Mă-tii, mă-sii. Maică-mii, maică-tii, maică-sii. Nevesti-mii, nevesti-sii

„În combinaţie cu alte substantive care desemnează gradele de rudenie, posesivul este frecvent folosit conjunct: maică-sa, mă-sa; taică-su, tac-su, tat-su; soră-sa, sor-sa; frate-su, frat-su. Posesivele conjuncte modifică uneori forma substantivului, alteori suferă ele însele modificări fonetice. Comportamentul flexionar al acestor forme variază: (i) doar posesivul flexionează (noră-mii), (ii) doar substantivul flexionează (mâni-sa), (iii) ambele componente flexionează (nevesti-sii). Structurile sunt colocviale, populare, regionale, nerecomandate în limba literară.”

(Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” – Gramatica limbii române I, Cuvântul, Ed. Academiei Române, 2005, p.239)

38 de gânduri despre „Mă-tii, mă-sii. Maică-mii, maică-tii, maică-sii. Nevesti-mii, nevesti-sii

  1. Iti sta bine cind esti minioasa, zau! 😀
    Apropo de „ma-sii”: Stii care era ( este) strigatul de lupta al romanilor? „Ia, mai dai in pizda ma-sii!”

  2. Iti sta bine cind esti minioasa, zau!

    Nu vrei să afli pe pielea ta cum îmi stă când sunt mânioasă. 🙂

    mai dai in pizda ma-sii!”

    M-ai dăi?
    Mai dă-i?
    M-ai dă-i?
    Cum naiba era?
    😛

  3. E vorba să mai dai, că n-ai dat cât trebuia, că mai trebuie… 😀

  4. Ce rău îmi pare că ai băgat moderarea… 😦 Deh, semeni de-ai mei! (‘idioţi’ – nota autorului)

  5. Ce rău îmi pare că ai băgat moderarea…

    Şi mie. Era mai funny înainte.
    Oricum, sunt destul de pe fază de obicei şi le dau drumu’ repede.

  6. Păi, eu să văd „maică-mi” aş rosti în două silabe cu „mi”-ul neaccentuat (ca la „dă-mi”). E clar că e „-mii”.

  7. Varianta corecta: m-ai d-ai. 🙂
    1. E vorba de varianta lui jademan.
    2. Am reprodus intocmai strigatul; ce vrei, asa vorbeau oamenii mai demult.
    3.De cind citesc blogul tau, am inceput sa scriu cu greseli.
    4.Eram stresat sa nu ma prinda cineva mizgalind la tine pe blog.
    5.Am fost bolnav cind eram mic.

  8. Coane alexandre, ești măgar tout simplement. În plus, un măgar lent care a avut nevoie de dooșpce ore ca să-și compună răspunsul.
    Pe scurt, nu ne interesează justificările lu tălică despre de ce și cum.
    Pentru că „pronume posesiv adjectival” nu există și nu exista nici pe vremea lu Coteanu, din câte mi-aduc eu aminte. Există însă adjectiv pronominal posesiv.
    După cum în „mă-sii”, adică în „mamei sale”, nu există pronume, există adjectiv: „sale”, adică „sa”, este adjectiv. „Lui”/„ei” din ”mama lui/ei” sunt pronume (cum m-au învățat și pe mine alți oameni mai deștepți de p-aci) și deci invariabil. „Sa” e adjectiv și deci flexionează, își schimbă forma „în funcție de cazul regentului”, așa după cum doct ne explicai în intervențiunea ta anterioară (mama sa / mamei sale.

    Iar mă-sii, mă-tii, mamă-tii, maică-mii s-au scris dintotdeauna cu doi i.

    Sănătate și virtute!

  9. Oare ce termen se folosea pentru acest concept (dar oare chiar se găseşte ceva în spatele lui, ori e doar o găunoşenie?) înainte de apariţia lui GOVERNANCE cu sensul de „a method or system of government or management”, tradus (incorect? neoficial?) la noi drept GUVERNANŢĂ (vezi http://www.rfi.ro/Tema_zilei/Problema-pensiilor-problema-europeana.html de pildă)?

    Fireşte, a pătruns până la urmă şi în franceză (GOUVERNANCE, Gestion rigoureuse d’une entreprise, d’un État.), daaar…

  10. Nu există în DEX, DOOM, etc.

    Nefiind, nici nu pot şti exact ce înseamnă. Că nu pricep în ce sens îl folosesc ăştia. Set de politici de guvernare? Arta de a guverna? Set de decizii şi greşeli de guvernare? 🙂

    Sensul din management ar fi «(management) Accountability for consistent, cohesive policies, processes and decision rights.», dar asta zice numai Wiktionary.

    Ăştia combină accountability cu government/management şi le dă o labă. Alt limbaj de carton.

  11. Ah, am găsit aici:

    Dă clic pentru a accesa tema_33.pdf

    «Termenul guvernanţă se referă la activitatea autorităţilor executive, a adunărilor (de exemplu, parlamentele naţionale) şi a organelor judiciare (de exemplu, tribunale naţionale).»

    Dar mai este şi managementul privat – Guvernanţa corporativă, e.g. «Guvernanţa corporativă asigură acurateţea şi transparenţa procesului decizional al companiei, asigurând acces egal pentru toţi acţionarii la informaţiile relevante despre Petrom.»

  12. Nu există, că a apărut doar de câțiva ani. Cred că o să intre la un moment dat. Și site a intrat abia în DOOM 2005, deși era folosit de când hău’.

  13. Ideea nu e numai să intre, ci să aibă o definiţie oficială, clară, scrisă în română!

    Are un sens sau două? Sensul corporatist se poate considera diferit de cel guvernamental/paneuropean/etc.?

  14. N-are a face, academicienii tre’ să frece menta. Eu aş prefera să vină la mine să încerce să-mi facă… o piscină. 😀

  15. Geefo a spus că-ţi stă bine când eşti ‘minioasă’, nu ‘mânioasă’, sau ‘mînioasă’! 😀

  16. scuze că fac un comentariu abia acum, însă nu ştiam de blog mai înainte. vreau să pun o întrebare: corect nu ar fi ‘MĂ-SII, adică precedat de apostrof? lipseşte o silabă, nu? forma completă ar fi MAMĂ-SII. văd că academia acceptă forma fără apostrof, dintr-o jenă inexplicabilă. dacă vrei să scrii FIRE-AŢI AI… prescurtat, scrii ‘RE-AŢI AI…, cu apostrof, nu fără. cred că la fel se întâmplă şi cu DOMNE. DOM’LE scrii cu apostrof, pentru că lipseşte silaba NU, pe când DOMNE scrii fără, deşi corect ar fi DOMN’E, pentru că lipsesc literele UL. de unde jena asta actuală în faţa apostrofului? nu-i cool, are iz de alte secole sau ce?

  17. corect nu ar fi ‘MĂ-SII, adică precedat de apostrof?

    Corect e cum zice Gramatica Academiei, iar Gramatica Academiei zice „mă-sii”.

  18. în legătură cu celelalte aduse în discuţie de mine ce zice gramatica academiei? (ne luăm exclusiv după ea, ca şi cum ar fi infailibilă, ca şi cum nimeni nu ar mai avea în ţara asta un cap pe umeri, cu care să gândească?)

  19. Dacă discutăm de corectitudine, că despre asta întrebai, Academia stabileşte norma gramaticală, deci la ea ne raportăm pentru a defini ce e corect şi ce e incorect. Nimic nu e infailibil, nici legea şi nici norma. Dar la momentul x legea, aşa neinfailibilă cum e, stabileşte ce e legal şi ce e ilegal, iar norma Academiei, neinfailibilă şi ea, stabileşte ce e corect gramatical şi ce nu. Până la următoarea versiune a legii/normei.

    Părerile fiecăruia, apoi, indiferent câte capete pe umeri are, sunt o altă poveste.

  20. în regulă. atunci pot să întreb ce părere ai tu despre celelalte cazuri pe care le-am adus în discuţie?… (aş vrea să ştiu măcar încă o părere, chiar dacă nu-i a academiei.)

  21. Da, când dispare o silabă / un sunet şi nu-i caz de cratimă, e caz de apostrof.
    După părerea mea, şi mă-sa e o situaţie unde cândva ar fi fost cazu’ de apostrof, dar e intrată în limbă de prea multă vreme deja şi a devenit mă-sa, structură independentă, nu versiune trunchiată de la mamă-sa. N-am scris şi n-o să scriu vreodată ‘mă-sa, deşi scriu domn’e.

  22. sogi poalea bei bangladesule de diactriteca , tempola meu de garlean obesit , se vii le mene bei se te envat gremateca lembelor romaneste . hai sa te salut peste tot 🙂

  23. bei bangladejule de figurant di diacriteca … nu tii rusne ? si poala mea ti tot dai asea da conuschetor in grematemateca sementeca semeotiche si alti astia – timpola mea din buoa , esti sarpele buoa bei ,ti salut pesti tot se ti fot derect in lembutia aia a tea deci timpola mea direct !pi romanesti !!!

  24. uooohoho ! atzi lesat comentorile mieli se apare bei ! sonteti asea de adevarate mai , o da , aprecez seit-ol astea , exste ixcelent ! va salut la fel ca mai sos , in poalele mele de laches balches diacriticos carcalatos in polas des pesdas baletas de cacaletas . bleh ! avet ciniva cursuri di gramtece romensti ? sa-mi trimiteti pe adresa menteonata , merci .

  25. Ce informatie aduce al doilea ‘i’ din exprimarile ‘ma-sii’, ‘nevesti-mii’ ?
    Mister !
    Redundanta, redundanta – dar nici chiar asa, doar pentru ca asa vorbeste omul de pe strada … Si nu de pe Strada ‘Academiei’ !
    Astept cu nerabdare sa fie revizuita aceasta regula … 😀

  26. Ce informatie aduce al doilea ‘i’ din exprimarile ‘ma-sii’, ‘nevesti-mii’ ?

    Aceeaşi informaţie pe care o aduce al doilea i în G-D „fetii” sau în G-D „mamii” (din „Radu mamii”, de exemplu) sau în G-D „taichii” („Budulea taichii”).

Comentariile nu închise.