DEX online

V-aţi întrebat vreodată cum de există? Şi cum există? Sau e suficient că există şi e moca?

Are 2 milioane de vizitatori unici lunar şi îl „ţin” doi oameni – Cătălin Frâncu şi Radu Borza, programatori amândoi. Plus echipa de voluntari: cei care pun online sutele de mii de definiţii, ţin pagina de Facebook (Dorelian Bellu) sau desenează (Carmen Nistor).

Oamenii ăştia nu doar că lucrează gratis ca să facă ceva ce a devenit instrumentul de referinţă de pe net, atât de uzual încât nimeni nu se mai întreabă cum de-a apărut şi din ce „trăieşte”, ba mai pun şi bani din buzunar. Cu 14 ani de muncă şi resurse proprii au ajuns la 2 milioane de vizitatori unici pe lună. 10% din populaţia României. Uneori mai primesc şi donaţii – nu prea mari, că nu salvează nici câini, nici oameni. O mie de euro, cam aşa, din câte ştiu eu. Poate două mii. Pentru un instrument pe care-l folosesc 2 milioane de oameni în fiecare lună. E drept, Cătălin şi Radu şi echipa lor nu fac nimic din ce-ar putea fi un breaking news. Nu poţi să faci reportaje impresionante cu căţelul şchiop salvat de DEX online. Nici cu copiii orfani crescuţi de DEX online. DEX online nu intră, cred, nici în politicile de CSR (sau cum s-or numi ele) ale multinaţionalelor – are vreuna în plan „creşterea accesului online la dicţionarele limbii române”? E greu să faci activităţi de mobilizare a corporatiştilor din ogradă în jurul ideii de DEX online. Deşi probabil că mulţi îl folosesc. Sau le-ar fi prins bine să-l folosească înainte să fi trimis mailul ăla.

În fine.
Impresionant au ba, Cătălin şi Radu salvează dicţionare ale limbii române, asta fac ei. Şi au o groază de planuri ca să facă DEX-ul online şi mai bun. Dicţionar vizual, dicţionare noi, dicţionare vechi, software. Numai că de la un punct încolo (şi DEX online a ajuns în punctul ăla), munca proprie şi banii proprii nu mai sunt de ajuns. De-acum DEX online are nevoie şi de banii tăi – culmea, tot pentru tine. Ca tu să găseşti mai multe cuvinte, mai multe sensuri, mai multe exemple, mai multe ilustraţii.

Dacă foloseşti DEX online şi-ţi place şi l-ai vrea mai bun, poţi dona 2% din impozitul pe venit pentru Asociaţia dexonline. Dacă ai firmă şi e pe profit, poţi sponsoriza – suma donată se scade din impozitul pe profit, dacă e sub 0,3% din cifra de afaceri şi sub 20% din impozitul pe profit datorat. Desigur, poţi şi să donezi pur şi simplu, din banii tăi, că ai folosit DEX online de sute de ori şi ai de gând să-l foloseşti în continuare. Uite datele care-ţi trebuie:

Beneficiar: Asociația dexonline
CIF: 30855345
Adresa: strada Remetea nr. 20, București, sector 2
Cont: Banca Transilvania, sucursala Obor
RON: RO96 BTRL 0440 1205 M306 19XX

Hai, că nu e greu. Trebuie doar să completezi un formular (declaraţia 230 sau 200, după caz) şi să-l trimiţi la Administraţia financiară.

Etichete:

9 Răspunsuri to “DEX online”

  1. adissan Says:

    Nu este greu sa donezi, cand ai de unde sau vrei sa ajuti. Referitor la reclame, parca intr-o postare spuneai ca nu iti place stilul agresiv folosit de site-ul care te gazduieste. In acest articol, cate link-uri HOT sunt ? Eu numesca asta reclama oarba.
    Prin donari vor avea de castigat cei care isi doresc sa isi imbunatateasca gramatica, nu si ceilalti. Cand nu ai baza, ce ai putea sa faci ? Cu acest DEX online ii vom face pe iubitii nostri compatrioti sa invete cand se scie cu un ”i”, doi de ”i” sau trei de ”i” ? Pe cei care abia isi scriu numele cu majuscule cu ce ii vom ajuta ? Crezi ca sunt putini ?

  2. diacritica Says:

    spuneai ca nu iti place stilul agresiv folosit de site-ul care te gazduieste.

    Asta-i concluzia pe care ai tras-o tu. Eu spuneam doar că reclamele care apar la sfârşitul articolelor nu-s ale mele, ci ale wordpressului. Dacă stilul e agresiv au ba, habar n-am, că (după cum spuneam în acelaşi articol) eu NU văd reclamele alea. Blogul ăsta, aşa cum îl văd eu, e „curat”.

    link-uri HOT

    Nici nu ştiu ce-s alea. Dar în mod sigur DEX online, cu cei 2 milioane de unici lunar, n-are nevoie de nici un link de la mine. Şi cred că nici de la alţii.
    Cât despre linkurile către saiturile / profilurile de FB ale celor care muncesc la DEX online, mi se pare o dovadă elementară de consideraţie pentru munca lor.

    Eu numesca asta reclama oarba.

    Poţi s-o numeşti liniştit reclamă plătită – am mâncat pizza făcută de echipa DEX online. De-asta am scris acum articolul ăsta, evident.

  3. Lia Says:

    Eu am donat de câteva ori. Acum sunt, din păcate, într-o criză financiară, sper temporară. Pot spune că Radu şi Cătălin sunt doi tineri extraordinari (comparativ cu vârsta mea). Imediat ce am trimis banii, mi-au scris un email de mulţumire, apoi am primit abţibilduri cu Dex online. Unul l-am lipt pe bordul maşinii şi mă mândresc tare cu el! Dar ce e mai important, pt că am citit mai sus discuţia cu reclamele, mi s-a acordat imediat un statut special, o „medalie” dacă vreţi. Astfel, de câte ori mă loghez şi intru pe pagina lor, nu am niciun fel de reclame.
    Eu cred că aceşti doi tineri merită din plin să fie ajutaţi, dacă nu prin mici donaţii de 50-100 de lei, măcar prin cei 2%.

  4. nucaura Says:

    Si-o fost buna pizza? Oricum felicit echipa, la numarul asta de vizitatori putea intra pe piata de reclama, incepand cu ce le este mai la indemana – adsense

  5. X Says:

    Este primul articol pe care îl citesc pe acest blog și nu pot să nu remarc că deși se numește „diacritica” folosește diacriticele greșite, cele turcești cu cedila înloc de cele românești cu virgulă.

  6. diacritica Says:

    Uite şi un al doilea articol de citit pe acest blog. E din 2010, îi zice „Diacritica pe stil nou”.

    Nu ştiu dacă-i fi! sau fii!, nu fi! sau nu fii!, să nu fi sau să nu fii.
    Nu ştiu dacă-i zi! sau zii!, nu zi!, nu zii! sau nu zice!.
    Nu ştiu dacă-i îţi sau î-ţi.
    Nu ştiu dacă-i kilometri sau kilometrii.
    Nu ştiu dacă-i albaştri sau albaştrii.
    Nu ştiu dacă-i vreo sau vre-o.
    Nu ştiu dacă-i trimiteţi sau trimite-ţi.
    Nu ştiu dacă-i însuşi, însăşi, înşişi sau înseşi.
    Nu ştiu dacă-i al cărui, a cărui, al cărei.
    Nu ştiu dacă-i veni sau venii.
    Nu ştiu dacă-i crează sau creează, crearea sau creerea.
    Nu ştiu dacă-i propri, proprii sau propriii sau propriii-i.
    Nu ştiu dacă-i ambii membrii, ambi membrii, ambii membri sau ambi membri.
    Nu ştiu dacă-i băgamiaş, băgami-aş sau băga-mi-aş.
    Nu ştiu a pune majusculă şi punct.
    Nu ştiu a pune virgule.
    Dar ştiu a pune virguliţe.
    Diacritice cu virguliţe.
    Căci, nu-aşa, noi scriem romaneshte româneşte românește!
    Noi scriem corect romaneshte / româneşte / românește nu e suficient de cool.

    Diacritica cu virguliţă fiind ultimu’ trend. Mai tare decât pantalonu’ cu turu-n vine. E Che Guevara în format .docx. E şapca à la Fidel în html. E trendy. E cool. E – o, da! – altfel. Spre deosebire de cratime, i-uri, e-uri şi virgule. Astea-s pentru tocilarii fraieri care n-au chiulit de la ora de română.

    ______________________________________________

    PS-uri:
    1. Tot respectul pentru dl Cristian Secară. Nu despre munca domniei sale e vorba aici. Ci despre cei care din „soluția optimă (și standardizată) pentru cei care doresc să scrie corect și ușor în limba română” au priceput că-i suficient să scrii cu virguliţă ca să scrii corect româneşte.
    2. Blogul ăsta e scris cu ş şi ţ nu din lipsă de diacritice „corecte”, ș / ț, ci pentru că scopul lui, al blogului, e să-l facă pe ăla de foloseşte IE 6.0 şi Windows 98 să scrie nostri, noshtri, noştri sau noștri, nu noștrii, noştrii, noshtrii, nostrii. Ș, ț nu-s recunoscute drept s / ş, aşa că dacă eu scriu articol despre șoșoni ațâțători, iar Gigel caută prin blog cu s/ş, t/ţ, nu găseşte nimic. Or scopul blogului ăstuia – am zis-o de multe ori – nu e să-l convertească pe Gigel la ș şi ț, ci la nostri / noshtri / noştri / noștri. Cu un singur i, independent de virguliţă.
    https://diacritica.wordpress.com/2010/09/11/diacritica-pe-stil-nou/

  7. profun Says:

    X,

    Bun spiritul de observație. M-a bucurat [și faptul că, a venit prompt] explicația gazdei noastre.

    Probabil că în curând, nu vom mai fi nevoiți să apelăm la diacritice de împrumut, înloc în loc de cele românești.

    Asta fiind valabil nu doar pentru virgule, ci și pentru … „pălării” 😉

  8. Cârcotaşu Says:

    Observaţia lui X pare a fi deplasată. De fapt nimeni nu poate controla tipul de diacritice folosite de varianta sistemului de operare. Spre exemplu, în cazul de faţă nici nu este adevărat decât parţial. Dacă în fereastra de redactare a commentului ş şi ţ apar scrise cu sedilă, afişarea definitivă în conţinutul blogului, acestea apar cu virgule. Eu văd blogul scris în întregime cu diacritice „româneşti”.
    Dacă e cineva care-l vede altfel, bănuiesc că vina ar purta-o propriul sistem de operare folosit. De verificat!

  9. Cârcotaşu Says:

    PS – Oricum, acesta-i un aspect minor, lipsit de orice relevanţă. Corectitudinea scrierii nu constă în tipul de diacritice folosit. Fonturile ţin, în proporţie covârşitoare, de Windows-ul folosit. În caz de Linux şi de ce nu, Android, cine ştie cum se mai afişează acestea?

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: