Deasemenea, de-asemenea, de asemenea. Deasemeni, de-asemeni, de asemeni

Am mai scris, mai scriem, că repetiţia e mama învăţăturii (şi m-am exasperat azi citind prostii):

Se scrie DE ASEMENEA sau DE-ASEMENEA.

Eventual: DE ASEMENI sau DE-ASEMENI.

Niciodată deasemenea, deasemeni, într-un cuvânt.

După cum rezultă din figura 1, de mai jos. (Poză cu DOOM-ul.)

3 gânduri despre „Deasemenea, de-asemenea, de asemenea. Deasemeni, de-asemeni, de asemeni

  1. Sa inteleg ca daca scriu „M-am saturat deasemenea de asemenea greseli” comit o greseala, si ca ar fi corect de scris „M-am saturat de asemenea de asemenea greseli”, sau eventual „M-am saturat de asemenea de-asemenea greseli” – sau invers?
    (In cazul asta eu raman la scrierea „incorecta”, macar (sper ca) se intelege corect CE anume vreau sa comunic…)

  2. Crezusem ca era EVIDENT faptul ca eu in mod INTENTIONAT cautasem o formulare (scurta) care sa includa ambele situatii.
    Ideea pe care incercam s-o subliniez este NU rezonanta placuta a formularii, ci faptul ca MIE mi se pare aiurea regula ca locutiunea adverbiala sa se scrie in acelasi fel atunci cand raspunde la intrebarea „CUM m-am saturat?” (cu raspunsul „deasemenea” -> ca in cazul precedent) ca si atunci cand raspunde la intrebarea „De CE anume m-am saturat?” (adica CE anume m-a excedat?), atata vreme cat AVEM la dispozitie (si foarte la-‘ndemana) cele doua forme care sa diferentieze cazurile.

Comentariile nu închise.