Domnu’ Mircea Marian, aflaţi de la mine că, deşi într-a cincea vi s-a zis, probabil, că nu punem virgulă înainte de şi, uneori punem: de exemplu, înainte de şi adversativ. Cu valoare adversativă, adică. Care, adică, arată o opoziţie faţă de ce aţi exprimat anterior. Ca în paragraful ăsta al Dvs.:
Domnu’ Mircea Marian, am mai zis p-aici, da’ repet:
Nouă, printr-a noua, domnu’ profesor Stan ne-a desenat pe tablă chestia asta:
, ci
, dar
, iar
, şi.
Adică, domnu’ Mircea Marian, punem virgulă înainte de conjuncţiile alea adversative.
diacritica 
Felicitari, rimeaza cu virgula si persuasiv!!:))
M-am meditat la domn’ profesor Stan. Din păcate, pe o ureche mi-a intrat şi pe alta mi-a ieşit.
Oricum, are meritul că mi-a scos din cap ideea de a intra la Filologie, poate aşa învăţam şi eu să scriu şi să vorbesc corect. Că ştiinţele politice nu m-au dus departe.
la filologie la facultate, adică, zici mata, nea grigore? no, să şadem liniştiţi, ies nişte semi-alfabetizaţi de-acolo de crapă ţîncii de rîs…
cică „nu zău, zici tu că nu-i corect ‘mi-ar pare bine’? adică io am făcut filologia cu Cutare şi Cutărescu, ba chiar şi cu Cutărovici, şi nici unul nu m-a corectat, deci dacă era greşit mă corectau, ce vii tu acuma să te dai…”
dialog neinventat, parol. după încă fo cinci-şase scriitori absolvenţi de filologie care aruncau cu i-urile prin text şi cu virgulele printre subiecte şi predicatele lor, m-am calmat, adio, arme. 😀
Eu am făcut filologie – numa’ că nu românească. Cre’ că chestia asta m-a salvat, de-mi mai aduc şi-acu’ aminte ăste patru cuvinţele scrise într-o bună zi de domnu’ Stan. (Bizar cât de bine mi-amintesc. Şi cred că ordinea era, de fapt: dar, iar, ci, şi.)
Măi, da’ ‘;’ când şi unde se pune?! Sau, mă rog, unde îl pun eu, că el – ea… – … Îl văd cam rar şi de-aia zic… 🙂
mna, eu zic simplu ca ce-i prea mult strica. incluzand analizele pe text.
are dreptate daimon. prea multa analiza pe text strica, risti sa te lamuresti care-i treaba cu treaba si cu autoru’ trebii ‘n-acelasi timp.
De exemplu, dacă faci analiză pe textele dlui Mircea Marian, te prinzi că dl Mircea Marian – autorul trebii – n-a făcut română într-a noua cu dl profesor Stan. Acu’ trebe să mă mai lămuresc şi care-i treaba cu treaba.
Imi amintesc si eu de o ordine. Suna cam asa: dar, iar, insa,ci, ba. Sau se referea la altceva?
Da, la aia se referă. Am mai scris p-aci pe undeva.
1. „Pentru că Olteanu a fost oficial propus de grupurile parlamentare ale PNL şi (înseamnă că – zic eu) nu a candidat ca independent.”
În acest loc, a doua propoziţie întăreşte sensul celei dintîi, de aceea „şi” nu are valoare adversativă. Fără virgulă.
2. Semnalez şi pe „or” care se poate pune în seria „dar, însă, …”. El este diferit ca sens şi scriere de „ori” (înlocuibil cu „sau”). Primul cere virgula.
3. Pentru analize mai subtile sunt de comparat: „şi nu a candidat” vs. „şi nu pentru că a candidat”. Varianta a doua suportă o virgulă înainte.
Ba e adversativ şi cu virgulă, ceea ce rezultă clar dacă-l scoţi pe „şi” de acolo: „Pentru că Olteanu a fost oficial propus de grupurile parlamentare ale PNL [,] nu a candidat ca independent.” Sau, şi mai clar, dacă-l înlocuieşti cu „or”-ul de care zici chiar tu: „Pentru că Olteanu a fost oficial propus de grupurile parlamentare ale PNL[,] or (el) nu a candidat ca independent.”
Sunt două felul de candidaturi, cu sprijin politic sau fiecare de capul său(independentul), care se exclud reciproc.
Propoziţia explică de ce „Crin … răspunde … pentru situaţia …”. „Pentru că Olteanu a fost ofical propus de grupurile parlamentare”, ceea ce exclude varianta ” a candidat independent”.
In frază, a doua propoziţie este o negaţie: ” nu a candidat”.
Avem deci o realitate cu două variante A (candidatura politică) şi B (candidatură independentă) care se exclud reciproc .
Propoziţia cu pricina spune: Pentru că Olteanu este A şi nu B. Se mai putea scrie „Pentru că O este A, adică nu B”. Sau „O este B: nu B”. Se putea spune cel mai bine doar „Pentru că O este A”, fără a mai spune „şi O nu este B” care înseamnă acelaş lucru.
Eu văd acolo o propoziţie în apoziţie (alipită), dar prost folosită: cele două propoziţii ale frazei exprimă aceeaşi idee, adică avem o tautologie.
Oricum mă opresc aici. Ai ultimul cuvînt.
A. Cum ziceam, ideea de adversitate mi se pare evidentă din „pentru că a fost propus [,] nu a candidat independent”. (Că ăsta-i sensul.)
Şi B:
Premisa asta e greşită. Fraza aia nu zice că Olteanu este A şi nu este B. Fraza zice că Olteanu este/a fost A (propus) şi că Olteanu nu face / nu a făcut B.
În orice caz, dacă e să luăm A şi pe B ca pe nişte afirmaţii (indiferent care-i predicatul/verbul; A = a fost propus etc, B = a candidat independent):
„A şi nu/non B” nu înseamnă că „A înseamnă că nu/non B” sau „A = nu/non B”. Înseamnă pur şi simplu „A + nu/non B”, enumerare.
În schimb, „A [,] şi nu/non B” înseamnă că dintre cele două posibilităţi, A şi B, avem de-a face cu A, nu cu B. Adică de la premisa (sau cum s-o fi numind) „sau A, sau B” (că da, există virgulă înainte de „sau”, aşa cum există vieaţă
după moarte pentru credincioşi!înainte de moarte 🙂 ), ajungi la „A, (şi/iară) nu B”. Tocmai pentru că se exclud reciproc (sunt, deci, adversare, raportul fiind de adversitate 🙂 ).Pentru ca lui O i s-a făcut pocinogul cu A, nu mai putea săracul de el să alegă B, zic eu. Dar dacă tu crezi că O putea să să se dezică de A şi să se băţoşească făcînd B, atunci ai dreptate. Pentru că vorbirea trebuie să exprime ce gîndim. Asadar, obiectiv sau nu, cel puţin sub aspectul limbii ai dreptate.
De logica frazei era vorba, nu de ce putea face Olteanu. Aia-i fix treaba lui, şi de ales, a ales când a intrat în politică.
Ce spui de varianta:
…PNL, (că) doar nu a…
Valoarea adversativă este clar exprimată acum. Batem palma?
Io n-am a bate palme pe chestia aia. Din punctul meu de vedere, argumentat mai sus, „şi”-ul de acolo e adversativ şi cere virgulă înainte. Parafrazele posibile – ca să batem palma şi, eventual, să bem aldămaşu’ – nu fac subiectu’ discuţiei.
„si” cere virgula. Indubitabil!
@disa
De ce „Crin răspunde politic pentru situaţia…”?
„Pentru că O a fost propus de grupurile parlamentare ale PNL (adică ale lui Crin) şi (de aceea) nu a candidat ca independent”.
Încearcă să pui în locul lui „şi” un „dar” („însă”, „iar”, adică o conjuncţie tipică). Să vezi atunci ce dubii ai!.
Fără „şi” îşi face loc firesc şi virgula. Aşadar, aici, cele două se exclud. Indubitabil!
uite rezolvarea:
„Odată stabilită linia ideologică, asupra viceguvernatorului BNR s-a năpustit şi Crin Antonescu – exact cel care răspunde politic pentru situaţia din Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale, pentru că (după cum se ştie) Olteanu nu a candidat ca independent, ci a fost oficial propus de grupurile parlamentare ale PNL.”
Mie mi s-a părut confuză rău toată partea finală, însă cel mai neinspirat a fost punctul ăla. E ca şi cum ai spune: „Mie nu-mi place de okii lu matale. Pentru că îs prea verzi.”
Am o nelamurire. Poate ma ajutati sa inteleg
E corect sa pui virgula inainte de „si” in cazul asta?
Exemplu: In caz ca ati uitat, X a lansat o noua piesa, si cu ea videoclipul asta, alaturi de Y.
E, deci, corect? Sau nu? Si daca da/nu, de ce?
Multumesc!
Nu ştiu dacă-i corect au ba, ştiu că te poţi lipsi de ea fără să greşeşti şi fără să schimbi sensul.