Nişte gargaragii

Angela Tocilă, Hydepark.ro Doamna Tocilă, spuneţi după mine: un gargaragiu, doi gargaragii, nişte gargaragii, gargaragiii ăia. Ca la un copil, doi copii, nişte copii, copiii ăia. Şi ca la un gagiu, doi gagii, nişte gagii, gagiii ăia sunt camionagii. Vs. camionagiii ăia. http://diacritica.wordpress.com/2009/04/29/ati-cautat-va-raspundem-30/ http://diacritica.wordpress.com/2010/01/01/cu-anu-n-cap/ http://diacritica.wordpress.com/2012/06/05/bulangii-bulangiii/ http://diacritica.wordpress.com/2009/09/19/propriii-si-proprii-i/ http://diacritica.wordpress.com/2009/07/31/rosu-rosii-rosiii-de-la-discovery/ Clar?

Educaţia părinţilor. În şcoli.

Gugălind de-aiurea, am nimerit pe-un forum de cocoane îngrijorate de educaţia copiilor, după cum urmează: http://www.kudika.ro/comunitate/forum/view_topic/18188/Copii-nostrii-si-educatia-in-scoli.html Deci, doamnelor, educaţia copiilor e, în cazul ăsta, secundară. Ceea ce contează în cazul Dvs. e educaţia părinţilor, adică a Dvs. Care ar trebui să vă întoarceţi la şcoală, la cursul de alfabetizare pentru adulţi, ca să-nvăţaţi cum se … Citește în continuare Educaţia părinţilor. În şcoli.

Aţi căutat, vă răspundem. 30.

Hehe, încă şi mai tricky îs substantivele care se scriu cu iii: geamgiii. 😀 (geamgiu-geamgii-geamgiii) Primul i: vine din radicalul substantivului - geamgi-u. Din aceeaşi categorie: cazangi-u, iaurgi-u, bragagi-u, propri-u, fi-u,  copi-l. Al doilea i: este desinenţa de plural, la masculin: geamgiu-geamgii; bragagiu-bragagii, propriu-proprii, fiu-fii, copil-copii. Dacă radicalul nu se termină în -i-, atunci avem … Citește în continuare Aţi căutat, vă răspundem. 30.