s neapărat vizibile din partea ailaltă?…
Nu e cazul să faci ordine, serios. Mă descurc şi singură.
diacritica spune:
14/03/2012 la 9:36 am
Mai încearcă.
Tot nu ţi-a ieşit întrebare coerentă.
––
Da ! 🙂 . Fucking funny.
Aşteptând raspunsul, primiti va rog…
Asta cu gerunziu e o panza de paianjen. Poate o lamuresti putin pe blog, daca nu ai facut-o deja. E de bine.
După cum ţi-am zis: până nu formulezi întrebare coerentă, nu primeşti răspuns. Conform regulii 2 de mai sus:
Revin cu o alta mica si timida nelamurire… „Multumesc pentru interesul si ajutorul acordate”, este corect asa? Sau se spune „acordat”? Sau se acorda altfel?
Multumesc anticipat!
O primavara frumoasa!
Bine fata. Exista riscu ca din cand in cand sa iti bata la usa si persoane inteligente care nu stiu gramatica. Da e ok si asta.
Aia cu „Asteptand raspunsul, primiti va rog…” am scris-o nu sa iti cer un raspuns sau sa reformulez ceva intrebare ci sa iti arat ca am cautat si am gasit singur raspunsu ! … ala e raspunsul ! … te-ai prins?
repet ultima parte „Asta cu gerunziu e o panza de paianjen. Poate o lamuresti putin pe blog, daca nu ai facut-o deja. E de bine” – gerunziu, (daca ma insel -> lamureste-ma ; daca nu ma insel -> lamureste-ne pe toti, pe blog, cu un topic despre gerunziu.) -> are niste chichiţe si niste sfaturi despre cum si cand e ok sa il folosesti si cum si cand poate induce in eroare -ând-u ala.
Te-ai prins?
ps: esti f tare. keep it up ! 😉
Ei, cu tine (Intrebare: am inţeles de undeva, nu mai ştiu de unde, că folosirea cuvintelor de genu: spunănd, facănd, mancănd -> nu se folosesc în anumite circumstanţe.) nu risc mare scofală.
Cred că-i vorba de acord prin atracţie – dintr-ăla când faci acordul cu substantivul cel mai apropiat.
E august 1939 si francezii se bucura de primele concedii platite, una din marile victorii A Aliantei Frontului Popular.
A Aliantei Frontului Popular ?
sau ALE Aliantei Frontului Popular ?
Multumesc
După tine?…
Teoretic, avand in vedere ca dupa ‘una’ urmeaza ‘marile victorii’ inseamna ca au fost mai multe victorii, deci ‘ale’ .
Sau… nu ?
Ba da.
În fine, te cam scarpini pe după cap, dar e vorba de nişte victorii (care sunt) ale – nu a – Alianţei etc.
Tip: http://www.csid.ro/stiri/noutati/ucrainenele-cele-mai-frumoase-femei-din-lume-asa-sa-fie-stire-9446882/
Bun, bun, imperativu’ verbului “a face” e “fa”-neregulat.
Da’ ce-i cu “fa-o”? “Fa-o de c***t (Pe ea fa-o de) – persoana a treia/Fa-o mereu – persoana a doua (Tu fa-o mereu pana ajungi la iluminare..)/etc” [a se citi neliniste ortografica care rezida din formele „revino/vino”].
Nu-i totuna cu “Fa o recenzie si arunc-o la cos”.
Aici am noroc?
Ca şi asociaţiile libere şi visele pot fi privite în mod deterministe ca reprezentând reacţiile celui care visează la propriile sale experienţe de natură inconştientă.
In mod deterministe -> ele visele, e ok.
sau
In mod determinist -> sunt privite de „el”
Nu ma trimite pe nu stiu ce directii si editari de intrebari ca citesc de pe mobil, de obicei in autobuz si nu am nervi sa aflu singur -> deia se numeste „loc de intrebat” -> daca nu vrei sa raspunzi cu un raspuns, nu raspunde deloc.
Te pup.
Salut,
Am şi eu o nelămurire: de ce pe maşinile de poliţie stă scris POLITIA (articulat) (http://0-100.hotnews.ro/etichete/accident-masini-de-politie/) şi pe cele de pompieri este nearticulat, adică POMPIERI (http://www.mirceahodarnau.ro/incendiu-brutarie-medias/2011/01/). Adica pompierii sunt aşa, în general…si poliţia e doar una…??
Sarut mana ! d-na ”Diacritica” ma numesc Alexandra sunt in clasa a vi-a si am sa va adresez o intrebare daca nu va suparati : Cand se pune virgula, cand vine vorba de conjunctia ” si”? Si daca nu va suparati va rog, dati-mi o lista cu conjunctii inaintea carora se se pune virgula obligatoriu . Fara cele adversative: ”dar,iar insa, ci.” Va multumesc anticipat! Sarut mana!
@johnik
Eu de un’ să ştiu?! Îţi pare că le-am dat dat eu numele, sau ce?!
in ceea ce priveste sau in ceia ce priveste
Mă gândeam că există pe undeva o reglementare lingvistică, care să precizeze anumite reguli, pentru situaţia când o instituţie publică dă o denumire unui serviciu…
Anul doua mii douasprezece
vs
Anul doua mii doisprezece
Dupa capu’ meu e : doisprezece, nu ?
cum e cu „original” si „originar”? de ex, in cazul urmator:
varianta 1:
avem un text, iata-l: „textul…”. L-am preluat dintr-un blog. Textul original se afla aici (link)
(comentariu: textul e cel original, adica cel pe care l-am copiat noi aici in textul nostru. Caz: copie original)
sau, varianta 2:
Textul originar se afla aici (link)
(comentariu: textul e originar pentru ca e cel aflat la originea preluarii noastre. Caz: origine)
***
Deobicei diferentierea e mai simpla (gen: „un tip original din fire / originar din buzau”), dar in cazul asta am intrat in ceatza… sau poate ca e din cauza ca n-am dormit eu azi destul?
Uitandu-ma in DEX m-am zapacit si mai tare. Mai ales ca anumite lucruri, care par sa tina de „origine” sunt considerate originaLe.
Eu de text originar încă n-am auzit.
ORIGINÁR 2. În forma de la început, de origine; inițial. – Din fr. originaire, lat. originarius, -a, -um.
Sursa: DEX ’98
ORIGINÁR 2) Care este în forma de la început; aflat în prima formă. /<fr. originaire, lat. originarius
Sursa: NODEX
ORIGINÁR 2. În prima formă, de la început. [Cf. fr. originaire, lat. originarius].
Sursa: DN
ORIGINÁR 2. în forma de la început, de origine; inițial. (< fr. originaire, lat. originarius)
Sursa: MDN
ORIGINÁR adj. 1. inițial, primitiv, primordial. (Patria ~ a albanezilor.) 2. inițial, prim, primar, primordial. (Fondul ~ al caracterului său.)
Sursa: Sinonime
si:
ORIGINÁL 1. (Despre acte, documente, opere artistice și literare, fotografii etc.; adesea substantivat, n.) Care constituie întâiul exemplar, care a servit sau poate servi drept bază pentru copii, reproduceri sau multiplicări; care a fost produs pentru prima oară într-o anumită formă.
mie mi se pare ca cele doua definitii se cam suprapun: originar – aflat in forma de la inceput, si original – care a fost produs pentru prima oara intr-o anumita forma.
Sigur ca sunt diferente de uz, dar ca definitie stricta…
In plus, cand ai un text pe care l-ai copiat in alt loc, in web, si pe care eventual l-ai scurtat, textului de la obarsia acelei copii i s-ar potrivi si termenul de "originar", adica textul care sta la originea celui de-al doilea, deci formeaza obarsia (originea) unui alt text.
„Fă-mi-l mie cadou.”
„fa-mi-l” dupa mintea mea suna corect despartit, dar as avea nevoie de o confirmare si o explicatie eventual, pentru ca nu sunt sigur daca am dreptate.
Ţ’ dai seama că m-am uitat şi eu în dicţionare.
În ce-am auzit eu pân’ acu’ nu există nimic originar şi gata. (Ideea originară. Programul originar.) Totu’ e originar de undeva, din ceva etc.
Şi nu e chestie numa’ de web – şi când pui citat într-o carte e aceeaşi chestie. Şi tot n-am auzit de text originar.
Cre’ că te scarpini pe dupe cap. 🙂
Psihotic
Dacă după mintea ta sună corect, explică-ne şi mecanismul care te-a condus la sunatul ăsta.
Ma depasesc detaliile tehnice, am chiulit de la orele de gramatica. Stiu ca „fă-mi” se scrie cu cratima si „mi-l” de la „mie îl”, dar „fă-mi-l” e rar intalnit in scris si din cauza asta am dubii legat de corectitudinea lui.
Sigur ca „fami-l” suna mult mai eronat :)), dar o mica explicatie a celor doua cratime m-ar ajuta sa-mi cimentez varianta corecta in minte.
am constatat ca „original” vine din latinul „originalis” (via fracenzul original) iar „originar” vine din latinul „originarius” (via francezul originaire).
Ambele insa au ca origine substantivul origo (gen. originis). Ba mai mult, in ceva texte legislative romane apar alternativ termenii de „colon originarius” si „colon originalis” (ceva gen „colonist de-al locului”).
Sigur ca utilizarea in limba romana e clara (cu exceptia derutei mele de mai sus, care e desigur exagerata), insa e interesant de vazut cum de a aparut aceasta diferentiere.
Intr-un dictionar latin-englez am gasit ceva care ma baga si mai in ceatza, pt. ca explica „originarius” cu „original”:
ŏrīgĭnārĭus , a, um, adj. id., cu sensurile de:
I. original (post-class.): colonus,
II. Subst. plur.: ŏrigĭnārii , ōrum, m., original inhabitants, aborigines
(A Latin Dictionary by. Charlton T. Lewis, Ph.D. and. Charles Short, LL.D. Oxford. Clarendon Press. 1879)
singura diferentiere justa pe care pot sa mi-o construiesc e ca „original” pare sa fi fost, si in latina, ceva gen „lucru care constituie in sine o origine”, iar „originar” ceva gen „lucru care provine de la o origine”. Insa sunt si cazuri in care „originar” e folosit in sensul de „constituie o origine pentru un alt lucru”, ceea ce iar se suprapune, logic cel putin, cu sensul lui „original”. (ca in cazul: „fondul originar al caracterului cuiva”, unde fondul formeaza o origine pentru altceva, dar constituie si in sine o origine!)
@diacritica: sigur ca ma scarpin pe dupa cap, insa cum explici totusi confuziile logice care apar, atunci cand incerci sa explici cum se folosesc corect cei doi termeni – mai ales ca ambii au de-a face cu originea (dar par sa fie unul „originea in sine”, celalalt „origine pentru altceva”). Ca pe mine nu ma convinge doar existenta unor cutume si atat. Undeva trebuie sa existe si o explicatie perfect logica (chiar daca ea ar putea fi incalcita si cu detalii etimologice sau istorice).
inca ceva simpatic:
lat. originarius > fr. originaire > germ. originär = (sens in germ.) complet nou, creator, autonom, nederivat din altceva
lat. originalis > fr. original > germ. original = (sens in germ.) cu origine clara, nefalsificat, autonom si creator, aflat la origine, nemijlocit
Psihotic:
N-are treabă cu tehnica şi cu gramatica, ci cu logica.
Ia-ncearcă totuşi să-ţi explici de ce „fă-mi”, extinde la „fă-mi-l” (sau „fămil”? sau „fămi-l”? sau „fă-mil”?) şi să vezi ce-o să ţi se mai cimenteze în minte varianta corectă.
Anul doua mii douasprezece
vs
Anul doua mii doisprezece
Dupa capu’ meu e : doisprezece, nu ?
A lua amendă/bătaie/salariul sau a-și lua amendă/bătaie/salariul?
Bună ziua, aş dorii şi eu o părere despre cum arată blogul ăsta din punct de vedere gramatic şi ortografi, şi nişte sugestii. Asta normal, dacă e ok, şi aveţi plăcerea.
http://locdedatcugandul.blogspot.com
Mulţu` Anticipescu.
aş dori*
Nu e ok şi nu am plăcerea.
b0se (@b0se) spune: Comentariul tău e în așteptare.
07/04/2012 la 4:45 pm
😦
Acronimul de la doctor in stiinte se scrie cu litera mare sau mica (Dr. sau dr.)?
Cu multumiri anticipate,
Care e forma corecta?
Se vor traduce şi restul episoadelor?
sau
Se va traduce şi restul episoadelor?
cum e mai corect:”ia-i pe tine” sau „ia-ti-i” pe tine (blugii,sa zicem)?multumesc.
Anul doua mii douasprezece
Anul doua mii doisprezece
?
Cum se scrie corect maseur sau masor? Multumesc!
Ai DOOMul la dispoziţie p-aci. Fă-ţi o favoare şi învaţă să-l foloseşti.
Buna! Ma poti ajuta si pe mine cu o nedumerire legata de î vs â. La gerunziu, se foloseste î sau â in interiorul cuvantului? De exemplu: impunînd sau impunând?
Multumesc!
Vezi în indexul ortografic.
cum ma dezabonez de la newsletter?
daca acesta este modul de ajutor pe acest site 😉 eu ma retrag… cu parere de rau dar asta e 😉 daca la o intrebare simpla esti trimis la dictionar ce sa mai spun… credeti ca eu,inainte de a intreba nu am cautat in dictionar?! daca totusi am intrebat inseamna ca ceea ce am gasit nu m-a lamurit pe deplin… dar asta este… daca aici nu gasim ajutor vezi si „Vezi în indexul ortografic.”… mai exista si alte site-uri cu aceleasi reocupari… S-auzim de bine! Si multe… „succesuri” ca cele de pana acum…
Exact acesta este.
Pentru posmagi deja muiaţi caută în altă parte.
Deschizând mailul cu pricina şi ostenindu-te să-l citeşti. Scrie acolo cum.
un titlu minunat. Nu scapam nici in cazul celor mai interesanti reprezentanti ai societatii civile de problemele ortografice…
domnii domni, domniile lor domnii.
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/de-ce-fug-domniii-oprescu-si-prigoana-76809.html
Care varianta este corecta, „consta in” sau „consta din”? Pe mine ultima ma zgarie rau, dar o vad folosita destul de intens si chiar intensiv. Multumesc anticipat
Habar n-am. „Constă în”, presupun.
Am și eu o nelămurire, sper să mă puteți ajuta.
Am următoarea frază: La început îi interesează aspectul, dar după iau în calcul și restul.
Este greșit să folosesc numai prepoziția ”după”?
Reuters a fost o agenție de știri, al cărei clienți principali erau ziarele, televiziunile și alte companii media
Al carei ?
Ai carei ?
Buna! Am o intrebare referitoare la cuvantul „gratis”. Se poate spune „jocuri online gratis”? Dexonline zice ca e si adverb si adjectiv. Multumesc!
După tine, cum s-ar zice dacă nu s-ar zice „jocuri gratis”?
„Jocuri gratise”, sau cum? Iar o carte cum ar fi, dacă n-ar fi gratis? „Carte gratisă”?
Ma gandeam la „gratuit/a”. Sa inteleg ca merge cu „gratis”. Multumesc!
http://www.culturalazi.ro/articole/art.shtml?a=844541&c=3&g=1 – nu e comentariu, e invitatie, si m-as bucura sa fie onorata:
Stimată doamnă,
Vă invităm la dezbaterea „Straturile” creaţiei literare – scriitori, aplaudaci, forumişti, savanţi în hăţişul Internet, care va avea loc joi, 26 aprilie ora 12.00 în Rotonda 13 a Muzeului Na’. al Lit. Rom.
Moderatori: Eugenia Ţarălungă, Radu Voinescu, Rodica Zafiu.
Manifestarea va dura cca. 130-140 de min., având inclusă o pauză de cafea.
Vă rugăm să confirmaţi participarea la editura@mnlr.ro.
Vă aşteptăm cu drag!
Muzeul Nat. al Lit. Rom.
021 212 58 46
http://consilr.info.uaic.ro/consilr2011-12/ro/program.html
Agenda dezbaterii
Tema 1: Către un corpus permanent actualizabil al limbii române – Dan (Petru) Cristea, editori
Tema 2: Enciclopedii, dicţionare în format electronic şi on-line
Tema 3: Gramatica şi internetul
Tema 4: Instrumente de traducere on-line şi softuri
Tema 5 Literatura on-line şi în format electronic (bloguri, bloggeri şi alţi scriitori/cititori)
Tema 6: Efecte şi influenţe ale mediilor electronice asupra creaţiei literare şi jurnalistice
Tema 7: Presa on-line. Putem decoda lumea blogurilor şi a forumurilor? – Dan Stoica, Daniela Gîfu
Tema 8: Concluzii.
Buna seara,
As avea o nelamurire pe care n-am unde sa mi-o lamuresc: ce este d.p.d.v. morfologic (ai terminat) DE SAPA? Ar trebui ca noi sa intelegem de sapat, asta insemnanad ca este verb la modul supin? Iar de sapa sa fie doar o forma veche literara?
Mulltumesc,
Morfologia nu-i ortografie, mulţumesc pentru înţelegere.
Dacă „dar” este conjuncţie adversativă, de ce înaintea lui se pune virgulă („El a spus că pleacă, dar s-a întors”)? Idem pentru „iar”.
Mulţumesc.
Tocmai de-aia.
Salut!
Corect este „companie de salubritate” sau „companie de salubrizare” ?
Habar n-am. 🙂
”Să-ți zboară gândul” sau ”Să-ți zboare gândul”?
Mulțumesc.
Bună, draga.
Care e pronunțarea corectă a cuvântului „duminică” – dumínică (așa cum scrie DEX-ul), sau duminícă (pronunțarea pe care am auzit-o de multe ori).
Te pup. 🙂
Eu „duminícă” n-am auzit niciodată.
Prin părţile mele se zice ca-n DEX, cu accent pe primul i: dumínică.
Care e forma substantivului propriu Oradea la G-D? Am văzut recent scrisă forma Oradei. Este corectă?
Aș putea spune „municipiului/orașului Oradea”, ca să scap de problema asta.
Habar n-am.:)
Daca urmeaza regula generala ar trebui sa fie „Oradeei”, da’ mie parca nu prea-‘mi suna bine asa.
Victore, dacă urmează „regula generală”, Andreea ar trebui să dea Andreeei.
e desteapta persoana care a scris asta
hai nu o jumatate de ora, nu, dar 15 minute tot am stat si m-am bEnoclat unde pot sa scriu si eu ceva
La sti…stii mai este un caz care nu reiese clar de acolo si care pune cititorul in dificultate – cazul in care a sti este primul cuvant din propozitie
Cum este:
„Sti , nu cred ca se potrivesc aceste covoare la mine in casa. Dupa ce pleaca mama am sa le strang”
sau
„Stii, nu cred…”?
Ba rezultă foarte clar şi-l pune în dificultate numai pe cititorul care-aşteptă mură-n gură.
Citeşte aici:
şi aici:
şi pe urmă zi-ne dacă-i şti sau ştii.
Buna, as vrea sa te intreb care-i logica: de ex: Maria-Mariei, Clara-Clarei.
Dar avem in limba romana(sau maghiara, dupa caz) si Andrea si Andreea. Cum se formeaza dativul in cele doua cazuri si de ce nu este diferit?
Multumesc.
În română nu avem Andrea.
Genitiv-dativ pentru „Oradea” e „Oradiei”.
Cum e, până la urmă, locuţiunea corectă: „drept pentru care” sau „drept care”? Eu ştiu că e „drept care”, însă văd, tot mai des, în traduceri cu ştaif poliromistice, „drept pentru care”.
Din primul link rezulta. Din cel de-al doilea link nu rezulta clar
Nu-ţi rezulta ţie, care cauţi mure clare-n gură.
Să-nţeleg că mie mi se aplică punctul 4 de la regulile expuse mai sus („Loc de-ntrebat nu-nseamnă neapărat loc de răspuns la întrebare”)? 🙂
http://dexonline.ro/definitie/drept
Daaaa. Siiiigur. Cata frustrare.
ma scuzati. te pleznesc? ori te plesnesc?
a plezni? ori a plesni?
A plesni, cf. DOOM2.
multumesc frumos 🙂
sanatate
Cum se conjuga verbul a rage ? (de exemplu am urmatoarea propozitie: Leul infometat a ….).
Cf DOOM 2, nu se foloseşte la participiu, supin şi timpurile compuse cu participiul.
Multumesc mult. Intre timp am gasit si discutia mai veche din seria “nelinişti pe mail”- despre „A rage, ragere, ras, răgând”. M-am regasit in postura mamei care-si duce copilul la zoo si la cusca leului nu stie sa spuna cum e corect a zice ca acesta tocmai a scos un racnet. Sanatate! Toate bune!
Sunt bolnavii… psihici? Şi asistaţii… sociali? Am avut mereu tendinţa să spun „bolnavi psihic”, dar, într-adevăr, adverbele nu determină substantive. Pe de altă parte, cum „Bolnavii psihici” îmi zgârie timpanul, tare aş vrea să ştiu cum e corect. Şi de ce.
Nu mai ştiu, da’ parcă mai venise vorba despre asta cândva p-aci.
Habar n-am ce zice buchea cărţii, da’ eu n-o să pot spune niciodată „bolnave psihice”.
(Poate o să-mi vină cheful cândva să mă uit prin cărţi.)
„TAcem si facem”, asa se lauda acum cei de la Kaufland in pliantele lor. Nu-i ca n-au pus diacriticele, ca „şi” e acolo, asa le-a sunat lor bine.
P.S. Sper ca am postat bine aici.
O poza oarecum mai buna
Albă sau neagră?
Albă[,] sau neagră?
Tu vrei ca dumnealui să afle[,] sau nu?
De ce se pune virgulă înainte de ”sau”?
Ce sens are enunțul cu virgula pusă înainte de ”sau”?
Ce sens are enunțul fără virgulă înainte de ”sau”?
Fabia: https://diacritica.wordpress.com/2010/10/11/sau-virgula-sau/
Cum e, mental sau mintal? Si daca sunt corecte amandoua, care-i diferenta?
Cf DOOM2, „mintal” în medicină, „mental” în psihologie.
Cum se formeaza viitorul anterior? Stiu ca este un timp care exprima o actiune care se va petrece in viitor si se va incheia inaintea unei alte actiuni viitoare : de exemplu: „Cand eu voi veni acasa tu vei fi dormit deja”. Cineva mi-a spus ca ar fi trebuit sa folosesc forma la gerunziu” tu vei fi dormind deja”, insa eu nu am intentionat in a exprima o actiune in desfasurare in momentul venirii mele acasa. Am vrut a folosi in mod special formula viitorului anterior si nu stiu sigur daca ar fi trebuit sa spun” tu vei fi dormit deja sau tu vei fi dormind deja” . Multumesc anticipat pentru ajutorul dumneavoastra.
„Vei fi dormit”, dar nu are sens în exemplul tău. Mai degrabă „vei fi adormit”.
Ah, şi încă ceva:
Până la viitor anterior, mai bine vezi ce faci cu „nu am intentionat in a exprima” şi „Am vrut a folosi”. Sună străineşte, dacă mă-nţelegi…
Inteleg. In formula ” vei fi adormit deja” putem lua in considerare si varianta” tu vei fi adormind deja?” ca formula a viitorului anterior? Multumesc frumos!
Mădălina, de ce vrai tu să te dai româncă?
:-)) Nu, chiar este o chestiune importanta pentru mine, am folosit formula de mai sus in acceptiunea ca ea poate fi inlocuita cu formula ” adormit” si am fost intampinata de un comentariu a carui vehementa m-a intristat. Tonul condescendent a fost in masura sa ma determine a cauta raspunsul corect. Atata tot.
Mădălină, să te-ntristezi mai degrabă că româna ta sună străineşte. Sau să te bucuri – tu ştii mai bine.
Auguri.
Multumesc frumos. Ma intristez. O seara placuta va urez.
Madalina: Dupa cum as intelege eu un asemenea mesaj, „vei fi adormind” daca (ma) surprinzi in timpul procesului de adormire, „vei fi adormit” / „vei fi dormind” daca (ma) surprinzi dupa ce a(m) adormit / in timp ce doarme/dorm si respectiv „vei fi dormit” daca (ma) surprinzi dupa ce a(m) (terminat deja de) dormit, cand este/sunt deja treaz.
In romaneste, „am vrut a folosi” este corect, dar neuzual in exprimare (mai degraba un arhaism, eventual regionalism) – forma obisnuita fiind „am vrut sa folosesc” – dar „(nu) am intentionat in a exprima” este gresit. Este corect, dar neuzual „(nu) am intentionat a exprima” (fara „in”), forma uzuala este „(nu) am intentionat sa exprim”.
Multumesc frumos, Victor. Voi avea mai multa grija in legatura cu modul in care ma exprim, tocmai pentru ca imi iubesc limba. Raspunsul tau m-a ajutat in mod concret si iti multumesc sincer pentru el. O seara buna in continuare!
Lasa intristarea, Madalina! Bucura-te ca vorbirea ta suna romaneste (chiar daca – probabil in urma imprejurarilor – „vorbita straineste”, cum bine zis-a autoarea. Forma aceasta neuzuala poate fi si urmarea invatarii limbii de la cineva care vorbea un dialect regional, unde ACELE forme ar putea fi cele curente, uzuale. Incearca sa nu lasi sa se piarda limba (la tine si priontre ai tai) – ESTE importanta folosirea ei corecta, dar parca MAI importanta (de unde ma uit eu) este folosirea ei in mod inteligibil, traductibil (ca la o limba straina).
Victor, fă-mi favoarea şi nu mai răspunde la locul de-ntrebat. Pe de-o parte că-i loc de întrebat diacritica (când or să vrea să te-ntrebe fix pe tine, au să vină pe blogul tău), pe de partea ailaltă pentru că în peste 50% din cazuri eşti lângă răspunsul corect. Ultima chestie pe care mi-o doresc pe blogul ăsta e să corectez răspunsuri pe arătură.
”În 1864, la Iaşi, are loc o încercare de lovitură de stat, dirijată de Rusia, care a urmărit dezmembrarea României şi formarea unui „regat dacic”, despre care se ştia că urma să facă parte din imperiul ţarist.”
Virgulă după Iași? (În 1864, la Iaşi, are loc o încercare)
”În principal, aceste eforturi s-au desfăşurat în două direcţii: de deznaţionalizare şi, concomitent, de rusificare (slavizare). Acest lucru a fost posibil, între altele, şi datorită lipsei de sprijin, în acest teritoriu, din partea latinităţii vest-europene.”
” între altele”? sau ”printre altele”
”şi datorită lipsei de sprijin”
Dacă e lipsă de sprijin, e DATORITĂ? Nu cumva e ”din cauză ca…”
P.S.: Site-ul cu pricina:
http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1435
CRITICĂ, ESEU
De la identitatea obiectivă la identitatea impusă
Dan MĂNUCĂ
Nu e greşit.
„Printre”, aş zice eu, dar nici cu „între” nu cred că-i aşa mare chestie…
Dac-am prins bine sensul, cred că e mai degrabă „din cauza”.
Salut Diacritica!
Cum se scrie pluralul de la alias? Știu, dex-ul nu dă nici unul, dar pentru alias din informatică, ar fi aliasuri sau alias-uri?
Mersi anticipat
1. Salut , anaconda! Vocativul se desparte prin virgulă de cuvântul sau cuvintele învecinate.
2. „Alias” în română e doar adverb, deocamdată. În caz că vrei să-l faci substantiv, ai detalii aici.
M-ai prins în ofsaid :-o! Mersi, Diacritica, pentru răspuns și pentru corectare :). Dacă logica mea nu doarme încă atunci intuiția mea a fost corectă: fără cratimă
Buna,
„pe cine votezi?” sau „cu cine votezi?” care din cele doua variante este corecta?
Cred că varianta incorectă e hipercorectitudinea.
Buna ziua. Am si eu o chestie pe care nu prea am lamurit-o cu DOOM 2 si sper ca ma puteti ajuta. Cum este corect: o-r sa vina,manance,etc. sau or sa vina,manance,etc. ? multumesc anticipat
După tine, cum e corect şi de ce?
Bună , ţi-am citit blogul şi îţi apreciez munca , am învăţat câte ceva din ce-am citit aici .
Eşti ‘ bună’ la română şi mi-aş dori să mă ajuţi şi pe mine cu ceva ( dacă vrei şi poţi )
Am o problemă cu i-urile şi îmi doresc s-o remediez , dar nu înţeleg căutând singură pe ‘ goagăl’ , de aceea m-am gândit , că poate , ai vrea să-mi explici şi mie cum stă treaba cu ele .
Aşa, cap-coadă, special pentru tine?
(Citeşte ce scrie-n capu’ paginii ăsteia şi p-ormă hotărăşte-te ce vrei să-ntrebi. Dac-o să mai ai întrebări.)
Cum e corect pe romaneste? Monaco cu accnet pe primul o, ca-n italiana, pe ultimul o, ca-n franceza, sau pe a, ca Mihaela Rradulescu?
N-am vrut să te supăr .
Voiam , să-mi oferi nişte ‘reguli’ generale să zicem aşa . Sau un sfat util , fiindcă am citit cam ce scrie pe blog despre i-uri , dar dacă a fost un cuvânt pe care nu l-am întâlnit îl cam stâlcesc !
Oricum , scuze de deranj . Pupici :*
La fiece articol despre i-uri e şi regula cazului respectiv. Dac-ai citit ce scrie pe blog despre i-uri şi n-ai prins regula, degeaba aş relua-o aici. De asemenea, dacă ai citit ce scrie pe blog despre i-uri şi ai impresia că-ţi poate cineva explica într-un răspuns p-un blog „cum să treaba cu ele”, va să zică că n-ai priceput ce era de priceput.
Salut Diacritica.
am din nou o întrebare. De data asta am încercat sa caut, pentru că sigur undeva se tratează tema, dar din păcate n-am găsit nika :(. Oi fi căutat prost….
Cum e corect acordul în situația de ”unul sau mai multe”?
Unul sau mai multe mesaje AU FOST ștersE / A FOST șters?
Eu presupun că plural.
Dar A FOST șters/AU FOST ștersE unul sau mai multe mesaje?
Că în engleză e simplu: Ț message(s) deleted.
Mersi anticipat!
La plural, evident.
O, intrebare as dorii sa v-o pun. Daca se poate…
Mia zis la scoala ca nu stiu sa pun virgulele calumea. Si nu m-i se pare corect jiginrea ce m-i s-a adus, asa, fara motive. As vrea sa stiu daca gasesc aici o rubrica pentru virgule. Daca da unde?
Eu ma uit zilnic pe blogul asta si cred ca am prins abtitudini net superioare decat cele ale colegilor mei de clasa. Decat ca nu stiu sa pun virgulele unde trebuieste.
Multumesc frumos.. ma bucur ca mai sunt uniii care ajuta oamenii la nevoie, nuca alti…
@marius
Ştiu că e treaba diacriticii să ţi-o spună, dar tu ai mari probleme şi cu cuvinte… Sau poate ai scris la mişto?!?!
Am găsit următoarele versuri
”Petalele cad în fântână,
portocalii petale de trandafiri,
Culoarea lor se-nchearbă de piatră.”
Autorul este Ezra Pound.
Întrebarea este, ce înseamnă ÎNCHEARBĂ? Există un asemenea termen în limba română sau e doar o eroare de traducere/tastare?
Mulțam anticipat,
CC
Cre’ că pe traducător tre’ să-l întrebi.
În orice caz, cuvântul există pe dexonline.ro, într-un dicţionar din ’58 şi unul din ’39.
„te-ai fardat cam mult…deja ti-i negru nasu”
Stiu ca e corect „ti-e” sau dupa limbaj uzual „ti” negru nasu. Dar „ti-i” e in vre-un fel corect?
a. https://diacritica.wordpress.com/index-ortografic/
b. https://diacritica.wordpress.com/2009/10/03/ti-tii-ti-i/
c. https://diacritica.wordpress.com/tag/vre-un-sau-vreun/
Multumesc pentru lamuriri. Si da, am aflat de ceva vreme ca „vre-un” se scrie acuma intr-un cuvant. Dar, inca nu am reusit sa ma obisnuiesc cu ideea si din reflex scriu dupa forma mai veche.
Se scrie dintotdeauna vreun, vreo.
Salut Diacritica
aș avea din nou o întrebare:
Bun venit LA …. *aplicația mea web de tăiat lemne* sau
Bun venit ÎN …. *aplicația mea web de tăiat lemne* sau
Bun venit PE …. *aplicația mea web de tăiat lemne*?
eu aș spune LA așa la prima vedere, nu știu dacă e corect și dacă nu, de ce nu. Ce părere ai?
Mersi anticipat
Mai deranjez cu încă o întrebare: cum se face acordul cu două genuri diferite? De exemplu:
Rochii și pereți GĂURIȚI?
Pereți și rochii GĂURITE?
sau
Rochii GĂURITE și pereți GĂURIȚI?
Nu, nu aș lua în considerare varianta Rochii și pereți CU GĂURI, aș avea nevoie de o regulă generală. Mersi anticipat.
Grea e limba română….. 😦
la / în / pe: habar n-am. 😀
acordul: teoretic, masculin plural, dar e niţel mai complicat de-atât. Poate nu uit să mă uit în Gramatica Academiei – deşi în ultima vreme de obicei uit. 🙂
Neata buna, diacritica. Vin la tine ca la o mare doamna si fidela prietena a limbii romane. Am o mare nelamurire si m-apasa pe neuron. De curand am gasit intr-un articol online urmatoarea exprimare. „Majoritatea copiilor are conturi de messenger”. Stiu ca din punct de vedere gramatical facem acordul cu subiectul, care e in situatia asta „majoritatea” dar pe mine tot ma zgarie la ureche. Astfel, m-am apucat sa caut sa inteleg logic termenul „majoritate” sa-mi dau seama cum se face acordul logic in propozitia de mai sus. Nitel ajutor pls.
Buna, sa-ti fie inima, Diacritica!
O nelamurire: „cu surle si trambite” sau „cu surle si tobe”; io am citit, dar ai mai mari si mai luminati ca noi se contrazic… tu ce zici?
Multam si o vara frumoasa!
Habar n-am.
.
Buna diacritica!
Am o intrebare intrebatoare, daca exista vreo exceptie la regula de formare a substantivelor articulate hotarat la singular, eu stiam ca pentru a afla, spre exemplu, forma articulata hotarat a substantivului para, faci pluralul -> pere, apoi il articulezi pere+i; sau casa -> casei, mâna -> mâinii (din ce-mi aduc aminte de prin clasa a 7-a), toate bune si frumoase pana aici, dar la „sabie”? de ce „sabiei” si nu „săbiei” (asa cum am gasit in dictionarul ortografic online). Asadar intrebarea mea este, daca exista exceptii (si exista) cum le detectez, exista vreun alamanah de exceptii dinastea sau cum?
Nu bag mana in foc ca pe net nu exista deja un raspuns clar, dar garantez ca nu e pe primele doua pagini, sau sunt eu orbete.
din astea* scuze, m-am grabit sa scriu…
Aia e declinare cu articol hotărât. La G-D. Că în mod normal de la „pară” forma cu art hot e „para”.
Dacă aplici regula aia la „sabie” îţi dă „săbiii” (săbii+i). De la roşia (mea) ţi-ar rezulta roşiii (mele) în loc de roşiei (mele).
Există DOOM2. Foloseşte-l cu încredere.
ok, multumesc 🙂 nu prea ma pricep sa explic, si e clar ca am facut confuzie intre declinarea de g-d si forma articulata hotarat. Oricum multumesc ca… http://www.youtube.com/watch?v=hAT9nkGZa08 teai abtinut de la ceva de genul asta.
Bre, şi „para” şi „perei” îs declinare cu articol hotărât – una a N-Ac (para), ailaltă la G-D.
bună ziua. am si eu o nelămurire. cum se pronunţă corect „deunăzi”? eu credeam ca se pronunţă cu accentul pe U, gândindu-mă şi la silabisire: de-u-nă-zi. însă am auzit şi varianta cu accentul pe… ă cred. (de-u-năzi), iar persoanele respective erau foarte convinse că asta este varianta corectă. mie nu-mi sună bine totuşi. poate mă ajutaţi voi.
de-u-năzi, accent pe u.
multumesc.
Buna, Diacritica. Am o nelamurire si ma tot framant sa-i gasesc solutie. Uite care-i dilema mea. Am 2 enunturi: \” Imi plac toti colegii, în afara de Ioana ?\” si \” Imi plac toti colegii, în afara Ioanei?\”…Dupa cum am judecat eu, mi se par corecte ambele. Poate poti tu sa clarifici un pic situatia? Si in ce caz este \” Ioana\”, in aceasta situatie? In a doua pare-mi-se ca e dativ, iar in prima e acuzativ? Eu am auzit ambele variante si ambele imi suna bine.
Corecte or fi, nu ştiu, da-ţi pare că zic acelaşi lucru? Că mie-mi pare că „în afară de” înseamnă excludere, „în afara” e exterioritate, chestie de spaţiu. În afară de casa mea / în afara casei mele.
Bună,
Te rog, cum e corect: „Luceafărul de Mihai Eminescu” sau „Luceafărul, de Mihai Eminescu”? Mulţumesc.
Depinde câţi „Luceferi” există…
Dacă există mai mulţi.
Exercitii de ortografie sau de ortografiere?
Ortografia substantivelor sau ortografierea substantivelor?
Multumesc mult.
Eeee, cred că te scarpini pe după cap.
Cre’ că dacă socoteşti ortografia o materie, poţi să zici „exerciţii de ortografie”, cum zici „exerciţii de matematică”.
Cât despre ortografia / ortografiera substantivelor, cred că exprimă chestii diferite: ortografia substantivelor – normele de ortografie aplicabile în cazul substantivelor (în fine, care-or fi alea); ortografierea substantivelor – faptul de a le „ortografia”, scrierea substantivelor, cum ar fi.
din mailuri..
primesc un newsletter de la elefant.ro. in subject, mare cat casa:
„Tu care carte iti doreai?”
mno, amu’ e ceva (multa) vreme de cand n-am mai deschis io o carte de gramatica, nu stiu sa explic de ce nu-mi suna, da’ sigur nu-mi suna. stiu ca ce si care sunt in principiu sinonime, da’ in sintagma de mai sus suna ca dracu’.. asadar, intrebarea este: care e nebun, eu sau elefantul?
multumesc.
Cum este corect: „La momentul la care..” sau „în momentul în care..”.
Mă refer la termeni reprezentând timpul.
Iată câteva exemple: …în ziua de… la data de…la momentul dat… în momentul respectiv…
din categoria aberatiile limbii de presa, de la Adevarul.ro, astazi in pagina de pornire:
>>Premierul Ponta a prezentat o vilă de protocol ca fiind „vila lui Băsescu“. Prima reacţie a preşedintelui: Nu am solicitat nicio vilă
Acum 2 ore Premierul Victor Ponta le-a arătat jurnaliştilor casa în care preşedintele suspendat Traian Băsescu ar urma să se mute după ce îşi termină mandatul. Reacţia şefului statului nu a întârziat să apară: el a precizat că nu a făcut solicitare pentru a-i se da nicio vilă.<<
ultima fraza e amuzanta: dincolo de "a-i se da vila" mai avem si o exprimare absolut imbarligata: "nu a facut solicitare pentru a se da nicio vila". Eu as fi zis "vreo vila". Acel "nicio" imi suna foarte prost. E un fel de negarea negatiei (practicata in romaneste, stiu) dar de data asta cam prea de tot: adica, Basescu NU a cerut sa i se dea NICIO vila, ceea ce inseamna ca de fapt e de acord sa i se dea VREO vila 🙂
1. Mi-ar plăcea să aflu mai multe despre ”în stradă” și ”pe stradă”, și anume, când se folosește ”în stradă”. Te-am văzut pe stradă sau Te-am văzut în stradă?
2. Perdelele se pun ”la geam” / ”pe geam” / ”în geam”?
Mulțumesc.
Cre’ că te scarpini prea tare pe după cap.
Și mie mi-ar plăcea să aflu mai mult despre nedumerirea lui S.D., că mi se încurcă limba vorbind despre oamenii pe care le văd în/pe stradă. Prepozițiile sunt grele.
Până la prepoziţii tu le vezi pe oamenele. 🙂
chestia cu „pe strada” si „in strada” aminteste de o problema ampla a limbii romane din ultimii 30 de ani: excesul lui „pe” dar si deformarea utilizarii celorlalte prepozitii (vezi si acest mic articol:
http://blogvocabular.wordpress.com/2010/01/13/despre-obsesia-prepozitiei-pe/ ).
Insa povestea cu „pe strada” e mai simpla, caci e veche, cel putin de cand ma stiu eu:
PE strada = cineva merge PE strada (deci: l-am vazut mergand PE strada). E legat de o actiune, care se intampla PE suprafata strazii, o deplasare, etc. PE e legat deci de o actiune, de o deplasare, de o miscare pe carosabil sau pe trotuar. Strada e un suport (=>PE)
IN strada = cineva se afla (sta) IN strada. (deci: stare, aflare, IN spatiul urban al strazii). Strada e un „continator” (=> IN)
iar povestea cu geamul:
„perdele puse LA geam” = corect, adica perdele atarnate „in zona geamului”, sau „alaturi de geam” (alaturi, adica atarnate langa geam, la interiorul casei), etc.
„perdele puse PE geam” = gresit (ar insemna: presupunand ca ai un geam orizontal, de ex. o masa cu blat de sticla, ca ai pus perdelele acolo, PE masa, PE geamul mesei. Nu ai cum sa le pui „PE geam”, daca „geam” vrea sa spuna „fereastra”). Ai putea spune si asa („pun perdele pe geam”), insa doar presupunand ca ai niste perdele cu baghete (asa-zisele „brizbrizuri” – sensul denotativ si nu conontatiile tarzii in sens de „zorzoane!) pe care le fixezi direct de rama de lemn a ferestrei, si atunci poti spune ca le-ai pus PE geam.
„perdele puse IN geam” = corect, in sensul urmator: ai pus perdelele IN deschiderea geamului, deci IN golul din zidarie, in care e montat si geamul. Exista sintagma de „a pune in geam ceva”, o intalnim in literatura clasica, cu lucruri de genul „a pus lampa [de petrol] in geam” sau similar.
Deci toate astea pot fi gandite in sensul „limbii ca spatiu vectorial” (expresia ii apartine Prof. Liliana Ruxandoiu, spusa in tramvai, la Viena, prin 1995). Limba germana e de ex. extrem de exacta in aceasta privinta. Nu numai prepozitiile, dar si diverse prefixuri si sufixuri adaugate verbelor dau un sens spatial diversor actiuni, definindu-le foarte nuantat.
Cum eu sunt arhitect, ma intereseaza implicarile spatiale in limba. Cele de mai sus (perdelele, strada) se leaga mult de aflarea in spatiu si de actiunile in spatiu. Romana tinde sa se simplifice (corespunzator cu nivelul cultural al ultimilor 20 de ani, si cu ingustarea plajei de experienta a cetateanului mediu, dar si odata cu lipsa necesitatii unei comunicari exacte, caci, dupa cum stim, romanul e ambiguu, adica nascut poet, si chiar nu-i pasa daca a pus perdelele LA, IN sau PE geam. „I se rupe”, cum bine o spune romanul de azi, al carui limbaj familiar a ajuns sa fie ceea ce altadata era argoul cel mai vulgar / sau considera ca „se scarpina prea tare pe dupa cap”. Eu personal cred ca tema spatiu/prepozitii e foarte interesanta!).
inca un citat simpatic din presa zilei:
„Luată cu agitaţia alegerii între „da au ba” în privinţa demiterii preşedintelui Traian Băsescu, opinia publică a uitat aproape complet de una dintre primele victime ale Guvernului Ponta, şi anume de Institutul Cultural Român, care este cu un pas în groapă.”
(Gabriela Lupu, in RL, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/institutul-cultural-roman-in-pragul-colapsului-271692.html )
ori e „cu un picior in groapa” ori e „la un pas de…” (prabusire, etc.) nu poate fi „cu un pas in groapa” 🙂 🙂 🙂
asta imi aminteste de jocurile pe care le faceau amicii unor amici arhitecti, in bucurestiul anilor 80:
copilul „ii calca pe umeri” tatalui, sau mama „ii canta in coarne” pustiului. (pt. „D. americanul”: corect ar fi: „ii calca pe URME” si „ii canta in struna” si „ii cauta in coarne”)
Dupa ce, in anii 80, romanul inca glumea, acum a ajuns sa vorbeasca serios (si fara sa stie), la fel ca pe vremea cand inca glumea. Vorba cea veche: nu te prosti, ca risti sa ramai asa!
Mulțumesc, Horia!
horia (27/07/2012 la 5:55 pm): „IN strada = cineva se afla (sta) IN strada. (deci: stare, aflare, IN spatiul urban al strazii). Strada e un “continator” (=> IN)”
Fara sa contest eventuala justete „de principiu” a afirmatiei (nu ma simt destul de „acasa” in aceasta privinta, deci nu am opinii ferme) dau un contraexemplu din domeniul taximetriei: atunci cand o strada, continuand sa existe ca atare, da si numele unei zone de blocuri (pt Bucuresti nu stiu sa dau un exemplu pertinent), o comanda (transmisa prin statie de radio-emisie-receptie) „PE (sa spunem) Brancoveanu nr…” (fie 6) defineste imobilul cu respectivul nr „de strada” (deobicei o casa, a treia pe patea dreapta a strazii, pe cand aceeasi comanda „IN Brancoveanu nr…” (fie tot 6) defineste blocul cu nr 6 din acea zona de blocuri. Conventii…
Buna ziua. In ziua referendumului, dati-mi voie sa pun o intrebare simpla: e corect „Romani, hai la referendum”? Din punct de vedere al limbii romane, desigur…
o impacare si o fericire vesnica sau o impacare si o fericire vesnice ? daca se poate si regula te rog
Aud foarte multi indivizi folosind forma aceasta :
Exemplu:
Nu mai ma suna toata ziua.
vs.
Nu ma mai suna toata ziua.
Consider ca forma corect scrisa si vorbita este : Nu ma mai suna toata ziua.
Am dreptate ?
Buna.
Am cateva nelamuriri in ceea ce priveste adjectivul la forma de dativ-genitiv. Si cum nu am cu cine ma consulta, am apelat la tine. Nelamuririle mele: dragii fete (nu dragei fete), dulcii vorbe (nu dulcei vorbe), flamandei guri (nu flamanzii guri), marii (nu marei) ape, artiste, scriitoare etc., maretei (nu maretii) fapte. Am intuit corect? Multumesc.
E ca la substantiv.
Da, Ionuţ. Este, de fapt, terminaţia substantivului: „i”-ul stă pe loc, iar adjectivul şi substantivul fac rocada. Aşadar, unei fete dragi – dragii fete.
Da, Ionuţ. Este, de fapt, terminaţia substantivului: “i”-ul stă pe loc, iar adjectivul şi substantivul fac rocada. Aşadar, fetei dragi – dragii fete.
Diana, locul de-ntrebat nu e forum. Mulţumesc.
Multumesc! Nu eram prea sigur, cred ca din cauza mediatizarii acestor greseli. Mi se parea ca suna bine si „marei scriitoare”, „flamanzii guri” etc.
Cum este corect :
Nu mai te-am vazut afara de ceva timp.
Nu te-am mai vazut afara de ceva timp.
Aud foarte des prima varianta si ma zgarie pe creier.
„Mai”stă întotdeauna imediat în faţa verbului.
Multumesc frumos.
Salutare,
Am niște nelămuriri despre exprimarea în limba română. Am întâlnit în niște texte, o exprimare care mie mi se pare cam aiurea. Te rog să mă lămurești cum e corect.
Am găsit expresia:
Ca urmare a verificării materialul probator administrat în cauză…
dar și expresia:
Urmare aplicării principiului „în dubio pro reo”…
sursa este: http://jurisprudentacedo.com/Admiterea-recursului-casarea-hotararilor-de-fond-si-apel-si-urmare-aplicarii-principiului-in-dubio-pro-reo-sa-se-dispuna-achitarea-inculpatului-in-temeiul.html
Mă interesează care este corect: urmare aplicării… sau ca urmare a verificării…
Am mai găsit și alte exemple:
Urmare investigaţiilor efectuate de FBI, s-a descoperit că domnul X avea legături cu crima organizată.
Urmare desfăşurării unei ample investigaţii interne….
Urmare acestor atacuri, s-au înregistrat 300 de morți.
Mie mi se pare că zgârie rău… sau nu?!??!
Mulțumesc!
Buna. Cum este corect? „Institutie nou aparuta” sau „Institutie noua aparuta”? Inclin spre prima varianta, ca in celebrul caz „nou-nascuti”
In „sunt singura care am facut practica” e ceva dubios? Sau e mai fericita exprimarea „sunt singura care a facut x”?
„Nou apărută”. Poate „nou-apărută”. Că „nou” se referă la „apărută”. Ca la”nou-născut”.
Cred că-i ” sunt singura care a făcut”.
Multumesc:) Deja esti o somitate in domeniu cand e vorba de contrarii lingvistice. Toti fac trimitere via diacritica.
Nah, să nu exagerăm. Îs o somitate pentru forumurile de şoferi şi de CounterStrike.
Buna seara. Nelinistea mea tine de formele „eu era sa” / „eu eram sa”. M-am lamurit ca in cazul in care particula „sa” succede verbul forma e impersonala „eu era sa / eu era sa / el era sa”.
Intrebarea mea este: e corecta forma „eu era gata sa plec” cu sensul „eu era cat pe-aci sa plec” ? sau forma e „eu eram gata sa plec” ?
Multumesc 🙂
Eu era să plec. – Era [cât pe ce] ca eu să plec. Eu e subiect pentru verbul la conjunctiv (să plec), nu pentru era.
Pentru că nu zici eraţi să plecaţi, ci era să plecaţi.
Cât despre cealaltă structură, mi se pare că diferenţa de sens dintre eraţi gata să plecaţi şi era gata să plecaţi e destul de clară (deşi, hm, eu pe asta cu era gata să plecaţi nu cred s-o fi zis vreodată). Oricum, se analizează ca mai sus: Era gata / Era cât pe ce ca eu să plec – eu e subiect pentru să plec. În Eram gata să plec, eu e subiect pentru eram gata, eram pregătit să.
ghi-oz dan sau ghioz-dan?multumesc anticipat.
Ghioz-dan.
Care-i corect? „cartea Anamariei” sau „cartea Aneimaria”?
Ăăăă… Anamariei, presupun.
Cre’ că dacă era Ana-Maria genitivul ar fi fost Anei-Maria.
„În rândul tinerilor” sau „în rândurile tinerilor”? Personal, aş miza pe cea de-a doua variantă.
Depinde ce vrei să zici.
Dacă tinerii-s aşezaţi pe rânduri, da, poţi miza pe a doua variantă.
Când te referi la o masă de oameni. „Moda X a avut succes în rândul tinerilor”. În cazul acesta, tinerii nu stau într-un singur rând, ca în clasele primare, şi nici în spiritul disciplinei cazone. Deci putem folosi „în rândurile tinerilor”, pentru a evita producerea involuntară a unui efect rizibil. În rândul tinerilor, oamenilor, ornitorincilor etc. s-a preluat, probabil, din expresia „a intra în rândul lumii”, care are o cu totul altă semnificaţie. Aşa văd eu lucrurile. Desigur, părerile vor fi întotdeauna împărţite.
Fă-mi, te rog, favoarea de a nu mă mai întreba atunci când oricum tu ştii deja mai bine.
Am o nelamurire. Exista vreo diferenta de sens intre branza de vaca si branza de vaci? Eu zic ca nu. Colegele spun ca denumirea de „branza de vaci” se foloseste doar pentru un tip de branza de vaca dulce.
Am lasat intrebarea si aici in ideea ca ma poate ajuta oricine citeste acest blog.
Multumesc pentru ajutor.
Nu e normat pe nicăieri, aşa că n-o să poată nimeni să-ţi zică care-i sensul „corect”. Oricine de p-aci nu poate decât să-ţi spună cum foloseşte el sintagmele alea, aşa cum au făcut şi colegele tale. Prin preajma mea, „brânză de vaci” e o brânză dulce care nu e caş.
E suficient sa imi spui ca nu e normat. Si ca e vorba de cum folosesc ele sintagmele, in functie de cum au invatat de la altii.
Multumesc.
Dragă, nici „maşină de cusut” nu cred s-apară ca atare în vreun dicţionar, dar asta nu-nseamnă că poţi să zici liniştit „maşină de coasere”, gândindu-te la acelaşi obiect.
Da, inteleg. Oricum, eu nu aveam probleme cu folosirea ambelor sensuri ci doar voiam sa aflu daca cele doua sunt diferite ca sens. Si daca e ceva „oficial”. Mersi.
Da, pentru majoritatea cumpărătorilor de brânză cele două sintagme au sensuri diferite.
@Alin:
Încerc un răspuns.Au devenit sintagme sau exprimări „standard” la prăvăliile „Alimentara” şi în alimentaţia publică următoarele denumiri de produse :
– brânză de vaci, dar
– telemea de vacă,
– lapte de vacă, în schimb
– carne de vită,
– ciorbă (ţărănească) de văcuţă şi apoi
– lapte de oaie
– brânză (sau telemea) de oi (sau de oaie)
– carne (pastramă) de oaie…
Asta era pe vremea mea, acum 50…60 de ani.Acum, odată intraţi în U.E., mă aştept la orice fel de schimbări! 🙂
Care ar fi pluralul sintagmei mic dejun? Dupa mine este mic dejunuri, dar poate ma insel
Păi care altu’ ar putea fi?…
buna ! Diacritica,ce ma bucur ca intamplator am gasit acest blog ,si te voi trece la mine pe blog ,unii mai avem nevoie sa ne amintim cum se mai scrie
Bun, credeam ca n-o sa am nevoie, dar iata-ma, ca nu-i in ‘index’ 🙂
Asadar: ecleruri (cum mi se pare firesc) sau eclere?
Nu-i în index, da’ e-n dexonline.ro 🙂
Buna!
Am o noua nelamurire. Nu stiu cum e corect: „scrierea cu doi de i” sau „scrierea cu doi i”. Parca-parca prepozitia „de” se punea abia dupa numeralul douazeci?! Si tot din aceeasi categorie… „scrierea cu doi de n” sau „scrierea cu cu doi n”?! Multumesc.
Dacă ai citi constant blogul ăsta n-ai mai avea nelămurirea asta.
Ia citeşte tu prima pagină – inclusiv indexul, inclusiv articolele – şi pe urmă vino să ne zici cum e corect, cu „de” sau fără.
Am o nelămurire cu privire la folosirea substantivelor articulate după prepoziția „cu.” Dacă un substantiv este precedat de două prepoziții, dar una dintre acestea este „cu,” ia substantivul forma articulată sau nearticulată? de exemplu, „Ea a făcut o poză și cu și fără pălărie” sau „Ea a făcut o poză și cu și fără pălăria”?
E nearticulat. Ca să-l articulezi, trebuie să-l defineşti cumva – cu şi fără pălăria nouă.
(Bine, nu-nţeleg cum poţi să faci o poză – una, adică – cu şi fără pălărie. 😀 )
A, şi pentru cultura ta generală românească, caută „Cu mască, fără mască”. 🙂
Doamnă Diacriticescu,
Aș dori să vă întreb care este părerea dumneavoastră despre poziționarea numelui înaintea prenumelui (atât în scris, cât și… vorbit). Ați putea să scrieți un post pe blog despre această problemă? (din punctul meu de vedere, este o problemă).
Vă mulțumesc.
Cu respect,
O cititoare.
Asta-i bucata doamnei Aurelia Marinescu, sigur a pomenit şi despre nume.
Salut, poate s-a scris deja aici despre și mi-a scăpat, dar aș vrea să mă lămuresc care e forma corectă:
M-am mai gândit sau Mai m-am gândit.
Unde se pune mai-ul în construcțiile astea?
Merci
Fix înaintea verbului „de bază” (vs. auxiliar – am, ai etc), întotdeauna.
M-am mai gândit.
Mă mai iei şi data viitoare?
O să mă mai iei.
O vei mai lua.
Ok, mulțumesc pentru lămurire 🙂
Este corect sa folosesti expresia „enorm de putin” sau este deja o contradictie in termeni?
Tu ce zici?
Parerea mea este ca nu, dar am cateva persoane care ma contrazic frenetic. Eu sunt de acord ca este folosit , dar nu si corect. Asta este si motivul pt care am intrebat aici, sa vada negru pe alb.
PS: Mi se pare la fel de corect ca si cum as zice „infim de mult” 🙂
Mie îmi „place” la nebunie să aud expresia „groaznic de frumos”! 🙂
“Groaznic de frumos” nu-mi amintesc sa fi auzit / citit (oricum nu „spus in serios”, ci doar (eventual) cel mult in gluma) dar aud frecvent in jur „teribil de frumos” (expresie al carei inteles nu-i departe de al celeilalte).
cum e corect? noi consideram ca este utila implementarea cat mai rapida a acestei masuri sau….. cat mai rapid…..
Noi considerăm că este util ca această măsură să fie implementată cât mai rapid. Aşa e corect de fapt.
Multumesc foarte mult pentru raspuns. Si eu as fi construit tot asa fraza, dar este vorba despre o fraza deja construita in acest mod, de aici intrtebarea. Asadar, cum e corect?
Înţeleg că te ocupi de redactarea unui document. Redactare nu-nseamnă doar virgule şi acorduri, ci şi fraze (re)făcute în aşa fel încât să sune firesc. Dacă nu te dă afară pentru asta, mai bine ajustezi fraza. Că aia de-o dăduşi, indiferent de acord, sună a dulcea limbă de lemn.
După tine, cum e corect şi de ce?
dupa mine, e corect implementarea cat mai rapid si nu cat mai rapida. Da, implementarea rapida, dar nu cat mai rapida.
Nu cred ca este vorba de acordul dintre implementare si cuvantul care il determina, respectiv rapid.
De ce?
actiunea pe care o fac si asupra cuvantului pe care actionez, adica asupra implementarii, o fac rapid, si nu rapida. In cazul de fata, implementarea nu este subiect incat sa-l acord in gen cu adjectivul rapid, cat mamai rapid.In fraza cu pricina, cred ca implementarea este complement direct. Nu stiu daca am reusit sa ma fac intelesa si mai ales nu stiu daca asta e explicatia. Chiar nu stiu, dar mie asa imi suna in cap.
Ăă?! Acordul adjectivului se aplică numa’ la subiect?!!
Ăăă?!!
Şi, eniuei, dacă substantivul e complement direct, atunci nu mai e nevoie de acord al adjectivului?! Adică „Am văzut pe fata frumos„, că „fata” e complement direct şi deci am scăpat de chinul acordului?!!
Poate-ar trebui să laşi jobu’ ăsta (traducere, redactare, ce-i fi făcând tu acolo) în seama cuiva care ştie cu cine se acordă adjectivul.
Acţiunea pe care o faci asupra cuvântului „implementare” este faptul că-l scrii. În fraza ta, implementarea însăşi e acţiunea, rapidă au ba.
A scrie rapid cât mai rapid – scriere cât mai rapid?!!
Dacă-l vrei adverb pe „rapid”, îţi trebuie un verb.
Este util ca această măsură să fie implementată cât mai rapid.
Este util ca implementarea acestei măsuri să se facă cât mai rapid.
Este util ca implementarea acestei măsuri să aibă loc cât mai rapid.
Este utilă implementarea cât mai rapidă a acestei măsuri. (Asta-i cea mai proastă frază cu putinţă.)
„Pară” (cu intelesul de „flacără” si prin contrast cu cel de fruct) este defectiv de plural?
DOOM2 dă plural „pare”.
Am comentat prin alte parti si „m-am incurcat in stiinta”, nestiind in ce… categorie gramaticala ar putea fi incadrata expresia „atat de…” (spre ex „…mare”, sau „…curat”). Grad de comparatie nu-i. Dar ce ESTE? Poti (si vrei) sa ma ajuti, te rog?
Habar n-am. „Atât” e adverb. N-am idee dacă vreo gramatică îl încadrează şi în vreun alt fel.
Momentan mintea nu mi-e destul de „sprintara” pt a exprima mai corect / coerent ceea ce mai mult „simt” (intuiesc) decat „gandesc”, dar MIE „atat” nu-„mi suna” a adverb: „dorm nelinistit”, „alergi repede”, „gandeste profund” – adverbele sunt atasate pe langa un verb, a carui actiune o caracterizeaza; in CE mod se ataseaza „atat” pe langa verb, astfel incat sa-i caracterizeze actiunea? (Sau cazul sau este guvernat de alte reguli / principii?) (UNDE mai pui ca in exemplul meu „atat de” este atasat pe langa un adjectiv / adverb (a carui… caracteristica pare s-o precizeze / accentueze – de unde referirea mea la gradele de comparatie), NU pe langa un verb.)
Şi „foarte” e adverb şi stă pe lângă adjectiv.
Am inteles: asadar, in completare la ceea ce invatasem eu „la scoala”, atributele caracterizeaza substantivele (si parca si adjectivele?), iar atributele caracterizeaza verbele – SI ADJECTIVELE.
?!
Atributul e o parte a propoziţiei.
Substantiv, adjectiv, adverb, verb sunt părţi de vorbire.
‘oi mai re-invata (dac’-‘oi mai fi in stare, dac’-‘oi mai avea ocazia etc)…
Ia-ţi gramatica Ştefaniei Popescu, lămureşte multe chestii.
da-il cum este corect? Va multumesc anticipat.
Dă-i-l.
De la dă-îi(lui)-îl(pe el).
Buna ziua ,
va rog sa ma ajutati cu un raspuns : este corecta utilizarea expresiei ,, m-ar ajuta foarte mult sa ma ajutati cu … 2 oameni sau variante ,, ? m-ar ajuta foarte multu daca m-ati ajuta .. ?
multumesc .
„M-ar ajuta să mă ajutaţi”?!
1. (pentru mirela)
S-ar potrivi mai bine „v-aş fi recunoscătoare dacă m-aţi ajuta…”.
2. (pentru diacritica)
Am citit un articol în care este menţionat un autor „a câteva tratate[…]”. Varianta corectă este „a câtorva tratate”, nu?
Care variantă este cea corectă? Sau sunt ambele corecte?
„Eu vorbesc corect limba română, engleză şi franceză.”
„Eu vorbesc corect româneşte, englezeşte şi franţuzeşte.”
Până acum am folosit mereu prima variantă, dar citind pe blog la tine am văzut folosită varianta „româneşte”, astfel am tras concluzia că dacă „româneşte” este corect (că deh, dacă ai scris pe blog e musai să fie corect) atunci şi „englezeşte” şi „franţuzeşte” este corect, dar totuşi mie mi se pare că a doua propoziţie sună urât rău 😦
Am trimis şi un e-mail, dar am aflat că aici e locul unde se răspunde la întrebări aşa că..
Mulţumesc!
„Afla cum poti realiza mai mult cu mai putin” sau „Afla cum poti realiza mai mult, cu mai putin”?
Multumesc foarte mult.
Cred că firesc e fără virgulă. Cre’ că pauza aia e cezură.
Acu’, nu c-ar fi greşit cu virgulă, da-mi pare că zice ceva niţel diferit.
Multumesc inca o data
Cum e?
Aş mânca-o asta.
sau
Aş mânca-o pe asta.
O aud foarte des pe prima, încât am impresia că ar putea fi corectă.
Exista ciudatul cuvânt „launloc”??
Nu.
Bună. Poţi să-mi spui te rog dacă ‘a panica’ este şi reflexiv? Dexonline zice că da, dex de hârtie zice doar că e tranzitiv. Înţeleg că şi în franceză există pe lângă ‘paniquer’ şi ‘se paniquer’…
Scuze
N-am DEX-ul de hârtie, iar DOOM2 zice doar că-i verb, nu şi ce fel de.
Oricum, definiţia din dexonline mi se pare decentă, nu văd de ce n-ar fi (şi) reflexiv. În fond, în vorbirea curentă e folosit în special ca verb reflexiv, nu cred să-l fi auzit vreodată tranzitiv (X l-a panicat pe Y.). Da’ nu, n-am vreo referinţă „academică” care să zică negru pe alb că-i reflexiv.
http://dexonline.ro/definitie/panica
Merci. Sună cel putin bizar „am văzut ceva şi am panicat’ hahaha. Reflexivul e mai natural. Între timp am găsit şi: http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/pg15.pdf
În DEX-ul de hîrtie apare mențiunea de reflexiv. (scuze, Dia, că m-am băgat)
Veule mic, tu ai liber la băgat p-aci. 🙂
am roşit, să ştii!
Buna ziua,
Am o curiozitate care mi-a „mancat” toata ziua.
Am gasit blogul dumneavoastra si, pentru ca mi s-a parut foarte interesant, m-a gandit sa va intreb, poate reusiti sa ma luminati.
In enuntul „Oprirea activitatii la Oltchim, provoaca tristete in hanbalul romanesc”, virgula este pusa gresit.
Explicatia care mi s-a dat a fost urmatoarea: „regula se refera la virgula dintre subiect si predicat, atunci cand intre ele nu este intercalata o apozitie. poti pune virgula intre complementul de loc si predicat fara nici o problema. de ex>” Violul, in Romania, se pedepseste cu inchisoarea.” Deci, dupa cum spuneam, virgula din titlul stirii tale cade sub incidenta reguiii ca nu se pune virgula intre subiect si predicat.”
Eu nu consider ca este aplicabila aceasta regula pentru ca sunt intercalate alte parti de vorbire intre subiect si predicat. Ci, poate, mai degraba, regula conform careia complementul circumstantial nu este separat intotdeauna prin virgula de predicat, chiar daca este antepus.
Imi puteti spune, va rog, care este regula aplicabila conform careia nu se pune virgula in acest caz?
Multumesc frumos!
Cu stima,
Gabriela Mirica
Parti de de propozitie, scuze.
Ă?!
Adică poţi să scrii „Mama mea cea frumoasă şi deşteaptă de pică şi care găteşte bine, e cea mai tare.”? Că sunt intercalate multe chestii între subiect şi predicat.
În exemplul cu pricina, care-i complementul de loc antepus?
În rest, na, se zice şi se scrie handbal, nu hanbal.
OK, imi cer scuze pentru neatentie in ceea ce priveste „handbal”.
Interesul meu este sa inteleg, nu sa port discutii interminabile.
„la Oltchim” nu este complement de loc?
Draga mea, întrebările de ţi le pun nu-s „discuţii” (crezi, cumva, că n-am altceva mai bun de făcut în momentul ăsta decât să inventez, vai!, discuţii interminabile despre chestii care mie nu-mi probleme?!), ci au rostul de a te ajuta să-nţelegi cu capul tău, nu să primeşti răspunsuri mură-n gură. Aşa că osteneşte-te să răspunzi, dacă chiar ai interesul să-nţelegi.
În caz că e, pentru cine e? Ce verb determină?
Şi mai sunt două întrebări în răspunsul meu anterior. Au şi alea rolul lor, că nu mă aflu-n treabă p-aci.
Aveti dreptate. Imi cer scuze pentru atitudine.
Raspund, cu riscul de a ma face de ras, pentru ca nu am mai facut de mai bine de 10 ani o astfel de analiza.
Raspunsurile mele sunt:
1. „Mama mea cea frumoasă şi deşteaptă de pică şi care găteşte bine, e cea mai tare.” – nu se poate scrie pentru ca nu se pune virgula intre subiectul urmat de un atribut si predicat. Sunt intercalate doua atribute si o subordonata atributiva intre subiect si predicat.
2. Complementul circumstantial de loc nu este antepus verbului regent pentru ca regentul sau este „oprirea”.
3. Regentul complementului circumstantial de loc ar trebui sa fie „oprirea” dar incep sa am dubii in privinta lui „la Oltchim”. Daca regentul sau este „oprirea”, atunci nu este Complement Circumstantial de Loc, ci Atribut in Acuzativ.
In consecinta, daca nu am gresit pana aici, nu se pune virgula pentru ca avem doua atribute, conform exemplului pe care mi l-ati dat initial.
Este corect?
Multumesc frumos!
Ei, vezi de ce-i bine să răspunzi la întrebări?… Că-ţi vin dubii.
Păi nu ziceai că dacă între subiect şi predicat sunt şi alte părţi de propoziţie poţi să pui virgulă? Că şi atributul tot parte de propoziţie e. 🙂
Nu ştiu de unde-ai căpătat ideea asta (că e prima oară când o aud, şi de când cu blogul ăsta am auzit multe), da-i complet falsă. Virgula între subiect şi predicat n-are treabă cu părţile de propoziţie (sau subordonatele) intercalate.
Regula e că între subiect şi predicat nu se pune niciodată virgulă.
Excepţia zice că între subiect şi predicat se pot pune virgule, şi anume două – şi numai dacă-s două.
Adică:
Mama mea e cea mai tare.
Mama mea, draga de ea, e cea mai tare.
Adică poţi să pui virgule doar dacă vin în pereche şi funcţionează ca un fel de paranteze. (Asta-i chestia pe care încerca să ţi-o explice cu apoziţia persoana respectivă.)
El a fugit.
El, speriat, a fugit.
Ion, ăla de care ţi-am zis, n-a mai venit.
Cât despre exemplul tău:
Oprirea activităţii la Oltchim provoacă tristeţe în handbalul românesc. Fără virgulă deci.
Dar:
La Oltchim oprirea activităţii provoacă tristeţe. Sau La Oltchim, oprirea activităţii provoacă tristeţe. Asta legat de complementul de loc – că aici e complement de loc.
OK, multumesc frumos!
Ideea am capatat-o de aici:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgula_%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83
„a) Apoziția simplă sau dezvoltată se izolează prin virgulă de restul propoziției:
Mircea, fiul, a sosit vesel acasă. — apoziție simplă;
Mircea, fiul nostru cel cuminte și ascultător, a sosit vesel acasă;
b) Complementele circumstanțiale așezate între subiect și predicat se izolează de obicei prin virgulă:
Echipa noastră, acolo, a triumfat asupra tuturor participanților. — complement circumstanțial de loc, adverb de loc;
Ei, de jur-împrejur, vedeau numai nisip. — complement circumstanțial de loc, locuțiune adverbială de loc; […]”
O simpla mentiune,
Eu scrisesem mai sus ca stiu ca nu se pune virgula, dar nu reusesc sa imi dau seama care este regula aplicabila.
Nu am contestat ceea ce mi s-a explicat de catre persoana rspectiva, dimpotriva sunt total de acord.
Problema mea era ca nu consideram ca regula respectiva este aplicabila in acest caz, ci o alta regula pe care nu reuseam sa o identific.
Iar in acest moment, conform explicatiilor dumneavoastra, m-am cam intors de unde am plecat.
Am inteles ceea ce mi-ati explicat si va multumesc frumos pentru tot!
Insa nu pot argumenta ca nu se pune virgula pentru ca avem doua atribute consecutive, pentru ca:
„Virgula între subiect şi predicat n-are treabă cu părţile de propoziţie (sau subordonatele) intercalate.”
Dar esential este ca am inteles regula.
Multumesc inca o data!
Aia îţi explică exact ce-ţi spuneam mai sus: că între subiect şi predicat n-ai niciodată virgulă, ci o pereche de virgule. Scrie acolo că „se izolează prin virgulă„, dar dacă te uiţi la exemple, e întotdeauna o pereche de vigule, un soi de paranteze.
Buna! As avea o nelamurire, am tot vazut niste afise prin oras cu un text care suna cam asa „Traieste mai intens CA oricine”. Oare corect nu ar fi ” Traieste mai intens DECAT oricine”?
Consider ca de fiecare data cand este o comparatie de inegalitate se foloseste „decat”, iar cand este o comparatie de egalitate se foloseste „ca”. Am pierdut cumva vreo regula pe drum?
De asemenea ai putea face un post cu „se datoreaza” si ” se datoreste”, cand si cum sa le folosim?
Imi cer scuze daca ai mai scris despre asta, dar in index nu am gasit raspunsurile.
Multumesc anticipat!
„Se datoreste”? Se foloseste cumva pe undeva / in oarecare cazuri / situatii si aceasta forma?
(Conjugarile de la http://dexonline.ro/definitie/datora (unde – este adevarat – nu este prezentata si forma reflexiva a verbului) nu mentioneaza la pers a treia (sg si pl) a indicativului prezent decat forma „datoreaza”. Exista cumva vreo alta regula care sa conduca la forma „datoreste”? Sau este cumva (in acest caz) DEXon-line-ul gresit / incomplet?)
Sunt acceptate amândouă.
Datorează – de la a (se) datora.
Datoreşte – de la forma mai veche a (se) datori.
Sa-mi fie rusine, ASTA nu stiusem…
( http://dexonline.ro/definitie/datori precizeaza verbatim – la „conjugari” – ca este „verb tranzitiv”)
A datori/datora este tranzitiv: a datori/datora ceva (cuiva).
A se datori/datora nu e tranzitiv, evident.
Am gasit o anumita explicatie in plrivinta lui „a datora”:
se datoreaza = cu intelesul de a datora o suma de bani (Se datoreaza taxa de publicitate.);
se datoreste = cu intelesul de datorita (Toate reusitele se datoresc eforturilor depuse.).
Ce parere aveti?
Se datorează taxa de publicitate e pasiv reflexiv de la a datora (cineva datorează bani /taxă; taxa este datorată).
Diferenţă de sens apare doar între a datora/datori şi a se datora/datori.
Între a (se) datora şi a (se) datori nu sunt diferenţe de sens, doar de registru, eventual (a (se) datori fiind o formă mai veche).
Multumesc frumos!
Exista vreo regula pentru folosirea lui „atat de” sau „asa de”?
Ex: E atat de/asa de frumoasa.
Sau „de” nu se foloseste pe langa „asa”, astfel ramanand „E asa frumoasa.”. Scuzati mesajele consecutive.
Nu ştiu.
Bună ziua,
Vă rog frumos, puteţi să-mi spuneţi cum e corect:
Este vorba de o lume deosebită, în care oamenii doar visează.
sau
Este vorba de o lume deosebită în care oamenii doar visează.
Vă mulţumesc.
Ambele, în funcţie de sens.
Am înţeles. Mulţumesc.
Dar nu prea ştiu cum se face când fraza este lungă şi s-ar putea să nu se mai înţeleagă exact ce am vrut să spun.
De exemplu, vreau să scriu despre o lume nedesprinsă de visare. Atunci va fi „Este vorba de o lume deosebită în care oamenii doar visează”.
Dar dacă vreau să complic fraza şi să scriu „Este vorba despre o lume deosebită a producţiei psihice în care oamenii doar visează”,
oare, în acest caz, nu ar trebui o virgulă după „psihice”, pentru a se înţelege că se visează în lumea deosebită, şi nu în subconştient?
Cu virgulă.
o.k. mulţumesc încă o dată. de-a lungul timpului, mi-am lămurit multe lucruri citind blogul dumneavoastră.
Am o dilemă cum sunt sigur că n-a mai avut nimeni. Întrebarea este ce urmeaza în această analogie. Dar excludem variante mai simple, cum ar fi cu sinonimul <>
Aveau ceva. -> Ceea ce aveau
Aveau nevoie de ceva. -> Ceea ……..
Cumva <> Mă gândesc deja de-atât timp la asta că am ajuns în punctul ăla unde cuvintele simple din construcție asta nu mai par să aibă sens și nu mai îmi dau seama dacă mai sună a românește.
Săru’mâna anticipat de ajutor și precipitat de blog în general!
Mihai
Văd că a mâncat programul băcăți din mesaj. Așa că îl mai trimit o dată.:
Am o dilemă cum sunt sigur că n-a mai avut nimeni. Întrebarea este ce urmeaza în această analogie. Dar excludem variante mai simple, cum ar fi cu sinonimul ,,ceea ce le trebuia”.
Aveau ceva. -> Ceea ce aveau.
Aveau nevoie de ceva. -> Ceea ……..
Cumva ,,Ceea de ce aveau nevoie”? Mă gândesc deja de-atât timp la asta că am ajuns în punctul ăla unde cuvintele simple din construcție asta nu mai par să aibă sens și nu mai îmi dau seama dacă mai sună a românește.
Săru’mâna anticipat de ajutor și precipitat de blog în general!
Mihai
Să nu dăm în hiperhipercorectitudine… „Ceea ce aveau nevoie” sună mai firesc.
Îmi puteți spune, vă rog dacă virgula în contextul de mai jos este correctă.
„Toamna, se numără bobocii.”
Mulțumesc!
„Mâine, mă duc la şcoală.”?
Am înțeles. Mulțumesc. : )
Sper c-ai înţeles ce trebuia. 🙂
romina (25/09/2012 la 10:39 am):
„Îmi puteți spune, vă rog dacă virgula în contextul de mai jos este correctă.”
A propos de virgule: intrucat presupun ca dumneata nu intentionai ca pe autoare „s-o rogi daca”, ar fi fost corect „imi puteți spune, vă rog, dacă…”
Vă mulțumesc pentru răspuns.
cum se spune corect „Eu trec cu vederea comportamentul tau” sau „trec cu vederea peste comportamentul tau”?
I-am trecut cu vederea două greşeli.
sau
I-am trecut cu vederea peste două greşeli.
?
Mda, foarte amuzant. Era vorba de comportament care nu e vizibil, deci nu poti sa „treci cu vederea peste el”, dar fie … tre’ sa fii si tu interesanta.
Dacă te osteneai să răspunzi la întrebarea pe care ţi-am pus-o mai sus, în loc să te ţâfnoseşti aiurea uitând că ai venit să mă rogi (pardon, nu m-ai rugat) să-ţi pun la dispoziţie timpul meu şi resursele mele ca să te luminez, am fi putut discuta, ca să-nţelegi punctul meu de vedere asupra cestiunii. Pentru că, aşa cum ziceam cuiva mai sus:
Mergi în pace.
ok, revin cu intrebarea. Cum e corect, schimbul de replici intre X si Y sau schimbul de replici dintre X si Y. multumesc.
Un schimb de replici între.
Schimbul de replici dintre.
Parc-aşa.
„nu ştergeţi ceea ce v-a fost scris”
Se scrie v-a fost sau va fost?
Tu cum crezi că se scrie și de ce?
Daca as fi stiu, sigur n-as mai fi intrebat.
Nu te-am întrebat cum știi că se scrie, ci cum crezi că se scrie.
Și pentru că te-ai țâfnoșit, citește ce scrie-n capul paginii ăsteia și descurcă-te singur.
Mulțumesc, v! 🙂
și eu îți mulțumesc ție, dia!
Iti raspund la fel, insa alte idei. Poate asa vei intelege.
Daca as fi avut macar o idee despre cum se scrie, cu siguranta ti-as fi raspuns. Iti cer ajutorul pentru ca vreau sa stiu care-i varianta corecta si de ce.
Nu m-am tafnosit, doar ca chiar nu stiu, pe bune. N-am nici cea mai mica idee sa-ti. Cred ca se scrie „v-a fost scris”, dar de ce, nu stiu. Multumesc!
Draga V, vezi ca „vax” nu exista in dictionar.
Dragul mieu (nu te osteni să-l cauți, nu există în dicționar), nu obișnuiesc răspunsuri mură-n gură pentru cei cărora le e prea lene să judece (bine sau prost, nu contează) cu capul personal chestiunea despre care-ntreabă și să exprime o părere asumată (corectă sau greșită, nu contează).
Am inteles, stiu ca nu obisnuiesti raspunsuri mura-n gura, dar chiar n-am nicio idee, nu-mi pot da seama de ce este asa si nu asa.
Totusi iti multumesc pentru timpul acordat.
Zău dacă nu m-am săturat eu de cîte ori am citit-o pe Diacritica sfătuindu-vă să încercați să-i răspundeți la întrebări în loc să vă cocoșiți/enervați/arătați exasperați etc. Dragă „Vic”, metoda „spune-mi tu cum e corect și atît” este nu doar inutilă, ci și dăunătoare. Nu vei înțelege nimic, deci nu vei învăța nimic. Vei avea doar un răspuns sec pe care, eventual, să-l pasezi tu mai departe pe o foaie de test, inutil și ăla. Asta nu e tabla înmulțirii, s-o înveți ca papagalul. Dacă nu afli raționamentul care stă la baza răspunsului, aflarea răspunsului pur și simplu va fi vax pentru tine. Fă ce-ți spune omul ăsta, dacă tot ai venit aici să întrebi. În blogul ăsta se găsesc nu răspunsuri de-a gata, ci cheile – neprețuite! – care-ți deschid ușile înțelegerii personale! La dracu’!
Îți sintetizez: încearcă să ajungi singur la răspuns. Scrie aici cum ai gîndit, indiferent dacă e bine sau nu, ce raționament ai făcut, și Diacritica ți-l va corecta sau nu, după caz. Așa vei învăța să afli singur toate răspunsurile de acum înainte, în loc să întrebi de fiecare dată și să nu pricepi nimic din răspuns.
De fapt curaj n-ai, nu idee. N-ai curajul de a-ţi asuma o părere scoasă din şi cu capul personal şi care s-ar putea dovedi greşită.
Ghinion.
@Vic („Draga V, vezi ca “vax” nu exista in dictionar”).
Așa-i, există doar vacs. Vax e o grafie argotică nerecomandată. Îmi pare rău că s-a lipit de mine. Sper ca de tine să se lipească numai formele corecte, că dezvățul e greu.
Ptiu! Minunea Domnului!
Nu m-a bantuit niciodata ideea de a medita la ortografierea corecta (!) a cuvantului „vacs” (cred ca si eu as fi scris „vax”, din inertie, asociind mintal – subconstient – produsul cu denumirea englezeasca a cerii din care era produsul fabricat la inceputuri). (CE sa ma fi „bantuit” ideea – nici macar nu mi-a trecut prin minte, nici macar fugitiv…)
De mult n-am mai intrat (cu intentie) pe pagina principala, ACUMA am constatat cat ai simplificat-o (nu mai stiu sa caut in blog ce ma intereseaza, inainte cam gaseam linkurile pe homepage).
De ACEASTA data cautam fi – fii – fiii – fiii-i.
Tot cautand si negasind, dadui de ALTA dandana:
DE CE „E “de-a-ndoaselea”, domnu’…”, daca https://diacritica.wordpress.com/2011/02/22/regula-zilei-de-a-n-pulea/ ? DE CE nu „de-a-n-doaselea” (atat prin similitudine cat si – mai ales – prin logica)?
Precizare: cautam „să fi” vs. „să fii”.
P.S. PANA LA URMA, neincetand staruinta in cautare, PANA SI EU am reusit sa descopar linkurile care ma interesau si sa le trimit cui intentionam, spre lamurire.
Multumesc – si scuze pt deranj inutil.
„Nu fă asta” sau „nu face asta”.
Stiu ca se poate folosi fă cand ai afirmatie. E modul imperativ. Intrebarea mea este – poate fi folosit „fă” si cand ai negatie? Nu poti spune: „Te roooog. Nu fă asta!” ?
Bună seara,
Vă rog frumos, mă mai puteţi ajuta?
Cum e, cu virgulă sau fără?
„O descriere firească, naturală, este a poetului X”
sau
„O descriere firească, naturală este a poetului X”
Eu aş zice că prima variantă, fiindcă e similar cu „O descriere firească, adică naturală, este a poetului X”.
Iar virgula s-ar pune dacă al doilea adjectiv nu ar fi explicativ, de exemplu „O descriere firească, scurtă este a lui X”.
Dar oare cum e corect?
IARASI nedumeriri de cautare pe blog: caut „Sa injuram corect”; la „Index ortografic” nu l-am gasit (n-am cautat bine?); nu stiu cand a fost postat, deci nu-l pot gasi prin intermediul arhivei (decat eventual in mod f laborios, „mergand inapoi” luna-cu-luna), iar cand ii inserez titlul in fereastra „Cauta pe acest blog” nu stiu UNDE sa „apas” dupa aceea pt a activa cautarea. („Scormoneşte!” nu are link atasat, asa cum ma asteptasem.)
Ma poti ajuta cu o indicatie (eventual chiar cu un link)?
@Umbra: Cu virgulă.
@Victor: prima pagină, dreapta sus.
(Nu apeşi nicăieri, „enter” ajunge.)
Care este pluralul de la „guru”?
Cum este corect?
‘asta este pentru cine nu-i convine?’ sau „asta este pentru cui nu-i convine?”
Multumesc
cum este corect: „unuia la care-i place” sau „unul caruia ii place”
Adriana, roxana, Isis:
După fiecare dintre voi, cum e şi de ce?
eu am zis ca raspunsul Adrianei e pentru mine 🙂
la a mea zic ca a doua e corecta, dar suna asa de ciudat
dupa „pentru’ ar merge un acuzativ, dar nici „cine” si nici „cui” nefiind in acuzativ zic ca ar trebui sa-l luam pe cel care se potriveste macar verbului, deci ‘cui”?
Eu sunt convinsa ca forma corecta este „unul caruia ii place”, dar nu ma inteleg cu o colega de serviciu si vreau sa-i demonstrez ca e corect cum spun eu.
Cum este corect: „Doamnă Directoare” sau „Doamnă Director”? Mă refer la formula de început a unei cereri.
Mulţumesc frumos.
Iar în exemplul „O descriere firească, scurtă este a lui X.”
e aşa cum am spus, fără virgulă?
Mă mai chinuie o problemă.
Cum e corect?
„Nu ne-am despărţit până nu am luat ceva de la ei”
sau
„Nu ne-am despărţit până am luat ceva de la ei”
Deşi eu folosesc prima variantă, cea de-a doua mi se pare mai logică…
Am cautat si rascautat, si poate nu stiu unde sa caut.
Am scris undeva pe facebook ceva despre fotbal, in felul asta:
„Mie fotbalul cu microbistii sai mi se pare extrem de similar cu o secta religioasa si fanaticii ei.”
Exceptand continutul, pe care il atribui contextului („un haos de urlete umane ce răzbat fără problemă kilometrul care ne desparte…” etc.), as vrea sa stiu daca au dreptate cei care mi-au sarit in cap pentru ca facut acordul gresit, sau daca am eu dreptate si nu e nevoie aici.
Multumesc.
Buna ! Am si eu o intrebare,e corect sa scrii : „si-ampins-o” ? De la „a impinge”:))
Multumesc
Binețe,
Pe o scală de la 1 a 10, cât de greșit e genitivul „Constantinopolelui”?
Mihai
PS: De-ale gurii de câteva zile e scriitură cum n-am mai citit de la Pearl S. Buck încoace.
Țucu-te, ni aci cum ne ,,ripleneșuiește” limba română unu’ botezat cu briciu’ : http://www.ejobs.ro/user/locuri-de-munca/planner-buyer/538710/sqi
Dac-ar fi greşit, cum ar fi corect?
@Alexandra
Nu înţeleg care-i întrebarea.
@umbra
Cred că-i vorba de negaţie expletivă – apare prin discuţiile de aici.
@Adrian
Ambele – mă rog, de fapt ar fi „limbile”.
@rBose
Nu mă mai. „Mai” stă întotdeauna imediat înaintea verbului. Am mai fost, n-am mai fost, voi mai merge, nu voi mai merge, o să mă mai duc, n-o să mă mai duc.
Pe o scală de la 1 a 10, cât de greșit e genitivul „Constantinopolelui”?
Dac-ar fi greşit, cum ar fi corect?
Bine, lăsând la o parte că fără „al” era de fapt un dativ, Constantinopolelui s-ar trage de la forma mai veche Constantinopole, pe când Constantinopolului de la forma mai nouă Constantinopulul. Mie îmi place mai mult prima formă, dar acum îmi dau seama că forma de dativ/genitiv se construiește adăugându-se un „ui” la forma de nominativ articulată, adică bărbat+ul+ui, pe când Constantinopolelui pare a se compune din Constantinopole+l+ui, unde acel l intercalat pare a avea un loc auxiliar. Deci din punctul ăsta de vedere, întrebarea e dacă Constantinpole este articulat. Altfel spus, cât de natural sună București și Constantinopole vs. Bucureștiul si Constantinopole? Deci cred că pentru că-i arhaic, totul e permis. Oare am dreptate? 🙂
diacritico, MIE nu mi se pare ca in intrebarea umbrei negatia ar fi expletiva (in sensul pe care am inteles – din articolul linkuit – ca-l are cuvantul), mie mi se pare ca „nu”-ul schimba intrucatva sensul expresiei, cu sensul ca (PT MINE) “Nu ne-am despărţit până nu am luat ceva de la ei” ma face sa cred ca luarea acelui „ceva” este limita care defineste strict momentul de la care a inceput procesul de despartire, pe cand “Nu ne-am despărţit până am luat ceva de la ei” ar conduce gandul catre ideea ca „până am (mai) luat ceva de la ei” inca “Nu ne-am despărţit”, ci am facut-o abia dupa ce NU am (mai) luat „ceva” de la ei (in ambele cazuri acel „ceva” putand avea fie sensul de „ceva anume, specific”, fie pe cel de „oarece”, de ceva nedeterminat, neprecizat, eventual de un oarecare ceva (sa spunem) „la alegere” (sau la nimereala) dintr-o lista.
Victor, te-am mai rugat: nu-ţi da cu părerea când nu eşti pe bucata ta. Nu-nţeleg nimic din ce zici acolo. Scrii mult şi pe lângă subiect şi mă oboseşte să tot explic de ce răspunsul tău la o întrebare care mi-a fost pusă mie, nu ţie, e incorect. Răspunsul sau părerea, mă rog. Mă oboseşte să răspund nu doar celui care a pus întrebarea, ci şi ţie – pentru că de multe ori pui omul pe piste false.
În rest, e ca în „n-a venit până nu l-am rugat eu”, nu „n-a venit până l-am rugat eu”.
@Mihai
Să mori tu? 🙂 În primarul Constantinopolelui e dativ, pentru că n-are „al”? 🙂
Mai puţin în cazul masculinelor terminate în -e: preşedinte, preşedintelui. Constantinopole îmi pare a face parte din aceeaşi categorie, deci Constantinopole+lui.
Ei la naiba, trebuia să zic de la început „La Țarigrad, birjar!” și rezolvam problema. 🙂
Săru’mâna!
(Na, n-o lua drept literă de lege, că nu m-am uitat prin nici o carte. E doar părerea mea.)
grizonat sau grizonant? eu l-am intalnit doar in prima forma, dar dexonline ma redirecteaza automat catre a doua.
Oficial, grizonant. Încă.
Cum se scrie corect: „doamnă directoare” sau „doamnă director”? Mă refer la formula de început a unei cereri.
Nu ştiu dacă reglementează cineva pe undeva chestia asta. Da’ dacă există femininul „directoare”, de ce n-ar fi corect „doamnă directoare”?
Eu as zice ca nu e o chestiune reglementabila formal si strict, ci depinde de context si cutuma, in sensul nivelului, pozitiei, functiei persoanei careia i te adresezi. Nu o sa zici niciodata „Doamna Ministra” sau „Doamna academiciana”, ci „Doamna ministru/academician/presedinte/director” etc, dar o sa poti zice „Doamna asistenta/referenta/grefiera” etc.
Pentru că „ministră” nu e indexat în dicţionar, iar când e folosit are mai degrabă o nuanţă familiar-peiorativă, ca „academiciană”. Spre deosebire de „directoare” sau „preşedintă”. („Doamna preşedintă a completului de judecată”, nu „doamna preşedinte al completului”.)
V-am mai rugat, vă mai rog: interveniţi în discuţiile de la locul de-ntrebat doar dacă aveţi un răspuns clar cu referinţe clare (Cutărel în cartea Cutărica, pagina ţî, zice că…).
Singura care are liber la răspunsuri şi păreri e v 🙂 .
Parere – eventual a nu se publica, daca nu e locul potrivit aici.
„Da’ dacă există femininul “directoare”, de ce n-ar fi corect “doamnă directoare”?”
Contextul de folosire a termenului (formula de adresare dintr-o cerere) e unul formal, oficial. Nu ar fi corect „directoare/presedinta” etc nu pentru ca anumite dictionare nu mentioneaza aceste forme, nu din cauza inexistentei formei respective, deci, ci din ratiuni de stil si de context. In salile de judecata se foloseste din plin (atat in scris, cat si oral) formula „doamna presedinta” (si in jur de 70-75% din judecatori sunt femei) si chiar „doamna prezidenta” – asta nu inseamna insa ca se foloseste corect (atat ca forma, cat si stilistic si contextual).
Am vazut pe dexonline ca singura indexare pentru „presedinta” e intr-un dictionar ortografic din 2002, Ed. Litera International, nu si in celelalte.
Drăgălaşule, când stăpânul blogului îţi atrage atenţia asupra unei reguli pe care a stabilit-o, tu ar trebui să ai bunul-simţ să te conformezi regulii. Pentru că nu eşti un căţel căruia i-ai zis că n-are voie să facă caca în aşternuturile tale, dar el tot acolo face – că, na, şi dacă nu-i locul potrivit, oricum şterge stăpânul.
De asemenea, dacă locul nu se cheamă „loc de dat cu părerea”, tu trebuie să ai, din nou, bunul-simţ să te abţii de la exprimat păreri necerute. Pentru că cine doreşte să afle anume părerea ta te întreabă direct pe tine, nu se scarpină pe după cap intrând pe blogul meu şi întrebându-mă pe mine ca să afle ce părere ai tu despre nedumerirea lui.
Cum ziceam, poţi să dai răspuns documentat şi cu referinţe. Ceea ce lipseşte din ambele tale intervenţii.
„Preşedintă” apare în DOOM2, apărea şi-n DOOM-ul anterior. Apare şi-n DEX 1998, inclusiv în dexonline.ro – dar trebuie să ştii să-l consulţi.
E evident de ce în răspunsurile tale n-ai cum să ai mai mult decât păreri neavizate.
O nelamurire am si eu: e corect sa spui „psiholoaga”? Sau trebuie „doamna/domnisoara psiholog”?
Din câte ştiu eu, femininul e „psihologă”. În ce măsură îţi sună bine să-l foloseşti, tu ştii.
O Cola sau un Cola? Am un prieten care mereu spune un Cola, un Fanta, iar pe mine mereu ma zgarie. Explicatia lui a fost „spui un suc, nu o suc”. Explicatia mea a fost „Cola si Fanta sunt substantive proprii, implicit articolul nehotarat il pui pt ele, nu pentru categoria suc”. Cum e corect?
Întreabă-l pe prietenul tau dacă comandă „un Ciuc” sau „o Ciuc” – că-i bere şi feminină.
Sau dacă preferă „un Renault” sau „o Renault” – că-i maşină şi feminină.
Cred că este „un Mercedes”, căci dacă zicem „Mercedesa” s-ar putea să avem necazuri cu…”Partida Rromilor”! 🙂
cum se spune corect ei sa se rada sau ei sa rada?
El / ei să radă.
El / ei să se radă.
😆
(diacritica, probabil ca intrebarea se referea la verbul „a (se) râde”)
Victor, ţi-am mai zis: răspunsurile mele aici au întotdeauna o logică, chiar dacă nu-i neapărat evident.
Am auzit un comentator de radio folosind expresia: „avem pregătite mii de euro…”. Oare mi-am zgâriat timpanul sau trebuie să merg la orelist?
Bună ziua.
Întrebare: „complex” are sau nu termeni de comparație? Eu, de prin școala generală, îmi aduc aminte ca nu ar avea. Dar în ultima vreme aud formulări de genul: „Cel mai complex …., cea mai complexa …”. Poate îmi aduc eu aminte prost?
Multumesc.
Habar n-am. 🙂
Da’ acu’ că mă gândesc, o chestie din 3 elemente e mai complexă decât una din 333 de elemente? Sau ambele îs complexe şi gata? Sau de la ce punct încolo încetează simplul şi începe complexul? 🙂
simplu = mono („simplex”). Apoi urmează „duplex”, „triplex”…”n-plex” şi, într-un final…”complex”… 🙂
Bună, cum e corect: „deplin mulțumit” sau „pe deplin mulțumit”?
Mulțumesc!
Habar n-am.
E vindecat pe deplin sau e vindecat deplin?!
Se pare ca intrebarea mea nu e atat de importanta ca cea cu „Constantinopol”…
Care-ntrebare, scumpete?
(Chestiile de genu’ „se pare că întrebarea mea nu-i importantă” îs de nevastă pasiv-agresivă.)
:)) Mda..e corect sa scrii : “si-ampins-o” ? De la “a impinge”:)
Hai ca mi-a placut asta cu „scumpete”:) Esti si haioasa,nu doar destepta,nu vrei sa fii nevasta mea?:)
Nu.
„care” in loc de/sau „ce”?
Care este regula?
În cazul ăsta, regula nr.2 din capul paginii.
Bine. am sa o iau babeste.
Se utilizeaza excesiv pronumele relativ „ce” in detrimentul lui „care”. Desigur pentru a armoniz aun text ele se pot alterna, dar presimt ca exista si o regula, dupa care cele doua pronume au un loc (sau nu au?) bine stabilit in fraza. Exista aceasta regiula sau e dupa ureche?
Multumesc
Nu trebuie s-o iei băbeşte, trebuie s-o iei coerent – dar din ce văd ţi-e foarte greu. La care „care” te referi? Subiect, complement direct?
Lămurește-mă te rog cu diferența dintre ”ce” și ”care”. Mă tot lovesc de astea două și nu știu când sunt corect poziționate în frază. De exemplu: ”teze ce susțin…” sau ”teze care susțin…”
Sunt echivalente.
Cum este corect în contextul: Ionescu este un extraordinar … (avocat) litigant/litigator?
Binețe din nou, cumătră Diacritică!
Feminismul îmi dă iar bătăi de cap, activist civic ca activist civic, dar activistă civică sau activistă civic?
Rog ajutor urgent, că mă roade…
@Mircea: habar n-am.
@Mihai P.: presupun că „activistă civic”. Vezi discuţiile de pe aici:
M-am mai documentat și, în primul rând, trebuie precizat că este un termen din jargonul avocățesc. Se folosește pentru a desemna un avocat pledant (spre deosebire de cel corporatist/consultant), iar nu cu sensul de dicționar:
LITIGÁNT, -Ă adj. Care se află în proces, în litigiu. [< fr. litigant].
Acesta are în vedere mai degrabă părțile din proces (reclamant, parat etc.). Avocatul este reprezentantul acestora, nefiind parte în proces, ci doar participant (la fel ca și judecătorul, procurorul etc.).
Referitor la chestiunea litigant/litigator:
LITIGATOR s-ar poate folosi numai ca substantiv, fiind un englezism: litigator – (law) a party to a lawsuit; someone involved in litigation.
tu fii …fi…… cuminte?
tu scrii…scri…bine?
tu stii…sti…tot?
mai stii…sti…povestea?
mai stii…sti !?
stii tu…stii?…sti tu…sti?
mai fii…fi… o data bun si…?
Ai răspunsul la punctul 1 de la începutul paginii.
Cum e corect: „fiecare dintre noi are carte” sau „fiecare dintre noi avem carte”?! M-au bagat in noapte niste amici … pentru mine corect e „fiecare dintre noi are carte” 🙂 … dar m-am derutat complet. Ms
S-ar putea să fie cam ca la „majoritatea” (Majoritatea v-aţi purtat frumos.) Adică şi-şi.
Din ce în ce mai des văd titluri de genul: „De ce Gheorghe are nevoie de maşină nouă” – fără semn de întrebare.
Nedumerirea mea e: nu ar fi mai corect „De ce are Gheorghe nevoie de maşină nouă” (tot fără semn de întrebare)?
Mi s-a spus că în acest caz „de ce” se poate înlocui cu „motivul pentru care”, dar un „De ce Gheorghe a murit” mie îmi sună ca naiba.
Mulţumesc anticipat pentru clarificare.
E mai firesc. Nu ştiu dacă neapărat mai corect.
Buna,
Am o nelamurire.
Cum e corect?
Pielea se hraneste din nutrimentii pe care ti-i livreaza alimentele sau Pielea se hraneste din nutrimentii pe care ti livreaza alimentele?
Am vazut ca e un artico despre asta, dar nu m-a lamurit. (https://diacritica.wordpress.com/2009/10/03/ti-tii-ti-i/)
Multumesc
După tine, cum e corect?
Draga Diacritica, te rog frumos să mă ajuți cu ceva.
Știu că ai mai explicat, dar mie tot nu mi-e prea clar…
Cum este corect: „de cât să tot faci… ceva” sau „decât sa tot faci… ceva ”
Multumesc!
De cât ai nevoie? 🙂
Dupa mine e corect nutrimentele si cu „ti-i”, ca acolo era nelamurirea
Ia scrie tu frumos cap-coadă propoziţia, aşa cum crezi tu că e corectă. Şi vedem dup-aia.
Daca o scriu corect nu o sa mai ramana ti-i, o sa fie le si nu o sa fiu lamurit in problema pentru care venisem aici. Anume: „Pielea se hraneste din nutrimentele pe care ti le livreaza alimentele”
Inlocuim cu struguri si spunem astfel:
„Porcusorul roz se hraneste cu strugurii pe care ti-i livreaza nea’ caisa.”
Ti-i e ti-i si nu ti aici, corect? Si binele invinge, nu?
De ce e „ţi-i”?
pe ei ii livreaza tie -> tie ii livreaza pe ei. Dar voiam sa aud asta de la tine, nu de la mine. E mai solid sa vad scris de altcineva, decat confirmat :).
1. Scrie v mai sus:
2. „Asta” am scris-o deja, n-am de ce s-o scriu şi a doua oară – că eu am priceput deja cum stă treaba, n-am nevoie de repetiţie.
Tu ai nevoie să demontezi mecanismul ca să pricepi şi să ştii şi a doua oară, nu eu.
şi
3.
Şi la 4 tot aşa. Până la 100 şi dincolo.
E mai usor sa fii destept decat sa fii bun. E ceva ce nu inveti nici din doom, nici din dex si cu siguranta nu de pe diacritica.wordpress.com.
Cel mai uşor e să dai vina pe altu’.
Mergi în pace.
O problemă de topică și de punctuație:
Care dintre următoarele variante ți se pare mai potrivită și de ce?
1. X a dobândit imobilul de la Y prin cumpărare conform contractului nr. Z.
2. X a dobândit imobilul, prin cumpărare, de la Y conform contractului Z.
3. X a dobândit imobilul prin cumpărare de la Y conform contractului nr. Z.
4. O altă variantă propusă de tine.
Va trebui să ai în vedere că „prin cumpărare” are mai mare importanță pentru cititior decât are „de la Y”.
Mulțumesc.
Ăăăă… „X a dobândit imobilul prin cumpărare de la Y, conform contractului nr. Z”?
Cre’ că-i nevoie de virgulă – a dobândit prin cumpărare conform contractului nr.z /vs/ a dobândit prin cumpărare, conform contractului nr.z.
Ai ales varianta 3-a, sa înțeleg, dar cu o virgulă în plus.
Hai să-ți zic cum o văd eu.
Eu aș merge pe varianta 2-a: se evidențiază modul dobândirii (prin cumpărare), însă se marchează dislocarea instrumentalului (care în mod normal se plasează după indirect) prin virgule.
Cât privește virgula sugerată de tine, deși o simt în vorbire, nu-i găsesc explicația: „conform contractului” nu e de mod? Îl vezi ca o explicație a „cumpărării” sau ca o determinare a dobândirii?
Prin virgule separi o informaţie complementară informaţiei principale, o paranteză. După cum ziceai, informaţia e că a dobândit prin cumpărare. Nu că a dobândit (prin cumpărare) .
La fel şi cu contractul:
a dobândit prin /cumpărare conform contractului/ (adică prin cumpărare în condiţiile specificate în contract)
/vs/
a dobândit prin cumpărare, cum rezultă din contractul x.
Nu. Aia era varianta 4.
🙂 4, da, de acord!
Deci dislocarea instrumentalului nu trebuie marcată în mod obligatoriu prin virgule.
Înainte de „conform” virgula ar slăbi un pic relația cu regentul, nu?
În semn de mulțumire, http://rdd.me/yvjwuzwz
Am tot auzit in ultima vreme expresia „săptămâni de zile”. Gen: Am așteptat două săptămâni de zile.
Nu e pleonasm?
Tot cât „luni de zile” şi „ani de zile”.
(Eu aud tot mai des în ultima vreme cuvântul „gen” şi mă-ntreb al cui gen.)
Dupa noua ortografie românească, dar imediat după, am plecat din tara. Acum cred ca nu mai știu sa scriu corect!
„Ne mai întâlnit”, „nemaiîntâlnit” sau „nemaiântâlnit”?
„Ne mai pomenit” sau „nemaipomenit”
E grele frate-miu gramatica asta, terminai școlile de multisor…apropo: „de mult” sau „demult”
Citeşte ce-am scris în capu’ paginii, umblă pe unde zic eu acolo şi pe urmă vino aci cu ce întrebări îţi rămân, dacă-ţi rămân.
Vă rog să mă iertați. Mă întreabă cineva cum va fi corect: „o să” sau „voi” și de ce? Mulțumesc.
Sunt corecte amândouă. „Voi e forma literară, „o să” e formă familiară, ca şi „am să”.
Vă mulțumesc din inimă. Vă rog să mă iertați că am întrebat inițial în alt loc. Cu aleasă considerație.
Diacritico, există în română (sau exista măcar în epocă) un fel de expresie că „cine n-are un german să facă rost”? (aproximativ) Pioase mulțumiri! 🙂
Habar n-am.
Tanti Diacritica, please help! 🙂
1. Ma certam cu un coleg pe prop.: „Esti atat/asa de frumoasa!” Eu i-am zis ca-i corecta, dandu-i ca exemplu melodia „Atat de frumoasa”, dar el mi-a zis: „Expresia „Esti atat de frumoasa”, singura, este total incorecta. Daca era „Esti atat de frumoasa precum…”, sau „Esti doar atat de frumoasa” era altceva.
„Atat” exprima o comparatie, ceea ce, evident, nu era cazul in text.
Desigur, in cazul unei licente poetice, merge…
Cine are dreptate? -_-‘
2. Este corecta formularea „ca si”? ex. E la fel de prost ca si mine.
3. Aici poate o sa spun o prostie, dar… asta e:)) Stiu ca formularea „coboara in jos” e gresita, dar si „coboara jos” e gresit sa spunem? Eu ma gandesc ca in al doilea caz „jos” e un complement circumstantial de loc, nu indica directia, ci locatia. Asa mai avem si propozitia: A picat pe jos. Pe sus nu are cum sa pice, dar, totusi, se spune. Ce parere ai?
Multumesc pentru tot ce ai facut pana acum! 😀
Reclamă la Hornbach: “…mai intens ca oricine”. Este corect “ca oricine”? Primul meu gând a fost “ca nimeni (altul/alta), îmi sună ciudat cu oricine. Mulţumesc
Vom vorbi sau vom vorbii ?
@Andrei: 1. „E atâta lume aici” sau „E atâta lume cât…”?
2. În unele contexte e corectă, în altele nu-i indicată.
3. „Locaţia” şi direcţia nu-s tot locuri? Complemente de loc, zic.
Mda, teoretic „coboară jos” e pleonasm.
@Marproof: „Mai intens ca oricine” e greşit, corect e „mai intens ca orice”. 🙂
@Alina T.: scrie-n capul paginii.
Eu zic ca se zice: „E atâta lume aici!”, dar colegul cu care m-am contrazis o sa-mi zica: „pai nu, ca exemplul era cu atata de”. Dar el oricum considera ca „atat” exprima o comparatie si mi-ar spune ca prop. este corecta asa: E foarte multa lume aici! De fapt, pe asta ne cam si „certasem”. El zicea ca prop. „You are so beautiful!” se traduce „Esti foarte frumoasa!”, iar forma „Esti atat de frumoasa!” e complet gresita. As fi vrut sa-i dau o explicatie care sa-l faca sa inteleaga ca nu e gresita -_-‘. Eu ma gandeam ca „atat” exprima o comparatie, numai ca elementul cu care este comparata frumusetea (in cazul asta) nu e exprimat. E o elipsa in vorbire… sau poate debitez prostii pt. ca nu inteleg pe deplin ce-i o elipsa :)) Stiti vreo explicatie catusi de micuta si care sa nu fie sub forma unei intrebari? Multumesc pentru raspunsurile la celelalte doua intrebari. 🙂
Voiam sa stiu daca este aceptata/corecta varianta amandorura in loc de amandoura. Probabil s-a mai vorbit despre asta dar n-am gasit. Multumesc
..in loc de mandurora* scuze, m-a luat tastatura pe dinainte.
Exista verb care vine de la lobotomie?
Buna! Am gasit site-ul dvs, pentru care va felicit, mi se pare absolut genial si ar fi ideal pentru multi romani sa mai traga cate un ochi peste astfel de „lectii”. Totodata, am si eu o nelamurire de care imi este ce-i drept cam rusine, dar mai bine sa invatam decat sa persistam in greseli. Deci: se desparte grupul de cuvinte „te rog”/”te rog frumos” de restul propozitiei prin virgula?
De exemplu: Imi puteti spune, va rog frumos, inca o data…
Andrei
O explicaţie cât de micuţă care să nu fie sub forma unei întrebări e că amicu’ tău e tufă.
Altminteri, atât (de) / aşa (de) exprimă intensitatea, nu comparaţia.
Păcălici:
Nu pricep.
Ioana
Pune şi tu mâna pe-un dicţionar.
Alex
Da.
Spune-mi, te rog, dacă… / Te rog să-mi spui dacă…
Măi Diacritico, tu ai avut vreodată o „condiție medicală” sau bolești ca tot omu’? http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Articol_de_calitate/157
Ce formula de adresare se foloseste atunci cand se trimite un mesaj electronic catre o companie, nestiind exact la cine (doamna/domn) ajunge mesajul respectiv? Multumesc!
Eu folosesc
„Doamnă, Domnule,”
pe modelul franţuzesc
„Madame, Monsieur,”.
susnumitul sau sus-numitul?
„Salut, Andreea.” sau „Salut Andreea.” ?
Multumesc anticipat.
Salut, Andreea!
neata!
limba siriana sau siriaca? multumesc
Salut , pot sa intreb si eu ce varsta ai/aveti ? Ca mi se pare ca nu esti decat un copil in jur de 20 de ani . 😀
Aşa sunt.
De exemplu, sebi_fotbal_10 e în mod sigur mult mai matur decât mine.
imi puteti spune cum se desparte corect „februarie” domnul profesor mi-a spus ca se desparte fe-brua-ri-e, dar suna cam ciudat
Fe-bru-a-ri-e, cf. DOOM2.
cum vi se pare formula ‘ m am focusat’ ? mie nu mi suna foarte corect, ‘mai’ romaneste mi se pare m am concentrat. multumesc!
pardon, doar corect, am realizat imediat dupa ca nu
xista foarte corect.
Asta presupun că-i culeasă de prin pozele cu înţelepciune ale FB.
Nu, „a se focusa” nu-i corect. Încă.
multumesc pentru raspuns, asa mi se parea si mie. E des folosit in companiile multi-nationale.
La ei „e normal”, ca doar „la ei” se vorbeste romgleza…
McDonald’s isi schimba numele in Australia, zice ziare.com”http://www.ziare.com/mcdonalds/stiri-mcdonalds/mcdonald-s-isi-schimba-numele-in-australia-1211203″
Maică Diacritică, există în română cuvântul (adj.) „placativ”, cu sensul „evident”, „ostentativ”, „să-nțeleagă și proștii”, „demonstrativ”?
Caută în dicţionar.
Buna,
Dupa cuvantul multumesc scris la sfarsitul unei cereri etc se pune semnul de punctuatie punct?
Eu pun punct.
Unii zic că s-ar pune semnul exclamării, da’ eu de obicei nu exclam. 🙂
Oricum, nu cred că e greşit nici într-un fel, nici într-ălălalt.
http://www.studentie.ro/campus/modalitati_inedite_care_iti_imbunatatesc_viata_sexuala/c-233-a-161682
Draga diacritica,
Sa ii inveti cum se spune corect pe distinsii studenti. (afrodiziac/afrodisiac)
Cu drag,
Ionut
Nu mai stiu de ce, dar in cazul in care trebuie sa-i adresez cuiva condoleante, nu-i spun „condoleante!” ci „imi pare rau”.
Cumva, am ramas de undeva cu impresia ca condoleantele sint cam ca urarile: nu spui nimanui „urari!”, ci-i urezi ceva, nu?
Dar cum – odata cu virsta – incepi sa ai dubii legate de muuulte lucruri pe care in tinerete le credeai absolute, vin si te rog sa ma luminezi daca am, sau nu, o justificare adevarata.
Deci dacă în loc de „urări” zici „urez”, în loc de „condoleanţe” zici „condoleez”. 😀
Nu cred că-i vreo regulă absolută.
Eu „ma ciocnisem de” formularea „va doresc condoleante”, in loc de „va prezint condoleante”. N-am mai stiut CUM sa fac pt a ma „fofila” mai repede de acolo…
Bună ziua, stimată Diacritica. Am avut o controversă aprinsă cu cineva, legat de felul în care se prescurtează gradele didactice universitare. Se pune spațiu după punct („prof. univ. dr. Icsuleț Icsulescu”) sau nu se pune („prof.univ.dr. Icsuleț Icsulescu”)? Am dat peste un citat din DOOM care spune că se scrie fără spațiu după punct la „ș.a” sau „a.c.”, dar cu spațiu după punct la „nr. crt.”, fără să enunțe vreun principiu. Mulțumesc mult.
Habar n-am. De ce să nu se pună spaţiu?!
Iaca, dă principiu:
Cred că contează uzul mai mult decât o eventuală „normă”. Adică în R.A.T.B. şi T.V.A. şi S.R.L. poţi să faci câtă economie de spaţiu vrei, da-n prof.univ.dr.ing., cam greu.
Din ce zice DOOM acolo, remarc că atunci când nu e spaţiu, e vorba doar de câte o literă (a.c., ş.a. – plus alea de le zisei eu mai sus), iar când e spaţiu, e un grup de litere (nr. crt.).
Mda… Valabil si pt i.e.n. / e.n. (A.D.), a.m. / p.m., P.S. / P.P.S. / N.B., Q.E.D. / c.c.t.d. (cazuri in care nu se lasa spatii – ba uneori poate ca nici punctele de prescurtare nu se mai pun).
Si-‘i adevarat ca la „nr. crt.” se lasa spatiu, da’-‘n acelasi timp la „etc.” nu se lasa, si-atunci CUM sa retinem regula?
Da’-‘ntr’-adevar si mie mi se pare… „peste mana”, „necivilizat” sa inghesui prescurtarile succesive ale titlurilor unei persoane asa cum este sugerat aici, si impresia (sau poate senzatia) mea este ca acolo se cer spatii de separare intre titlurile succesive, la fel cum ar trebui spatii si daca respectivele titluri caracterizante ar fi scrise (inainte de nume) fara a fi prescurtate.
Daca de la http://dexonline.ro/definitie/crea substantivul / infinitivul lung este in mod corect doar http://dexonline.ro/definitie/creare , pe cand forma „creere” este gresita, atunci CUM se explica faptul ca de la http://dexonline.ro/definitie/recrea substantivul / infinitivul lung este corect atat sub forma http://dexonline.ro/definitie/recreere cat si (cu alt inteles) sub forma http://dexonline.ro/definitie/recreare ?
@ diacritica: 😀
@ VictorCh: ma-ntreb ce te faceai daca ii „ura condoleante”…
Tocmai ce-am zis că nu există „regulă” de reţinut.
În acelaşi fel în care omu’, deşi are „profiluri”, inventează „profile”. Ca să distingă între două sensuri.
Dilbertina (10/01/2013 la 11:51 pm):
Nu mai tin minte (s-a intamplat cu mult timp in urma) daca nu cumva CHIAR ASA o fi formulat respectiva persoana (care – din pacate – venise acolo ca sa ma insoteasca, asa ca nici macar cu „fofilatul” n-am scapat de priviri lungi si cam piezise; in apararea respectivei persoane: facuse scoala in Romania, dar in limba germana.) (Oare in germana CARE o fi formularea corecta si CUM s-o fi traducand aceasta – mot a mot – in romana?)
diacritica (11/01/2013 la 6:20 am):
Multumesc, am inteles. (Sau niveluri / nivele, sau visuri / vise…)
(Da’ oare la monede / monezi si coperte / coperti DE CE or fi fiind doua forme de plural?)
Pentru că ambele forme sunt în circulaţie extinsă, ca să zic aşa. Ca la cireşe – cireşi, căpşune – căpşuni.
Constatand (cu ocazia unui comentariu pe alt blog) ca in DEX (cel putin la versiunea online), atat la http://dexonline.ro/definitie/aprecia cat si la http://dexonline.ro/definitie/apreciere , NU gasesc sensul de „sporire a valorii” (prin contrast cu „depreciere” = „diminure a valorii”) (vezi aprecierea / deprecierea leului fata de cine-stie-care alta valuta), am incercat cautarea inversa – dinspre antonim.
Surpriza: antonimul atat pt http://dexonline.ro/definitie/deprecia cat si pt http://dexonline.ro/definitie/depreciere (cuvinte care – conform definitiilor – se refera INCLUSIV la o scadere a valorii) este NU a aprecia / apreciere (cum consider eu ca ar fi normal) ci a SUPRAaprecia / SUPRAapreciere.
Sa insemne oare asta ca actiunea nu de diminuare a valorii, ci de sporire a acesteia, este corect indicata nu prin verbul a aprecia / apreciere, ci prin a supraaprecia / supraapreciere?
N-am postat aici „cu lunile” nici o intrebare, si bagsama ma grabesc acuma „sa fac planul”:
Acum,dupa adoptarea noilor norme de ortografie si conform noilor reguli ale acestora, oare CUM o fi corect de scris – “Sâc!” SAU (dupa cum cred eu) TOT “Sîc!”, ca si inainte (intrucat – daca bine stiu eu – provine de la latinescul “sic” (= “aşa”) care presupun ca-i evident ca nu se mai modifica)?
Cum se scrie corect: echipa alb-visiniilor sau echipa alb-visiniiilor?
@Victor: Şi râu vine de la rivus.
@EA: După tine, cum s-ar scrie şi de ce?
Dupa cum am fost sfatuita,
Copy paste-ul de rigoare…
Aaa, inca o curiozitate lingvistica….mersi frumos, sau merci frumos? Forma adaptata sau frantuzeasca pura?
Merc(s)i,C
Mersi.
Găseşti DOOM2 în biblioteca de ortografie – dreapta sus, sub locul de-ntrebat.
Salut! Detin un blog si, recent, am folosit intr-un articol expresia „că conţinutul”. O duduie mi-a sarit in cap, spunand ca e cacofonie. Subiectul e interesant si stiu ca a generat multe discutii nu doar aici. Eu consider ca, in ciuda faptului ca exprimarea ar putea suna deranjant, nu e o cacofonie, gramatical vorbind.. Pareri? Multumesc!
„Gramatical” vorbind, nu există cacofonie.
Daca eu sunt fata si ma exprim in urmatorul fel:
/Noi eram mai multi baieti decat fete in clasa./.
Este corect?
De corect, e corect, da’ în mod sigur poţi găsi o formulare mai fericită decât asta.
diacritico, formularea o fi corecta dpdv gramatical, da’-a… in opinia mea, CEVA – TOT nu-i in regula (CEL PUTIN dpdv logic): din cate stiu eu, persoana intaia plural este destinata a fi folosita in situatia in care cel care exprima actiunea face parte (in mod obligatoriu) dintre cei care efectueaza actiunea exprimata. Daca „vorbitoarea” este FATA, CUM sa fie corect sa afirme (cu indiferent ce adaosuri) „noi suntem (eram, ma rog) BAIETI”?
VictorCh, pai NOI= un colectiv de baieti si fete (printre care ma numar si eu, una din fete).
Atunci incearca eventual varianta „Dintre noi*, in clasa erau mai multi baieti decat noi**, fetele.”
* „Noi” = colectivul mixt
** „Noi” = fetele
Da’ nu stiu DE CE te-ai complica, in locul formularii elementare, directe: „In clasa la noi erau mai multi baieti decat fete.” (sau „…baietii erau mai multi decat fetele”, eventual „…decat noi, fetele”.)
Formularea din intrebarea dumitale conduce cititorul la concluzia imediata (chiar daca incorecta) ca dumneata apartii categoriei baietilor (sau ca cel putin acelei categorii ii apartineai la vremea descrisa in text, sau CEL PUTIN ca TE SIMTI apartinand mai degraba categoriei baietilor decat celei a fetelor).
Victore, cam de câte ori să-ţi zic cum stă treaba cu locul de-ntrebat? Că ţi-am zis deja de cel puţin trei ori: nu mai răspunde p-aci.
Buna! O scurta intrebare, pe motiv ca dexonline.ro nu-mi prezinta incredere. In fapt, dexonline.ro prezinta incredere?
Si o a doua intrebare, este corect „a inabusi” sau „a innabusi” ? De ce le gasesc pe amandoua ca fiind acceptate?
Mersi frumos!
Da.
Şi în româneşte se zice „de fapt”.
Învaţă să te uiţi la sursă (sub „articolul” respectiv). La „înnăbuşi” sursa e un dicţionar din 1958. Pentru „înăbuşi” sursa e DEX-ul din 1998. Deci conform normei actuale e „a înăbuşi”, cu un singur n.
Iti multumesc mult, un raspuns folositor pentru multe alte intrebari inca nepuse!
Felicitari pentru toata munca depusa 🙂
Mulţumesc.
Îndrăznesc: cuvântul „nea” nu are genitiv? DEX-ul zice că nu. Totuşi mă bântuie curiozitatea: cum se explică că nu are?
Mulţumesc….şi pentru răspuns, şi pentru acest blog unicat (te-ai gândi să exporţi?…:)
Poate pentru că nu are plural – genitivul se formează de la plural (zapadă – zăpezi – zăpezii).
Mulţumesc.
E corecta exprimarea „a-si da cu parerea” ?
Vad ca e folosita in toate mediile, dar parca-mi zgaraie timpanul
Eu folosesc „a-si spune parerea”
Cum e corect?
Multumesc!
Da.
Multumesc!
O intrebare mai putin ‘gramaticala’: cam care e raportul intre „multumesc” si „mai du-te fa in …” ca urmare a articolelor din blogul asta? Am ras azi cu pofta de nenumarate ori rasfoind articole mai vechi si mai noi, un Multumesc mare de la mine (sa mai echilibreze ratia din intrebare, daca e nevoie).
Ei, da’ cine stă să socotească?
(Cu plăcere.)
„A fi pe aceeași lungime de undă cu…” sau „a fi pe aceeași undă cu…”? Știu că prima este o exprimare mai uzuală, dar este și corectă din punct de vedere logic?
Pentru păreri asupra punctului de vedere logic cred că ar trebui să te adresei unui prf de fizică. Că ăla ştie logica undei.
Eu, ca filolog, aş zice că nu poţi fi pe aceeaşi undă dacă lungimea de undă diferă.
Logic, comunicarea este optima atunci cand receptorul este acordat PE ACEEASI LUNGIME DE UNDA (sau „pe aceeasi frecventa”) cu emitatorul (ca la radio), nu atunci cand ambii „plutesc pe acelasi val”.
Dl VictorCh are dreptate.Lungimea de undă (în metri) este invers proporţională cu frecvenţa (în kHz).Fiecare dintre aceste două mărimi se află dacă împărţim 300000 (km pe sec.=viteza luminii sau a undelor electromagnetice) la cealaltă mărime.De exemplu, Radio Timişoara emite pe frecvenţa de 630 kHz, adică pe lungimea de undă (medie sau AM) de 476 m. Adică: 300000 : 630 = 476, sau invers : 300000 : 476 = 630 !
Bună! Mă disperă urarile aniversare scrise cu majuscule! Suspectez influență engleză, dar zic să întreb, că nu strică 🙂 e corect scris La Multi Ani?
Nu.
salut. spune-mi te rog frumos daca exista forma „pe-aici”. asa scris cu cratima. eu zic ca este o prepozitie+adverb in tempo rapid si cineva refuza sa ma creada. sincer mi se pare stupida intrebarea mea, dar am nevoie de un raspuns, eu zic ca exista. exista si de-aici, pe-aici, de-acolo, pe-acolo etc … persoana care ma contrazice spune ca sunt forme populare si nu se folosesc in scris… sau ca trebuie scris p-aici, ca o vocala trebuie sa cada… mie mi se pare WTF???
Ei, prostii de hipercorecţi mai corecţi decât limba însăşi. Sigur că există.
Întreab-o pe persoană ce face cu „de-acum” şi „de-atunci”, le scrie „d-acum” şi „d-atunci” pen’ că cade vocala?!
Sau „de-asemenea” – îl scrie „d-asemenea”?…
:)))) merci
Nu sunt sigur cum e corect: „termenul de valabilitate al planului urbanistic” sau „termenul de valabilitate a planului urbanistic”?
Înclin pentru prima variantă, dar totuşi, parcă mai bine sună „valabilitate a planului” decât „termen al planului”!
Am căutat pe google şi am găsit folosite ambele variante, ba chiar şi aşa ceva: http://www.satmareanul.net/2010/11/10/se-prelungeste-termenul-de-valabilitate-la-tichetele-rabla/
Cred că planul urbanistic are un termen de valabilitate, deci termenul de valabilitate al planului.
„Protest impotriva … ” sau ” protest fata de…” ?
Multumesc
După mine, poţi să zici în ambele feluri, da’ dacă zici „protest împotriva”, îţi sare-n cap naţiunea alfabetizată, aşa că zi-i cu „faţă de”, ca să nu scandalizezi pe nimeni.
Mersi mult. Inca ceva.
Corect este sa folosim locutiunea „din contra” sau „din contră” ?
Corect este să ne uităm în dicţionar. Scrie acolo.
Ce am inteles eu de aici (http://dexonline.ro/definitie/contra) este ca se accepta ambele.
Exact. Vezi că poţi şi singură?
Cautasem inainte sa intreb aici , dar deh, cui strica o parere in plus.
Mersi mult! 🙂
Dacă toţi cei care caută (şi găsesc) explicaţii în dicţionar ar veni să ceară şi aici „o părere în plus”, aş sta să răspund la întrebări 24 de ore pe zi.
Aşa că dacă ţie o părere în plus nu-ţi strică, mie o întrebare în plus, la care găseşti răspuns clar în dicţionar, s-ar putea să-mi strice.
Cum e corect: „doamna profesoara” sau „doamna profesor”?
Eu inclin catre prima varianta, fiindca in DEX exista forma de feminin, dar vad ca tot mai multa lume foloseste a doua varianta…
Pare-mi-se că atunci când e titlu universitar, lumea tinde să folosească masculinul. Probabilcă „profesoară” nu sună suficient de respectabil.:)
Nu ştiu dacă e corect au ba.
La mine la scoala nu se mai face de mult asa ceva…! nu-i intereseaza de tine ….,de aceea nu se mai ia bacul,ore la scoala nu se mai fac (nu la toate ,depinde de profesor)
Nimeni nu te corecteaza daca ai scris gresit..!nota 10 pentru diacritica
Bună ziua,
Vă rog frumos, mă mai puteţi ajuta?
În construcţia
„Pe un CD se aude Andrieş, iar pe celălalt, Led Zeppelin.”
se pune virgulă înainte de „Led Zeppelin”?
Ce cred eu: Îmi amintesc (dar nu sigur) că se foloseşte virgula (sau linia de pauză) când verbul e subînţeles.
Apoi, dacă e aşa cum am spus, e obligatorie virgula? E incorect dacă n-o pun?
Nu ştiu dacă-i obligatorie, da’ ştiu că se pune. 🙂
E o elipsă acolo – marchează lipsa verbului subînţeles, cum zici.
mulţumesc, diacritica! 🙂
Să creşti mare!
„Nu plati agramatii statului din banii tai” sau Nu-i plati pe agramatii statului din banii tai? Eu zic ca a doua varianta este corecta.
Dragă Diacritico, că tot ponegreşti pe toată lumea, am sesizat o inadvertenţă în „Maghiarisme”: „Cetăţeni dumneavoastră, pricepători într-ale maghiarei, îmi puteţi spune şi mie”. „Dumneavostră” = apoziţie simpla = încadrată între virgule sau mai există varianta în care „cetăţeni” mai capătă un „i”, da’ atunci n-o să mai fie „îmi puteţi spune”, ci „îmi pot spune”.
Să ai o zi minunată!
Să trăiţi, boieri dumneavoastră!
Bună seara tuturor,
„Creşteţi temperatura cu ajutorul automatizării”, de exemplu, este corect? Conform dexului, verbul a creşte este tranzitiv numai când se referă la copii, animale, plante, dar îl întâlnesc foarte des şi în situaţii precum cea de mai sus şi mă zgârie pe timpan. Ar fi indicat un consult ORL? 😀
Prin urmare o firmă nu-şi poate creşte cifra de afaceri, iar un ziar nu-şi poate creşte tirajul? Dar plantele îşi cresc copiii? Iar copiii ce cresc?
Uită-te mai bine în DEX, că nu spune asemenea prostii.
de ce „poştăriţă” şi nu „poştăşiţă”? mulţumesc
http://www.dexonline.ro
Este corectă folosirea infinitivului lung cu prepoziția DE ca în „elaborarea de strategii”? Sau ar trebui spus „elaborarea unor strategii”?
Felicitări pentru idee! Am descoperit abia azi blogul şi mă bucur că am dat de el.
Am şi eu nişte nervi provocaţi de formulările (frecvente) de tipul „Atacantul lui FC Bumbeşti, Ronaldo, a anunţat că…”, din care reiese că, vai!, FCB are un singur atacant.
Mulţumesc.
Am comentat pe-aici de câteva ori formulări dintr-astea. Bine, nu m-am luat de „atacantul”, că habar n-am câţi atacanţi ar trebui să aibă FC Bumbeşti. 🙂
Oricum, ce zic eu p-aci n-ajunge la neuronul cui trebuie să priceapă.
Raluca, habar n-am. Nu-mi vine acu’ în minte un motiv pentru care n-ar fi corect.
Poate că formularea cu ‘de’ păstrează mai clar caracterul generic al acţiunii. Un exemplu: uciderea de copii / uciderea unor copii. În al doilea caz se introduce o oarecare notă de particularizare (indiferent dacă nu voită) prin folosirea lui ‘unor’ (anumitor). E doar o consideraţie personală de ordin semantic.
Doresc sa stiu daca propozitia de mai jos este corecta: „Inscrierile (la masa) se va face cu 48 de ore inainte de deservirea mesei”.Mai exact, ma intereseaza daca cuvantul „deservire” este bine folosit intrun asemenea context.
http://www.dexonline.ro
Din categoria „din chinurile pluralului multiform” – azi (de la TV): „Ati cumparat cornurile de bizon?” (Vedea-l-as pe traducator incercand sa manance un asemenea corn, ca bagsama i-ar fi stat in gat daca scria „coarne”; bine ca macar n-a scris „corni”…)
(Nici nu mai vorbesc despre inadvertenta traducerii, prin context fiind vorba despre bivol („de apa”), in nici un caz despre bizon – da’ daca in engleza amandoi is „buffalo”…)
Buna,
As vrea sa stiu care dintre cele doua forme ale verbului ‘a dezice’ e corecta: „dezi-mi” sau „dezice-mi”…
Multumesc.
Nu poţi să dezici cuiva, ca să ai formele alea cu -mi.
Altminteri imperativul e dezi ! , nu dezice !.
„Saptamana dinainte” sau „saptamana de dinainte”, cum este corect?
„Săptămâna după” sau „săptămâna de după”?
Multumesc.
Care este formularea corecta „în gang” sau „pe gang”? Instinctul imi spune ca „pe gang” nu e corect, pentru ca gangul presupune o interioritate: poti sa fii surprins „în casă” – atunci cand esti in interiorul casei, apartamentului; cat si „pe casa” – dar in acest caz „casa” se refera la constructie.
Articolul de mai jos a declansat aceasta dilema: http://www.cancan.ro/actualitate/povestea-lui-alex-liceanul-din-targoviste-injunghiat-in-gat-din-cauza-unei-fete-era-elev-model-si-castigase-mister-boboc.html
„un coleg mai mare l-a injunghiat in gat, pe un gang de langa scoala”
Multumesc pentru raspuns si imi cer scuze de genul subiectului adus in discutie.
În gang, aş zice. Ca în tunel, nu pe tunel.
Merci! Mai potrivit exemplul cu tunelul 🙂
Bună seara,
Am încă o problemă 🙂
Cum e corect?
„descoperirea unor altor motive” sau „descoperirea unor alte motive”?
(eu aş zice că a doua, fiindcă la singular e „descoperirea unui alt motiv”…)
mulţumesc
(de fapt, dacă mă gândesc mai bine, eu aş mai zice şi altfel: când e la masculin substantivul, este „unor alţi scriitori”, iar când e la neutru sau feminin e „unor altor motive”)…
Descoperirea altor motive e cel mai simplu şi mai sigur. 🙂
Oricum: unui alt, unei alte, unor alţi, unor alte.
mulţumesc foarte mult.
(m-am surprins şi pe mine cu logica „feministă” din al doilea comentariu reflexiv 🙂
Nu-i putin ciudata ortografia linkului / titlului articolului http://www.filmedocumentare.com/oamenii-carvernelor/ ?
Buna dimineata! Este corect a scrie/spune „mult / net superior”?
Cre’ că nu.
Conform dexonline a ignora înseamnă, citez ”2. A neglija în mod voit ceva sau pe cineva, a nu lua în seamă, a trece cu vederea, a face abstracție de… ” . Vroiam să știu de ce substantivul ignoranță nu înseamnă și el același lucru ?
De fapt a ignora înseamnă
Ignoranţă acoperă primul sens al verbului. De ce nu-l acoperă şi pe-al doilea? Nu ştiu, întreabă-l pe ăla care a inventat cuvântul, că sigur ştie.
Am propoziția asta: „Primele 200 de comenzi primesc un martisor handmade gratuit alaturi de buchetul de flori.” Pun virgula inainte de alaturi? Care este regula? Multumesc!
Am propoziția asta: “Primele 200 de comenzi primesc un mărțișor handmade gratuit alături de buchetul de flori.” Pun virgulă înainte de alături? Care este regula? Mulțumesc!
Habar n-am. Încearcă asta:
Primele 200 de comenzi primesc, alături de buchetul de flori, şi un mărţişor.
🙂
Virgula in mijlocul expresiei-tip adverbiale „alaturi de”? Nu prea cred… (Sau NU ASTA este forma corecta si completa a respectivului adverb de loc?)
Victore, „virgulă în mijlocul expresiei alături de” înseamnă „alături, de”.
Atata timp cat „superior” inseamna „mai sus de / mai presus de” (nefiind deci un superlativ implicit, ca „maxim”, ci un comparativ implicit – de superioritate), nu vad DE CE ar fi incorecta accentuarea semnificatiei sale. (Nu-i cam aceeasi situatie logica ca si la „marea majoritate”?)
(Scuze, diacritico, la iuteala n-am mai gasit mailul dumitale ca sa-ti comunic asta in privat.)
Victore, ţi-am mai explicat: nu tre’ să te simţi obligat să comentezi fiece întrebare de p-aci.
Incercam sa te provoc sa-mi clarifici niste nelamuriri / opinii diferite (ale mele fata de cele exprimate). Nu intentionam sa comentez aiurea, le consideram ca pe niste intrebari implicite referitoare la un subiect deja deschis de intrebarea altcuiva. Si intentia mea fusese (nu stiu daca am reusit) sa dialoghez exclusiv cu dumneata, cu raspunsurile, nu cu intrebarile care le-au ocazionat.
Pentru cititorul „ulle” care a scris :
Buna dimineata! Este corect a scrie/spune “mult / net superior”?
şi pentru dl VictorCh :
a. „mult superior” este greşit.
b. „net superior” nu e greşit deoarece acel „net” înseamnă de fapt „clar”, „vădit”, „evident”, „fără îndoială”, „fără discuţie”, etc…
„ș-i l-a lasat acasa” (portofelul) ? e corect ș-i ? cum se explică? mulțumesc!
Tu ce crezi, e corect sau nu? Şi de ce?
Mulțam pentru răspunsuri.
Draga Diacritica,
In raspunsul catre Marco Polo cred ca ti-a scapat o virgula inainte de etc. Daca am gresit, imi cer scuze.
Mai uită-te o dată.
Pentru cititorul “ulle” care a scris :
Buna dimineata! Este corect a scrie/spune “mult / net superior”?
şi pentru dl VictorCh :
a. “mult superior” este greşit.
b. “net superior” nu e greşit deoarece acel “net” înseamnă de fapt “clar”, “vădit”, “evident”, “fără îndoială”, “fără discuţie”, etc…
Revin:
Virgula inainte de etc?
Revin:
Mai uită-te încă o dată.
De la altii citire:
„etc. (etcetera) – prescurtare provenită din expresia din limba latină, „et caetera” = „şi celelalte”, „si altii”, „si altele” în limba română
EXEMPLE
Avem o gramada de televiziuni romanesti: Pro TV, Antena 1, Euforia, Realitatea TV, etc (GRESIT)
Avem o gramada de televiziuni romanesti: Pro TV, Antena 1, Euforia, Realitatea TV etc. (CORECT)
DE CE NU SE PUNE VIRGULA ÎNAINTE DE ETC.?
Deoarece etcetera, provenit din latinescul et caetera (= si celelalte, si altii, si altele), include in structura sa conjunctia de legatura şi, iar partile de propozitie sau proprozitiile coordonate prin conjunctia şi nu se despart prin virgulă.
DE CE SE PUNE VIRGULA CAND APAR MAI MULTI ETC. UNUL DUPA ALTUL?
Conform lingvistilor, specialiştilor, etc., etc., se pune virgula inaintea lui „etc.” atunci cand avem mai multi „etc.” unul dupa altul.
Punem virgula in acest caz, deoarece etc. substituie parti de propozitie de acelasi fel aflate in relatie de juxtapunere (cand virgula realizeaza legatura dintre cuvinte)”. Oricum, nu mai conteaza…am inteles….O zi buna.
Mai uită-te totuşi o dată, poate-ai să bagi de seamă că ăla nu era răspunsul meu către Marco Polo.
Quel acharnement, monşer, quel acharnement…
Bună seara din nou, diacritica.
Este corect
„El este propriul său maestru”?
În general, contrucţiile „propriul meu”, „propriul tău” ş.a.m.d. sunt corecte?
Mie uneori mi se pare că sunt, alteori, că nu. De exemplu, „El e propriul maestru” nu mi se pare că redă cu exactitate mesajul….
Buna! Stiu ca in interiorul propozitiilor denumirile functiilor/calitatilor se scriu cu litera mica, cum ar fi: avocat, deputat, primul-ministru, ministru, presedinte si altele, dar cand vorbim despre un titlu sau o persoana individualizata se pastreaza aceeasi regula sau se scriu cu majuscula?
De exemplu: Astazi Presedintele Romaniei/ Ministrul X a facut o declaratie… sau intr-o cerere „Subsemnatul, Y, in calitate de Presedinte al asociatiei Z…”
Multumesc!
Bună seara.
Încă o nelămurire. Dacă în cazul exemplului cu pensionarele (https://diacritica.wordpress.com/2010/10/11/virgula-sau/) se pune virgulă, de ce nu se pune şi în aceste cazuri: „Urcă sau coboară?” “Toarnă-mi vin sau ţuică!”?
sau chiar când nu e interogaţie, de exemplu „Eu mă duc la mare sau la munte.”
Adică vreau să spun că mă duc fie la mare, fie la munte, ci nu în ambele locuri.
N-ar fi corec, când e vorba de exclziune, „Urcă, sau coboară?” „Mă duc la mare, sau la munte.” ?
mulţumesc de pe-acum, diacritica.
Draga Diacritica,
ma numesc Monica si te felicit pentru blog.
Am gasit un articol in care explicai in cel mai clar si izbavitor mod cu putinta exceptiile modului conjunctiv. Aveai dreptate cand spuneai ca manualele de gramatica se adreseaza nativilor, dar cand e vorba sa explici unui strain exceptiile gramaticii romane, deja se ingroasa gluma. Eu am o astfel de situatie in casa, fiindca sotul meu e strain. Desi am fost buna la gramatica, zic eu, cand e vorba sa-i explic anumite lucruri, ma transform intr-o ignorantă. Ceea ce pentru mine, nativă, era foarte clar din clasa a II-a e imposibil de explicat unui om care nu are in limba sa genul neutru sau in a carui limba exprimarea complementului direct si indirect se face cu aceleasi intrebari. Mai nou, nu stiu cum sa ii explic diferenta dintre conjunctiile să și că.
Asadar, cum să îl lămuresc în privința urmatoarelor exemple:
Stiu sa vin/Stiu ca vin
Dacă as sti ca vii/Dacă as sti să vin (aici mi se pare că e vorba de raport de subordonare si de de subiecte diferite, in prima propozitie)
Multumesc pentru ajutor.
Dragă Dia, am şi eu o nelămurire care ţine, cred, de ortografie.
Am învăţat la şcoală, ca toată lumea presupun, că un paragraf nou se începe cu alineat. Nu mai ştiu dacă am învăţat şi cât de mare trebuie să fie spaţiul lăsat sau nu. Între timp au apărut însă computerele şi procesoarele de text în care, deşi există în continuare opţiunea alineatului, există multiple metode de a delimita lizibil paragrafele. Dau ca exemplu modelul întâlnit de mine mai ales la anglo-saxoni: paragraf fără alineat, dar cu spaţiu lăsat între paragrafe.
Întrebarea mea ar fi: ştii cumva să existe vreo reglementare oficială pentru scrierea cu alineat în limba română?
Săru’mâna!
N-ar fi fost normal ca postarile sa fie listate invers cronologic?
Pun intrebarea aici si cait raspunsul tocmai peste sute de randuri. Probabil e vina celui care tine site-ul.
forme feminine ale profesiilor si functiilor publice:
n-am reusit sa gasesc in web o referinta clara despre formele feminine, daca ele sunt acceptate sau nu, astfel:
doamna ministru / ministreasa (e clar aiurea)
doamna doctor / doamna doctorita (idem)
insa avem si cazuri foarte raspandite, mai ales in wikipedia cea agramata:
artista plastica / artist plastic
poeta / poet (macar sa fi scris copiii de la wikipedia „poetesa”, ar mai fi mers parca)
scriitoare e incetatenti
etc.
Deci cum faci cand de ex. ai o lista de doamne cu diverse functii sau profestii? Le scrii pe unele la feminin, pe altele la masculin? Stiu ca in franta exista regula stricta a profesiei pusa totdeauna la masculin. (Madame le ministre, etc.)
Multumesc pt. opinie sau indreptar / indicarea unei surse serioase…
Salutare.
Am o intrebare. Care este varianta corecta: modul de desfășurare a procesului ori modul de desfasurare al procesului? Cu alte cuvinte, articolul genitival, în exemplul dat, se acordă cu „mod ” ori cu „desfășurare”? Și care ar fi criteriul?
ridichiile, ridichile sau ridichele?:D
Salut,
Eu am o problema legata de totdeauna/intotdeauna. Pana sa am o dezbatere cu o alta persoana eram sigura ca totdeauna e gresit si ca intotdeauna e varianta corecta. Dexonline.ro spune ca ambele forme exista, dar nu spune care in ce context se foloseste. Google nu ma ajuta nici el, imi mai si sugereaza ca „in totdeauna” se scrie asa, Mai ramane sa caut DOOM 2 la biblioteca. Sau poate stii tu.
Multumesc
Cum este corect: „sistem de organizare al societatii” sau „sistem de organizare a societatii”?
Intrebare:
Daca ajungi vreodata sa vorbesti cu regele/printul/printesa/alte obrazuri simandicoase (licenta poetica imi apartine :P) :
cum e corect:
„majestatea voastra/alteta voastra/domnia voastra doriti sa blablabla….”
SAU
„majestatea voastra/alteta voastra/domnia voastra doreste sa blablabla….”
buna. m-am uitat si am vazut ca n-am vazut ce vroiam sa vad. te intreb repede ca sa-mi raspunzi la fel, sper…ce-oti fi vazut acolo; ce o-ti fi vazut acolo sau ce-o-ti fi vazut acolo. nu uita sa-mi raspunzi cu rabdare ca sunt doar un elev de clasa a noua la 35 de ani, intelegi tu…ms
Cine stie cum, mesajul meu a ramas blocat in moderare de vreo saptamana, asa ca mai intreb o data (recunosc, nu-mi trebuie propriu-zis dar tare ma roade curiozitatea).
So, daca te adresezi regelui/reginei/printului/printesei sau altor foarte inalti demnitari de diverse feluri, cum se spune:
„Majestatea voastra/ alteta voastra/ excelenta voastra/ domnia voastra doriti sa xyz”? Sau „Majestatea voastra/ alteta voastra/ excelenta voastra/ domnia voastra doreste sa xyz”?
Saru’ mana mult!
In it se uziteaza cuvintele: a importa si a exporta de la: import/export. Cu sensul de a importa date si a exporta date.
Tocmai ce mi-am auzit un coleg: da-ci click acolo sa „exportezi” nu stiu ce.
Nu trebuie sa am de-a face cu gramatica ca sa-mi dau seama ca suna aiurea :))
Cum e corect: da click ca sa exporti, exporta datele alea, sau da click pentru un ‘export’.
Eu pariez pe exporta :))
@umbra
27/02: Habar n-am. Tind să cred că-i oarece hipercorectitudine pe-acolo.
28/02: Sunt discuţii pe tema asta la câteva articole de pe-aici, poate te lămureşti de pe-acolo. Deşi nu s-a ajuns la vreo concluzie definitivă. Altminteri te-ar putea lămuri dl Martin Zick http://www.noiq.ro
@Alex, 27/02
Scrie în DOOm2 .
@Monica, 03/03
Mulţumesc.
Explicaţiile cu pricina depind şi de limba maternă a omului şi de celelalte limbi pe care le cunoaşte.
Oricum, pentru „ştiu să vin” vs „ştiu că vin” cred că merge destul de bine parafraza în română:
Ştiu cum să vin. / Ştiu faptul că vin.
@Apolodor 05/03
Nu ştiu dacă există vreo reglementare, da’ cred te poţi orienta după cum a fost redactat DOOM-ul. Întotdeauna alineat, cam 0,5 cm. Ar mai fi şi cărţile scoase de editurile serioase, ca să zic aşa.
@avlentina, 05/03
Aşa-i. Un foarte bun motiv să nu mai pui întrebări aici.
@Horia, 07/03
Habar n-am, drept să-ţi spui. Poţi să cauţi în DOOM forma de feminin şi s-o foloseşti, dacă există. Dacă nu, „doamna ministru”. Zic şi eu.
@kristallhertz, 09/03
„Modul procesului de desfăşurare” sau „desfăşurarea procesului se întâmplă într-un mod”?
@Saby, 09/03
http://www.dexonline.ro
@araarashiiInuyashaa 10/03
Sunt sinonime, n-au mari diferenţe semantice.
@MB 12/03
„Sistemul societăţii de organizare” sau „organizarea societăţii după un sistem”?
@ralucahippie
17/03
Habar n-am. Uită-te şi tu într-o carte de gramatică.
22/03
Dacă chiar te roade curiozitatea, puteai folosi timpul ăsta ca să cauţi singură, în loc s-aştepţi mură-n gură.
@Rives Rina 19/03
Nu te-ai uitat bine.
@dragos 25/03
A exporta, exporţi.
În rest, „corecte”-s toate.
(Pare rău pentru voi, până azi n-am avut energie ca să.)
Mi-am facut tema 🙂
In caz ca are cineva aceeasi curiozitate cu a mea: in Mioara Avram- „Gramatica Limbii Romane I” scrie asa: ca acordul se face dupa inteles, cu elementele pronominale si in functie de situatia naturala a subiectului- ceea ce ar insemna „Majestatea Voastra doriti sa xyz”; iar „Majestatea Voastra doreste sa xyz” reprezinta „un acord livresc, mai distant”, deci (din cate inteleg) mai putin uzual dar gramatical corect.
Multumesc pentru lectia de viata, invatatura de minte sa nu mai astept mura in gura; a fost interesant sa caut 🙂
Să creşti mare!
Bună,
Dacă aţi fi amabilă să mă ajutaţi un pic :). N-am mai vorbit în limba română de multă vreme şi se pare că greşesc la nişte virgule. Aţi putea să-mi explicaţi cum ar veni corect următoarele propoziţii:
A fost decis ca începând de astăzi să locuiesc la verișoara mea.
A fost decis ca începând de astăzi, să locuiesc la verișoara mea.
Am venit în vizită aici acum șapte ani.
Am venit în vizită aici, acum șapte ani.
Japonezii cred că dacă cineva te bârfeşte vei strănuta.
Japonezii cred că dacă cineva te bârfeşte, vei strănuta.
Voi băieţi se pare că n-aveţi ce face.
Voi, băieţi se pare că n-aveţi ce face.
Mulţumesc anticipat.
Fără virgulă. Pauza e cezură – o pauză firească în vorbire, nu e nevoie să fie marcată prin virgulă.
Mai degrabă cu virgulă.
Neapărat 2 virgule – „băieţi” între virgule. E un soi de apoziţie, ceva.
Am înţeles, deci se pună virgulă înainte de ‘vei’: Japonezii cred că dacă cineva te bârfeşte, vei strănuta.
Vă mulţumesc foarte mult pentru răspuns.
Toate cele bune,
Zsolt.
Nu. În „tu vei strănuta” nu pui virgulă înainte de „vei”.
Eu m-am referit doar la propoziţia de mai sus, nu la toate propoziţiile în care apare „vei”. Oricum, vă mulţumesc pentru sesizare.