11/12/2009

INDEX
mai mult sau mai puţin ortografic şi aproximativ alfabetic

Snobul

29/07/2014

Ce este un snob?

DEX 2009
SNOB, SNOÁBĂ, snobi, snoabe, s. m. și f., adj. (Persoană) care admiră și adoptă fară discernământ și cu orice preț tot ce este la modă.

Larousse
snob, adjectif et nom
Qui affecte et admire les manières, les opinions qui sont en vogue dans les milieux qui passent pour distingués et qui méprise tout ce qui n’est pas issu de ces milieux.

Dacă mă iau după DEX, orice piţi cu sprâncene frânte e snoabă.

Cât e taxa la şcoala de stat?

29/06/2014

În fiecare an în perioada examenelor poporul se inflamează — eu am pretenţii de la şcoală, că o plătesc din buzunarul meu! Trebuie să se ridice la standardele mele, etc — cunoaşteţi discursul.
Aşa-i, o plăteşti din buzunarul tău, din cei 16% care ţi se reţin din salariu. Din ăştia 16%, cel mult 6% merg la bugetul Ministerului Educaţiei, adică în şcoala copilului. Să zicem că-s 6% (parc-aşa zice legea), chit că-n realitate MEN primeşte mai puţin (3-4%).

Să zicem dară 6% din 16% din salariul mediu brut pe economie. În februarie 2014 salariul mediu brut a fost de 2.247 lei. 16% din 2.247 înseamnă 359,52 lei. 6% din 359,52 înseamnă 21,57 lei. Pe lună. Pentru educaţia copilului tău. Atâta dai, atâta face: 21,57 lei pe lună. 258,84 lei pe an calendaristic. 58,82 euro pe an, la un euro de 4,4 lei. 58,82 euro, taxa anuală de studii a copilului tău. Ok, ai un singur copil, copilul are 2 părinţi: 58,82 x 2 = 117,64 euro pe an, taxă de studii pentru copilul tău.

Să zicem că vrei să-l dai la şcoală privată. Şi şcoala privată îţi zice: nici o problemă, avem loc pentru toată lumea, punem copilul în centrul preocupărilor noastre, asigurăm calitate excepţională, vă asigurăm că va intra la cele mai bune universităţi din România sau din străinătate. Vă costă 117,64 euro pe an, plătibili în tranşe lunare. Ei, cum e? Te-ai repezi să-ţi dai copilul într-o şcoală unde taxa e 117,64 euro pe an? Nu?! De ce nu?! Pentru că de 117,64 euro/an nu poţi face şcoală de calitate? Da’ şcoala de stat trebuie să poată face învăţământ de calitate din taxa ta de 117,64 euro/an?

117 euro dai, 117 euro face educaţiunea anuală a copilului tău. Pur şi simplu.

Aşa.

Acu’ să o luăm invers. Ok, am înţeles, bugetul educaţiei nu e făcut doar din ăia 6% din cei 16% care ţi se reţin ţie din salariu, mai plăteşti şi ici-colo, indirect, şi tot în bugetul MEN ajung. Aşa că luăm bugetul MEN în 2011 şi-l împărţim la populaţia şcolară din anul şcolar 2010-2011 (conform Anuarului statistic). Adică 8,5 miliarde lei la 4.029.226 preşcolari, elevi şi studenţi. Adică pentru grădiniţa / şcoala / facultatea copilului ai plătit o taxă anuală de 2.109,59 lei. Adică 496,37 euro (la un curs mediu de vreo 4,25 lei).

Şi revin cu întrebarea: te duci să-ţi înscrii copilul la şcoala privată. Şi şcoala privată îţi zice: nici o problemă, avem loc pentru toată lumea, noi aici facem învăţământ de calitate, vă asigurăm că copilul va intra la cele mai bune licee şi universităţi. Vă costă 496,37 euro taxă şcolară anuală. Un chilipir. Te-ar convinge? Ai zice “da, dom’le, uite, dau un ban, da’ face, aici sigur nivelul e ridicat, din ăştia 496,37 euro/an le ajunge să întreţină şcoala, să cumpere cretă, toner, hârtie, să plătească femeia de serviciu şi 14 profesori la clasă, plus apă şi curent”?

Şi revin: 496,37 de euro dai, de fix 496,37 euro primeşte educaţie copilul tău într-un an. Şi poţi emite pretenţii de fix 496,37 euro pe an.
În condiţiile astea, să te scandalizezi că de ce merge şcoala prost e ca şi cum ai plăti 50 de lei pe o preche de pantofi şi apoi l-ai lua la rost pe vânzător că de ce nu-s din piele, de ce nu-s lucraţi manual şi de ce s-au stricat după 2 purtări.

Da, şcoala merge prost. Dar la banii ăştia n-are cum să meargă bine.

__________________________
(Da, ştiu, există şi cheltuieli conexe — furnituri şcolare, cărţi, uniformă etc. Dar astea se plătesc separat inclusiv în şcolile private, de-asta m-am referit strict la suma plătită ca taxă de studiu, aia care include clădirea şcolii, utilităţile, profesorii şi femeia de serviciu care şterge în wc-ul unde fi-tu a făcut chestii pe lângă.)
__________________________
Update (ca să nu mă mai luaţi cu “plăteşti taxe o viaţă, nu doar cât e copilul la şcoală deci plăteşti mai mult de 500 euro pe an şcolar”): Într-o viaţă de salariu mediu pe economie nu ştiu dacă ajungi să plăteşti 2 ani de taxe şcolare la şcoala privată de 10.000 de euro pentru un singur copil. Atât ar fi putut să-şi permită gospodina de la trei, aşa că s-o lase mai moale cu banii daţi pe şcoală. Că din banii plătiţi de ea într-o viaţă, copilul ei ar fi făcut 2 clase, şi alea la grădiniţă; hai, 4. Că ajunge să facă grădiniţă, 12 clase (bune, rele, cum or fi), plus facultate la buget — să zică mersi.
Ideea articolului de mai sus fiind următoarea: o şcoală care costă 500 de euro pe an nu are cum să fie bună. Pur şi simplu. Ar fi trebuit să-i pun titlul “Cât costă şcoala de stat?”, ce-i drept.

Evaluarea naţională la francezi

28/06/2014

Cum evaluează ministerul român romana românilor de 14 ani (impropriu zis: cum toate mămicuţele îşi dau copiii la şcoală la 7 ani jumate, evaluarea de la 14 ani s-a transformat în evaluarea de la 16 ani), am văzut; aveţi subiectele aici. Să vedem un pic cum evaluează ministerul francez franceza francezilor de 15 ani. Cu precizarea că evaluarea naţională de la sfârşitul gimnaziului se numeşte “brevet” şi are loc la sfârşitul a ceea ce la noi ar fi clasa a noua (în sistemul francez liceul are 3 ani).

Brevet de français, carevasăzică. Sesiunea 2014.

Partea I, 1h30.

1. Întrebări şi rescriere de frază (1h10) plecând de la un text dat (de Charlotte Delbo, teatru, o pagină). Al doilea război mondial, Paul a fost condamnat la moarte de nazişti. Textul prezintă ultima întâlnire dintre Paul şi soţia lui, Françoise.
Urmează 15 întrebări pe text, majoritatea de înţelegere a textului (“Noi doi am ales”. Despre ce alegere vorbeşte Paul?; Françoise împărtăşeşte alegerea asta? Justificaţi răspunsul.; Cum apare opoziţia dintre cele două personaje?; Care sunt argumentele lui Paul?; etc). O întrebare de limbă cu două subpuncte: să explice sensul contextual al unui verb; să identifice timpul verbului şi să justifice folosirea acelui timp (un conditionnel temporel / futur du passé). Ultima întrebare: dacă ai fi regizor, ce elemente de decor (loc, lumini, sunet) ai alege? Justifică-ţi propunerile. Pentru că, poate nu ştiaţi, în manualul de franceză fiecare lecţie are o parte (explicită) de istoria artei, de “citire” a unui tablou, chestii dintr-astea. Inclusiv copertă de CD Deep Purple, dacă vreţi să ştiţi.
Apoi réécriture — rescrierea unei fraze înlocuind un “tu” cu persoana a treia plural, feminin. Evident, tre’ să facă modificările necesare (terminaţii, chestii).

2. Dictare. Da, dictare. 20 de minute. 7 rânduri de text. (O dictare dintr-asta cred că ar prinde mai bine junimii române decât toate sinonimele lui “a cere” la un loc. Şi da, cred că ar trebui introdusă în examen. Nici la bac n-ar strica.)

Partea a II-a, 1h30 — redactare. Au voie să folosească dicţionarul. Da, cu dicţionarul pe masă, dacă simt nevoia.
Două subiecte la alegere, plecând de la acelaşi text:
1. Redactează ultima scrisoare a lui Paul către copiii lui (50 de rânduri, 2 pagini).
sau
2. După părerea ta, exprimarea artistică (literatură, teatru, cinema, muzică, pictură etc) aduce ceva în plus în evocarea evenimentelor din trecut? Cu ajutorul exemplelor istorice şi /sau personale, prezintă-ţi părerea într-un text argumentat şi organizat. (50 de rânduri, 2 pagini)

Cam aşa.
Când vă mai trec prin cap căcaturi de genul Funeriucelfărădebacromânesc, dar cu bac franţuzesc (huo!), aduceţi-vă aminte de subiectele din 2014, Franţa vs România. În ce mă priveşte, cred că ar prinde foarte bine ca subiectele de la evaluările naţionale româneşti să fie făcute de bacalaureaţi franţuzeşti.
De asemenea (după cum am mai zis deja), cred că într-o primă etapă ar prinde bine să traducem pur şi simplu manuale. Cred că şi dacă traduci (bine) în română manualul franţuzesc de franceză, tot i-ar fi mai de folos adolescentului român. N-ar studia autori români, e drept, dar ar ajunge să priceapă într-adevăr ce citeşte şi să-şi exprime părerea în 2 pagini de text argumentat şi organizat.

Evaluarea naţională la română

26/06/2014

Mă întreba cineva pe undeva de ce nu scriu despre subiectele de anul ăsta. Că, atâta vreme cât în cerinţe continuă să apare virgule tâmpite (Citeşte, cu atenţie, textul. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul. Vs Citeşte cu atenţie textul. Scrie pe foaia de examen răspunsul la… ), n-are rost. Şi pentru că n-am copii care să dea examene dintr-astea.

Dar uite că scrie — bine — altcineva. N-are blog, dar am eu; şi mai are şi Contributors.

Apoi, li s-au dat sinonime… pentru „fiindcă”, copilul a scris „deoarece”, dar și „pentru că”. Numai că această expresie nu apărea în barem și multe profesoare nu au luat răspunsul în considerare, „pentru că e locuțiune”. Baremul ar trebui să epuizeze toate variantele de răspuns, nu să lase profesorul să aleagă. Eu le-am dat punctele, alții nu. La fel, pentru „cer”: în barem apăreau „solicit”, „pretind”, dar, judecând contextual – „Ai auzit ce-ți cer?” –, copilul a scris „vreau”, „te rog”, cum mi se pare și firesc. În fond, nu soliciți de la Anul Nou să fie neprihănit… A rămas, din nou, ca profesorul să aleagă. Eu am dat punctele, alții nu. (Continuarea, AICI.)

Întru comparaţie: baremul MEN pentru limba română are două pagini. Baremul Cambridge pentru examenul de reading and comprehension la limbă străină la sfârşitul liceului are 16 pagini. Cu coloană Accept şi coloană Reject, ca toţi corectorii (cu sutele) să accept şi să reject fix aceleaşi lucruri.

 

Mă scuzaţ’

23/06/2014

Voi într-a opta ştiaţi ce-i aia empatie? Că eu nu. Chit că citeam cam o carte pe săptămână.

Admiterea la Drept

17/06/2014

Marcaţi interpretarea corectă a frazelor de mai jos:

2. În alternativa că lucrurile rămân cum par să fie acum, soluţia cea mai bună, deşi puţin agreată, ar fi să nu ne implicăm în niciun fel, că, orice am face, decizia nu va fi a noastră, ci a altora.

 

N-are sursă, da’ pare-a fi citat din Alina Mungiu-Pippidi.

Al, a, ai, ale cui?

17/06/2014

2014-06-17_al

Marius Dobre, Cariere

 

Intrumentul [al] leadershipului sau dezvoltarea [a] leadershipului? Că n-am înţeles.

Cu subiect şi predicat. Exerciţiu

16/06/2014

Analizaţi sintactic fraza de mai jos:

2014-06-16_APM(Alina Mungiu-Pippidi, România liberă)

Întrebare ajutătoare: ce face fata? (Aflaţi predicatul.)

Preşedinte sau preşedintă?

09/06/2014

Mă ucid ăştia la Digi cu “Preşedintele ICCJ, şantajat”. E femeie şi-i preşedintă. “Preşedinta ICCJ, şantajată”. Hai, că nu-i greu!

Teza la română, partea a II-a

03/06/2014

Buna Doamana Profesoara

Am O intrbare?

Eu nu pot sa gasesc fisele cu sense opus si similar putem te rog sa facem asta Maine ca recapitulare?si aia cu feminin si masculin ca un creion, douā creione ca nam fisele pentru asta doi.

Acelaşi tânăr indian de data trecută. 12 ani, cam aşa.

(Am făcut sa/s-a şi la/l-a şi sau/s-au; la n-am încă n-am ajuns. :)  )

 

Culmea adresării

27/05/2014

Întrebarea pe care mi-am adresat-o în continuare este care dintre aceste măsuri au convins electoratul să îl trimită în PE. (Emanuela Ignatoiu-Sora, contributors.ro)

Nimeni nu(-şi) mai pune întrebări în ţara asta, ţaţo! Toţi (îşi) adresează întrebări, mai exact întrebarea pe care (şi-)au adresat-o. Ca nu cumva să se înţeleagă că şi-au pus-o fiecare pe cont propriu.

‘Ţ dai seama, soro, ce de întrebări şi-a mai adresat lui însuşi Descartesu’ cela, de-a ajuns el la concluzia că dacă există, gândeşte?! Sau invers. Sau reciproc, ceva.

Dacă îmi adresez întrebări, exist. Cam aşa cu româna elevată de azi.

Tu ce le laşi copiilor tăi?

17/05/2014

Travel Channel, Hotel Impossible, acum câteva săptămâni. Cheliosul ajunge într-o staţiune de munte, pare-se că trendy. O cabană ceva mai mare, un complex, ceva de genul ăsta. Proprietarul, un domn la 70+ ani, explicându-i cheliosului cum şi-a făcut el afacerea de la zero şi cum a muncit 40 de ani la ea:

“Puteam să vând în anii ’80, când staţiunea a devenit la modă şi au început să se construiască hoteluri. Aş fi luat mulţi bani. Dar n-am vândut. Mai bine le las (copiilor) mult de muncă, decât mulţi bani.”

 

Teza

16/05/2014

2014-05-16_endofyearexam

Are 12 ani. Jur că la tablă, după dictare, scrie mai bine. :)

Învrednici-tu-sa, învrednicitu-s-a, învrednicitu-sa…

10/05/2014

Categoria “să scriem corect româneşte, cu diacritice”. Ba chiar cu virguliţe. Restul sunt detalii, hachiţe de fascişti (pardon) ortografici. Ce, nu se-nţelege ce-am vrut să transmit?

2014-05-10_invrednici-tu-sa

Copii, noi scriem învrednicitu-s-a, de la s-a învrednicit. Cum învrednicit-s-a e greu de pronunţat, între t şi s s-a infiltrat un u.

 

 

 

Aţi întrebat, nu vă răspundem

10/05/2014

cum sa fac sa fiu sigura pe mine sa vorbesc corect

unpic sau umpic

cum scriem calcavar

cum se scrie corect simpt

cum se scrie va place sau va plac?

cum e corect te ti sau tii tare

program de scris cu tz

cum de scrie la ce ora vi

tu poti sa-mi dai informatia, corect? – analiza

corect scris gramatical-mandrii ca euntem romani

concluzii finale teza marketing

cum se scrie corect unitatea monetara lei sau ron

mancatu-mi-l-ai

mandrii ca suntem romani

corect scris gramatical mandrii ca suntem romani

nu gasesc aronu pe peptop

cum folosim tastatura laptopului

formule pentru a trimite condoleante

 

Uite cum contribuie PSD-ul la propăşirea ortografică a naţiunii: de când cu campania, au crescut căutările despre mândri şi mândrii. Cre’ că mulţi români mândri abia acu’ află că că-s mândri, nu mândrii.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,327 other followers