Vreo, vre-o. Vreun, vre-un

Să mori tu? Toţi proştii care scriu zii! şi noştrii îs convinşi c-aşa i-a învăţat pe ei doamna la şcoală şi că  Academia se află-n treabă inventând dicţionare tot la doi ani, ca să aibă din ce-şi lua salariile. Bre, de 30+ ani încoace de când citesc n-am văzut nicăieri scris vre-o sau vre-un. Se … Citește în continuare Vreo, vre-o. Vreun, vre-un

Regula zilei: vre-o, vreo, vre-un, vreun

E vreo, vreun, într-un cuvânt şi fără cratimă. Întotdeauna. După cum ziceam aici, acu' un an jumate: Că etimologia pentru vreun e *vere-unus, din latină, asta e altceva. E latină şi, din câte mi-aduc eu aminte, steluţa aia din faţă înseamnă că-i etimolgie presupusă, că forma cu pricina nu-i atestată în nici un text. (Dar … Citește în continuare Regula zilei: vre-o, vreo, vre-un, vreun